Page 50 - 1962-05

Recj'Oaală
HuneJoara-Deva
M^rti i5 mai 1962
¦Bnunamasaussin«
Anul XÎV. Nr. 2297
C om itetului C en tral
p r iv in d dezvoltarea şi îm b u n ătăţirea invăţăm intului agricol
îndeplinirea sarcinilor construcţiei socialis­ bleme trebuie să intre în atribuţiile şi răs­
te la sate, consolidarea economico-organiza-
torică şi dezvoltarea unităţilor agricole socia­
liste, sporirea continuă a producţiei agrico­
le, cer o permanentă creştere a numărului de
specialişti şi a nivelului de pregătire a mun­
citorilor, tehnicienilor şi inginerilor agricoli. îmbunătăţiri funciare, cit şi exploatarea te­
Prin grija permanentă a partidului şi gu­
vernului, in ultimii 15 ani au fost pregătiţi
pentru agricultură peste 100.000 muncitori
calificaţi in şcoli profesionale şi prin alte
forme de pregătire, peste 25.000 de tehni­
cieni şi peste 14.000 de specialişti cu pre­
gătire superioară. In* prezent, în şcolile şi
în institutele agronomice învaţă circa 50.000
de elevi şi studenţi.
Un important mijloc de ridicare a njve-
lului de pregătire agricolă a maselor ţără­
neşti l-a constituit învăţămîntul agrozooteh­
nic de masa, care în anul şcolar 1963-1962
a cuprins peste 570.000 de ţărani. Incepînd
din anul şcolar 1958-1959 s-au introdus.în
planul de învăţământ al şcolii de 7 ani de la
sate predarea unui curs de cunoştinţe agrico­
le. eşalonat pe trei ani şi efectuarea de lu­
crări practice în agricultură.
Inginerii, tehnicienii şi ceilalţi specialişti a fost aplicată, înfiinţîndu-se şcoli în afara
pregătiţi îk sistemul invăţămintului agricol
aduc o contribuţie însemnată la rezolva­
rea sarcinilor mari ale agriculturii.
Rezultatele obţinute în Învăţămîntul agri­
col nu sînt însă la nivelul cerinţelor actuale,
pregătirea cadrelor necesare agriculturii fă-
cîndu-se ' cu numeroase lipsuri. Ministerul
Agriculturii nu a avut o concepţie şi o pers­
pectivă clară asupra numărului, profilului şi
pregătirii cadrelor necesare agriculturii so­
cialiste. Cu toate că ritmul de dotare a agri­
culturii cu tractoare şi utilaje mecanice era
cunoscut, şcolarizarea mecanicilor agricoli
nu s-a făcut în număr corespunzător. Pen­
tru a se înlătura consecinţele acestei lipse
de prevedere au fost pregătiţi prin cursuri
scurte tractorişti, cărora nu li s-au putut
da suficiente cunoştinţe tehnice incit ei să
poată asigura buna întreţinere şi folosire a'
tractoarelor.
Numărul de ingineri, ¦medici veterinari,
precum şi de specialişti cu pregătire medie,
este, de asemenea, insuficient.
In sistemul invăţămintului agricol s-au
aplicat, în mod mecanic, tipuri de şcoli si­
milare celor din industrie. Au fost înfiin­
ţate şcoli profesionale de ucenici cu durata
de 3 ani pentru agricultori, crescători de ani­
male, deşi în aceste meserii lucrează mili­
oane de oameni care obţin rezultate remar­
cabile fără să aibă nevoie de pregătire şco­
lară specială. Au fost organizate şcoli de
maiştri (care primesc absolvenţi ai şcolilor
profesionale) pentru pregătirea in speciali­
tăţile agricultură, horticultura, deşi aceste
specialităţi, avind o tehnicitate mai puţin
pronunţată, nu cer o formă de şcolarizare
atit de lungă şi de costisitoare.
Pentru unele cadre de specialişti au fost
stabilite profile prea înguste, care nu co­
respund pe deplin cerinţelor agriculturii so­
cialiste. Au fost pregătiţi ingineri şi mai­
ştri zootehnicieni specializaţi numai in ali­
mentaţia. îngrjirea şi selecţia animalelor, iar
de apărarea sănătăţii, de prevenirea şi com­
baterea bolilor la animale se ocupau numai
medicii şi tehnicienii veterinari.
