Page 52 - 1962-05
P. 52
Nr. 2297 DRUMUL SÖ'CfflT.rsmLUI
!aBKBţ^aswfer^^r^-.mgaEWAy^wT^-CTaMBeMaiiesaTsasvaEga
1Ă K S R E A Contabid din G.A.C. Lin eic probleme privind
Comitetul ai Centra! al Partidului Muncitoresc Romîn noi întreabă, cei din
şi a Consiliului de Miniştri a! Republicii Populare Romîne
G.A.C. vechi răspund evidenţa contabilă primară
privind dezvoltarea şi îmbunătăţirea învâfâm întului agricol Experienţa gospodăriilor agricole colecCivc fruntaşe O evidenţa clară, precisă şi la zi. ne dă posibili
a dovedit că întocmirea unor planuri de producţie
(Urmare din pag. l-a) tractoarelor şi a maşinilor agri şurile care trebuie luate în fie condiţiilor de desfăşurare a ac bine chibzuite, organizarea judicioasă a muncii şi tatea să cunoaştem atît părţile pozitive cit şi neajun
cole în culturile de legume şi care unitate pentru asigurarea tivităţii practice. aplicarea măsurilor care să contribuie la dezvoltarea
— 50 la sută. din gospodăriile plantaţiile de vii şi pomi, vlni- avuţiei obşteşti şi la creşterea producţiei nu sint po surile din activitatea economico-financiară a G.A.C.,
colective vor fi încadrate cu cite ficaţia, prelucrarea, păstrarea sibile fără o cunoaştere concretă şi precisă a condiţiilor
un inginer agronom-preşedinte, şi valorificarea produselor hor economice şi naturale, fără, exercitarea unui control indică măsurile ce trebuie luate pentru dirijarea în
cu cîte un inginer agronom la ticole. sistematic cu privire la îndeplinirea sarcinilor de
1.500 ha. teren arabil: la 500 de cadrelor econom ice plan. O deosebită importanţă în realizarea acestor tregii lor activităţi în scopul ridicării continue a pro-
G.A.C.-uri specializate în pro 32. Medicul veterinar este spe pesifru ag ricu ltu ră sarcini o ara şi evidenţa contabilă, cu ajutorul căreia
ducţia de legume, fructe, stru cialistul pentru alimentaţia, în sc pot cunoaşte îndeaproape rezultatele activităţii, mo ducţiei şi productivităţii. >
guri, cîte un inginer horticul- grijirea, selecţia, reproducţia şi
tor.preşedinte, cîte un inginer valorificarea raţională a anima dul în care sa realizează sarcinile prevăzute în planul Pentru a veni in ajutorul contabililor, comisiilor de ţ
la fiecare din cele 1.000 de lelor domestice, precum şi pen de producţie şi financiar,
G.A.C.-uri care vor avea peste tru prevenirea, combaterea şi 36. — Pentru rezolvarea cu maşini şi tractoare vor fi în revizie şi consiliilor de conducere ale G A.C. nou ţ
500 ha. de vie sau 1.000 ha. de tratarea bolilor la animale. El competenţă a problemelor pri cadrate cu cîte 1 economist şi create, la cererea urnii grup de contabili şi preşedinţi j
livadă şi cîte un medic veteri trebuie să cunoască anatomia vind latura economică a acti 3 contabili, iar sistemele hidro
nar la 1.000-1.100 unităţi vită şi fiziologia animalelor, rasele vităţii de producţie, precum şi tehnice cu cite 1 economist şi ai comisiilor de revizie, publicăm materialul tovarăşu-
mare. de animale, metodele de creş pentru ţinerea evidenţei con 2 contabili.
tere, de reproducţie, însămîn- tabile în gospodăriile agricole lui Troian Duma. contabil al G.A.C. din Spini, ra- ţ
Staţiunile de maşini şi tractoare ţări artificiale şi selecţie, orga de stat, staţiunile de maşini şi 37. — Contabilii agricoli vor
vor fi încadrate cu un inginer nizarea proceselor de producţie tractoare, gospodăriile agricole fi pregătiţi prin şcoli tehnice de ionul Orăştie, care împărtăşeşte din experienţa acu-
mecanic-director, cu cîte un In in zootehnie şi mecanizarea lor, colective şi la sistemele hidro contabilitate