Sănătatea animalelor, condiţie esenţială
nejntru sporirea efectivelor .şi mărirea pro­
ducţie' animale, este la rîndul ei condiţio­
nată de alimentaţia şi de buna îngrijire a
lor. De aceea, acest complex unitar de pro­
HOTĂRĂSC:
învăţământul ?agrozootehnic de masa
penfru ţărănimea muncitoare
1. — Pentru ridicarea nivelului de cunoş­
tinţe agrozootehnice al ţăranilor colectivişti
şi al muncitorilor agricoli permanenţi din
gospodăriilor agricole de stat şi din staţiu­
nile de maşini şi tractoare, sfaturile popu­
lare regionaie şi raionale vor organiza cursuri
agrozootehnice de masă cu durata de 3 ani,
la care vor fi înscrişi ţărani muncitori, pînă
la vîrsta de 40-45 de ani.
Cursurile se vor desfăşura anual timp de
3-4 luni în perioada de iarnă, cind activi­
tatea de producţie este mai redusă şi vor
consta din 2-3 expuneri pe săptâmînă, urmate
le discuţii şi demonstraţii practice. La înche­
ierea anilor I şi II se vor ţine seminar ii ;e-
capitulative, iar la încheierea anului III se va
da un examen, pe baza căruia absolvenţii
vor primi dovezi de promovare a cursului.
2. Lectorii cursurilor vor îi recrutaţi din
rîndul specialiştilor din unităţile agricole de
producţie — ingineri, medici veterinari, teh­
nicieni agricoli şi alte cadre de specialitate.
3. Consiliul Superior al Agriculturii va ela-
§L P re d a re a ob iectului , , A g ric u ltu ra
în şcoala de cultură general de 8 ani din mediu! sătesc
5. în şcolile de cultură generală de 8 ani din
mediul sătesc, in clasele V-VIII, se va preda
obiectul „Agricultura“, in cadrul căruia elevii
vor primi cunoştinţe despre sol şi agroteh­
nică, îngrăşăminte şi folosirea lor raţională,
cultura cerealelor, horticultura, protecţia
plantelor, creşterea animalelor, cunoştinţe
despre maşinile agricole şi organizarea pro­
ducţiei agricole. Predarea cursului va fi îm­
binată organic cu munca practică a elevilor,
PR'ÔLVTARI DW TOATE ŢĂRI LE. VNIŢI-VA
H O T iR IR E i
al Partida* lis1 M u n c ito r e sc
al R epublicii P op u lare R om îne
punderea unui singur specialist.
In condiţiile actuale ale agriculturii nu
corespunde nici profilul inginerilor şi teh­
nicienilor hidroamelioratori, în sarcina căro­
ra a fost dată atit construcţia sistemelor de
renurilor irigate. Experienţa de pină acum
arată că trebuie pregătiţi ingineri şi teh­
nicieni pentru proiectarea, construirea şi
întreţinerea sistemelor hidrotehnice din
agricultură, iar exploatarea suprafeţelor iri­
gate să revină cadrelor specializate în agro­
tehnică, inginerilor şi tehnicienilor agro­
nomi.
O lipsă esenţială a actualului sistem de
învăţâmint agricol este insuficienta sa legă­
tură cu practica şi cu experienţa înaintată
din marile unităţi de producţie ale agricul­
turii socialiste.
Deşi prin hotărîrea Comitetului Central-al
Partidului Muncitoresc Romîn şi a Consiliu­
lui de Miniştri din 1955 s-a stabilit ca şco­
lile profesionale de mecanici agricoli să’ se
înfiinţeze pe lingă staţiunile de maşini şi
tractoare şi pe lingă gospodăriile agricole de
stat, pentru a se asigura elevilor legătura
nemijlocită cu practica efectivă în produc­
ţie. in numeroase cazuri această hotărîre nu
unităţilor de producţie.
Practica în producţie a elevilor şi a stu­
denţilor nu a fost organizată astfel incit să
cuprindă toate fazele producţiei agricole care
se succed în cursul unui an. Din această
cauză, în pregătirea lor rămîn cu serioase
goluri. Deseori activitatea practică se desfă­
şoară pe terenuri şcolare, în ferme didactice
mici. Ca urmare, tinerii nu cunosc condi­
ţiile reale din unităţile productive dezvolta­
te : experienţa în producţie a marilor gos­
podării fruntaşe, nu şînt pregătiţi pentru a
răspunde cu succes cerinţelor agriculturii so­
cialiste. -
Durata de 5 ani şi jumătate, stabilită pen­
tru învăţămîntul superior agricol, este prea
mare, ea poate fi redusă la 5 ani, printr-o
mai judicioasă folosire a timpului de şcola­
rizare.
In planurile şi în programele de invăţă-
mint se dă o dezvoltare disproporţionată dis­
ciplinelor şi temelor teoretice, în detrimentul
cunoştinţelor necesare specialistului in pro­
ducţie. Conducerea Ministerului Agriculturii a
lăsat elaborarea acestor documente, hotărî-
toare pentru conţinutul invăţămintului, nu­
mai pe seama aparatului ministerului, care
nu a făcut faţă acestei sarcini.
Lecţiile şi cursurile predate în învăţămîn­
tul agricol reflectă slab cuceririle ştiinţei
şi ale tehnicii moderne, metodele cele mai noi
de sporire a producţiei, măsurile tehnico-
organizatoriee care asigură maximum de efi­
cienţă economică. Multe cadre didactice nu
cunosc progresele din agricultură şi nevoi­
le gospodăriilor socialiste mari.
Pentru îmbunătăţirea radicală a sistemu­
lui de organizare şi a conţinutului invăţă-
mîntului agricol de toate gradele, pentru le­
garea lui mai strînsă cu practica agricul­
turii socialiste. în lumina noilor sarcini ce
stau în faţa agriculturii ca urmare a în­
cheierii procesului de colectivizare,
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc
Romîn şi Consiliul de Miniştri al Republi­
cii Populare Romîne,
bora, pînă la 1 iunie 1962, programe analitice
diferenţiate (cultura plantelor de cimp. legu­
micultura, zootehnie) cave să asigure cursan­
ţilor pe parcursul celor trei ani de studiu, un
sistem închegat de cunoştinţe necesare acti-
'vităţii de producţie.
Pe baza programelor vor fi elaborate
manuale care vor servi la predarea
şi însuşirea cursurilor : acestea vor îi
redactate intr-un limbaj accesibil, iar conţi;
nutul lor va fi-legat de problemele producţiei
agricole. . tehnician agronom la 1.000 ha. de teren ara­
în predarea cursurilor, lectorii vor adapta
conţinutul manualului la condiţiile concrete
ale localităţii respective (natura solului, cli­
ma şi altele) şi îl vor completa cu numeroase
exemple cunoscute de ţărani din propria lor
experienţă de producţie.
4. Pentru ţăranii colectivişti care nu vor pu­ elevi în specialitatea veterinară şi 940 de elevi
tea fi cuprinşi in cursurile agrozootehnice de
masă cu durata de 3 ani se vor organiza în
continuare, în cadrul căminelor culturale, ci­
cluri de conferinţe agrozootehnice.
care se va desfăşura în producţie în G.A.C.
sau G.A.S. din localitate. In acest scop se va
prevedea in planul de invăţămint un timp
sporit pentru aceste activităţi.
Practica se va organiza astfel ca elevii să
participe în mod sistematic la toate activită­
ţile ce constituie procesul muncii in agri.
cultură.
Examenul de absolvire a şcolii de cultură
«v-^L -** -> ¦*> **fc ^ «*» *tv-*%)¦ '*5P1ik^ ^^
4 pagini 20 bani ; Îndeplinirea sarcinilor construcţiei socialiste la sate9 P
\
A
! consolidarea economico-organizatorică şi dezvoltarea uni- \
P
(
! taţilor agricole socialiste, sporirea continuă a producţiei pT1
P
j agricole, cer o permanentă creştere a numărului de spe- $
P
fi
| cialişti şi a nivelului de pregătire a muncitorilor, tehni- fi
r,
î elenilor şi inginerilor agricoli. fi
P.
^ (Din Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncito- fi
i jresc Romîn şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare
iţ
Romîne privind dezvoltarea şi îmbunătăţirea Invăţămintului
ofi
J agricol).
R om în şi a C onsiliului d® M l n i ş t t• 0
i
generală de 8 ani din mediul sătesc va cu­ 8. în vederea pregătirii de profesori care întregul ciclu de producţie din ramura pen­
prinde şi obiectul „Agricultura“.
să predea „Agricultura“ vor fi revăzute şi tru care se pregătesc. In producţia vegetală,
6. Programele şi manualele necesare pre­ îmbunătăţite planurile şi programele facili­ elevii vor efectua direct lucrările agricole în ­
dării acestei discipline, pe fiecare clasă, vor tăţilor de ştiinţe naturale din universităţi şi locuind pe muncitori, iar In zootehnie vor
fie elaborate astfel ca, pe parcursul celor pa­ institute pedagogice de 3 ani, astfel ca stu­ îngriji în tot timpul anului, prin rotaţie, un
tru ani de studii, elevii să capete un sistem denţii să-şi însuşească cunoştinţele necesare anumit număr de animale.
unitar de cunoştinţe fundamentale din dome­
niul producţiei agricole. despre producţia agricolă şi să efectueze o Ultimul an de şcoală va îi destinat exclusiv
perioadă de practică în agricultură. De ase­ practicii în producţie în unităţile produc­
7. Pentru predarea obiectului „Agricultura“, menea, Ministerul Invăţămintului şi Culturii tive fruntaşe, care pot asigura o temeinică
acolo unde este posibil, vor fi atraşi profe­ va organiza cursuri de perfecţionare a profe­ pregătire de specialitate. In această perioadă,
sori din învăţămîntul agricol, specialişti de la elevii îşi vor însuşi problemele de organizare
staţiunile experimentale şi din unităţile agri­ sorilor de ştiinţe naturale pentru a preda obi­ şi conducere a muncilor agricole. După efec­
cole de producţie. ectul „Agricultura“. tuarea anului de practică ei vor da examenul
de absolvire a şcolii şi vor primi diploma de
III. Pregătirea me canicifor agricoli tehnician.
23. In perioada studiilor, elevii şcolilor teh­
9. în următorii ani, numărul tractoarelor şi minarea studiilor. Aceste centre şcolare vor nice agricole vor primi burse constînd din
maşinilor cu care va fi dotată agricultura va fi dotate cu tractoare şi cu alte maşini nece­ întreţinere completă în şcoală.
creşte considerabil. Pentru a se asigura creş­ sare însuşirii meseriei. Pe lingă centrul şco­ Parte din elevi vor primi burse de stat.
terea numărului de mecanici agricoli in rit­ lar va fi înfiinţat un atelier de reparaţii in După absolvirea şcolii, ei vor fi repartizaţi
mul corespunzător dotării agriculturii cu ma­ care se va face instruirea practică a elevi­ pentru muncă în unităţi agricole de stat.
şini vor fi şcolarizaţi anual în această mese­ lor, prin executarea de către ei a unor lu­ Gospodăriile agricole colective vor trimite
rie 15.000 de tineri. crări pentru unităţile agricole' din apropiere. în aceste şcoli bursieri proprii, urmînd ca du­
10. Mecanicii agricoli vor fi pregătiţi în Munca practică în producţie a elevilor din pă absolvirea şcolii aceştia să lucreze in gos­
şcoli profesionale cu durata de 3 ani, în care anii ir şi III va fi organizată de preferinţă în podăria colectivă respectivă.
vor fi primiţi absolvenţi ai şcolii de 7 (8) ani acele S.'M.T.-'uri, uzine' de reparaţii pentru uti­
in vîrstă de cel mult 17 ani : în funcţie de ne­ laj agricol sau G.A.S.-uri în care elevii vor fi VI. Pregătirea
cesităţi vor ri primiţi şi ţineri cu stagiul mi­ repartizaţi după absolvirea cursurilor.
litar satisfăcut, pînă la vîrsta de 25 de ani. 12. Absolvenţii şcolilor profesionale de me­ hîdrofehmicierţîlor agricoli
Şcolile profesionale de mecanici agricoli vor canici agricoli vor .trebui să cunoască carac­
teristicile tehnice şi modul de funcţionare a 24. In 1970 se prevede să existe cite un hi-
fi organizate pe lingă S.M.T.-uri, uzine dc re­ tractoarelor, motoarelor, maşinilor şi instala­ drotehnician la 500 ha. de teren amenajat
paraţii pentru utilaj agricol, gospodării agri­ ţiilor agricole, să facă îngrijirile tehnice şi pentru întreţinerea lucrărilor hidrotehnice
cole de stat. Directorii acestor unităţi vor să execute toate categoriile de reparaţii ale din G.A.S.-uri, cite unul la fiecare din cele
răspunde de organizarea şi de funcţionarea in acestora: să aibă cunoştinţe despre agroteh­ 700 G.A.C.-uri situate in lunca Dunării, care
bune condiţii a invăţămintului. nica principalelor plante agricole: să ştie să dispun de suprafeţe mari cu amenajări hi­
execute, cu ajutorul maşinilor, toate lucrările drotehnice, iar pentru exploatarea sisteme­
Elevii vor fi recrutaţi din zona de activi­ mecanizate din agricultură. lor de irigaţii cile unul la 2.000 ha. de teren
tate a unităţii agricole care tutelează şcoala. amenajate.
13. Ministerul Transporturilor şi Telecomu­
Instruirea practică a elevilor, pentru care nicaţiilor, Ministerul Industriei Construcţiilor Ca urmare, vor fi şcolarizări anual 190 de
va fi afectat 2/3 din timpul de şcolarizare, şi Ministerul Economiei Forestiere îşi vor pre­ hidrotehnicieni agricoli.
se va face pe maşinile şi în atelierele de re­ găti în şcoli proprii numărul,necesar de me­
paraţii ale unităţii agricole tutelaro. Planul canici .penî.rtr- dQ^rvI'Vba-.iTfll'a'jelor'folosite* in .25. Pregătirea hidrotehnicienilor agricoli se
de invăţămint va fi astfel întocmit incit, în domeniul lor de activitate. va face în şcoli tehnice cu durata de 2 ani,
perioada lucrărilor agricolei elevii din anii II subordonate Comitetului de Stat al Apelor.
şi III să muncească efectiv-in producţie, con- 14. Pentru pregătirea de muncitori in alte
ducînd tractoare sub supravegherea mecani­ meserii care cer o anumită specializare (vi- In aceste şcoli vor fi primiţi pe bază de
cilor şi a personalului de specialitate al uni­ nificatori, pepinierişti, însăminţări artificiale examen, absolvenţi ai şcolilor medii de cul­
tăţii pe lingă care funcţionează şcoala. şi altele) Consiliul Superior al Agriculturii va tură generală cu diplomă de maturitate. In
organiza, după nevoi, în unităţile de produc­ cazul cind nu se completează numărul de
11. în cazul cind în şcolile organizate pe elevi planificat vor putea fi primiţi şi ab­
lingă unităţile agricole de producţie nu va ţie dezvoltate sau în staţiuni experimentale, solvenţi care nu au promovat examenul de
putea fi cuprins întregul efectiv de elevi ne­ maturitate. La note egale vor avea prioritate
cesari anual se vor înfiinţa şi unele centre cursuri de specializare de scurtă durată. La elevii proveniţi din mediul sătesc.
şcolare în zonele cele mai importante pentru
agricultură, unde nevoile de mecanici agri­ aceste cursuri vor îi şcolarizaţi muncitori cu 26. Conţinutul invăţămintului va asigura
coli sînt mai mari. Elevii vor fi recrutaţi din elevilor pregătirea necesară pentru a-şi putea
regiunile în care vor fi repartizaţi după ter- experienţă practică şi cu bune rezultate în îndeplini cu succes sarcinile ce le revin in
producţie.
Ifi
IV. Pregătirea maiştri lor mecanici agricoli producţie. Hidrotehnicianul agricol va ajuta
pe inginerul hidrotehnic la întocmirea stu­
diilor şi proiectelor, la construirea, întreţi­
15. Pentru a se asigura ca în anul 1970 în lui în organizarea. îndrumarea şi controlul nerea şi exploatarea lucrărilor hidrotehnice
gospodăriile agricole de stat să existe cile un executării lucrărilor de întreţinere şi repa­
maistru la fiecare secţie şi atelier de repa­ rare a tractoarelor şi a maşinilor agricole, din agricultură (irigaţii, desecări, îndiguiri,
raţii, iar în S.M.T.-uri cite unul la fiecare 50 construcţii pentru combaterea eroziunii solu­
de tractoare, precum şi un număr de 400 de precum şi instalaţiilor de mecanizare şi elec­ lui). El trebuie să aibă cunoştinţe de hidro-
maiştri pentru sectorul hidrotehnic şi staţiu­ trificare a proceselor de producţie din agri­ metrie şi hidrologie, pedologie şi topografie,
nile experimentale, vor fi şcolarizaţi anual cultură. El răspunde de buna funcţionare
490 de elevi. a utilajului mecanic în timpul efectuării să cunoască organizarea executării şi a ex­
ploatării lucrărilor hidrotehnice.
16. Pregătirea maiştrilor mecanici agricoli muncilor agricole. Pentru a-şi îndeplini sar­ 27. Practica în producţie a elevilor va fi
se va face în şcoli tehnice de maiştri cu du­
rata de 3 ani, organizate pe lingă întreprin­ cinile, maistrul mecanic trebuie să cunoas­ organizată în unităţile agricole de stat, pe
derile Ministerului Metalurgiei şi Construcţi­ că toite tipurile de maşini, de tractoare şi şantierele de construcţii hidrotehnice sau în
ilor de Maşini, precum şi pe lingă uzine de de instalaţii folosite în agricultură, tehno­ unităţile ce vor gospodări sistemele hidro­
reparaţii pentru utilaj agricol. în aceste şcoli
vor fi admişi, pe bază de examen, absolvenţi logia exploatării, întreţinerii şi reparării lor. tehnice din agricultură, unde vor fi
ai şcolilor profesionale de mecanici agricoli, 18. Practica in producţie a elevilor, care încadraţi în muncă şi vor execută lucrările
corespunzătoare specialităţii lor sub supra­
va ocupa jumătate din timpul de şcolariza­
re, va fi organizată în parte în atelierele vegherea inginerilor.
recomandaţi de S.M.T.-uri, G.A.S.-uri şi uzine de reparaţii şi întreţinere ale întreprinderii VII. Pregătirea cadrelor
de reparaţii, dintre mecanicii cei mai capa­ care tutelează şcoala şi în parte în unităţile
bili, buni organizatori, cu o practică în acea­ agricole în care elevii vor fi repartizaţi după cu studii superioare
stă meserie de cel puţin 3 ani. Cei recoman­ absolvirea cursurilor. In timpul practicii,
dat! vor trebui să aibă vîrsta de 23-30 de ani elevii vor participa nemijlocit, sub îndruma­ 28. In vederea asigurării cadrelor cu pre­
şi să fi satisfăcut serviciul militar. rea unor maiştri pricepuţi, la organizarea şi gătire superioară pentru gospodăriile agrico­
la conducerea lucrărilor de reparaţii. le de stat. staţiunile de maşini şi tractoare,
17. Maistrul mecanic este ajutorul ingineru- gospodăriile agricole colective, pentru pro­
V. P re g ă tire a tehnicienilor agronom i, iectarea, construirea şi exploatarea sistemelor,
de hidroamelioraţii, precum şi pentru orga­
h orticol!ori şi v e t e r in a r i nele de conducere a agriculturii, staţiunile
19. Pentru, anul 1970 se prevede să existe: elevii să poată îndeplini în bune condiţii, experimentale, instituţiile de cercetare ştiin­
— in gospodăriile agricole de stat cite un după absolvirea şcolii, funcţia de ajutoare ţifică, învăţămîntul agricol şi alte organe
tehnician agronom Ia 750 ha. de teren ara­ directe ale inginerilor sau ale medicilor ve­ care au nevoie de astfel de specialişti, vor
bil. cite un tehnician veterinar la 200 uni­ terinari. fi şcolarizaţi anual 920 de studenţi iii spe­
tăţi vită mare. cite un tehnician horticul­
tor la 50 ha. de vie sau la 150 ha. de livadă
sau la 50 de ha. grădini de legume.
— in gospodăriile agricole colective cite un
Tehnicianul agronom trebuie să cunoască cialitatea agronomie. 410 studenţi în speciali­
bil. cite un tehnician horticultor la 100 ha. biologia şi agrotehnica tuturor plantelor tatea horticultura şi 780 de studenţi în spe­
de vie. sau la 300 ha. de livadă sau la 100 agricole din cultura mare, inclusiv din cul­ cialitatea medicină veterinară. Pentru ceilalţi
ha. de grădini de legume. turile irigate, aplicarea îngrăşămintelor, pro­ specialişti a căror pregătire se face în facul­
tecţia plantelor agricole, mecanizarea şi or­ tăţi ce deservesc şi alte sectoare ale econo­
— In staţiunile experimentale şi în uni­ ganizarea proceselor de producţie. miei naţionale, planul de şcolarizare, care
tăţile de deservire a agriculturii 450 de teh­ va fi stabilit ulterior, va include şi pe cei
nicieni agronomi, 1.450 de tehnicieni vete­ Tehnicianul horticultor, pe lingă cunoştin­ necesari agriculturii.
rinari şi 310 de tehnicieni horticultori. ţele de agronomie, trebuie să cunoască te­
meinic biologia şi agrotehnica pomilor, viţei Ca urmare, gospodăriile agricole de stat
Ca urmare vor fi şcolarizaţi anual 890 dc de vie şi legumelor, pioducerea materialului vor fi încadrate in 1970 cu cite un inginer
elevi în specialitatea agronomic. 3.700 de săditor, procesul de vinifieaţie, folosirea ma­ agronom la 1.500 ha. de teren arabil, pre­
şinilor şi a utilajelor existente în viticul­ cum şi cu ingineri agronomi în funcţia de
tură, pomicultură, legumicultura, precum şi director şi de inginer şef pentru producţie,
în specialitatea horticultura. organizarea procesului de producţie în hor­ cu cite un inginer horticultor la 200-300 ha.
20. Pregătirea tehnicienilor agronomi, horti­ ticultura. de vie sau 400-500 ha. de livadă sau 200 ha.
cultori şi veterinari se va face in şcoli tehni­ Tehnicianul veterinar trebuie să cunoască
ce agricole cu durata de 4 ani. In ultimul an rasele de animale domestice, metodele de
elevii vor munci- în producţie fiind salarizaţi
corespunzător cu munca depusă. Şcolile teh­
nice agricole vor.fi organizate pe lingă uni­
tăţile agricole de stat (G.A.S.-uri şi staţiuni
experimentale) şi vor primi — pe bază de
concurs — absolvenţi ai şcolilor cic 7 (8) ani
din mediul sătesc. alimentaţie, selecţie şi reproducţie a lor, igie­ de grădină de legume, cu un medic veteri­
na animalelor şi a adăposturilor, preveni­ nar la 1.000 de vaci, 1-3 medici veterinari
21. Planurile şi programele de invăţămint rea şi combaterea bolilor la animale, exploa­ Ia 5.000 — 15 000 de porci, 4 medici veteri­
vor cuprinde cunoştinţele necesare pentru ca tarea maşinilor agricole şi a agregatelor fo­ nari la fiecare combinat avicol, un medic
losite în zootehnie, precum şi organizarea veterinar la 50.000 de păsări matcă, precum
proceselor de producţie în acest domeniu.
22. Practica elevilor, pentru care va fi afec­ şi cu un inginer mecanic la 50 tractoare fi­
tat 50 la sută din timpul de şcolarizare, va zice.
trebui astfel organizată incit aceştia să-şi în­ (Continuare in pag. 3-a2
suşească cunoştinţele practice referitoare la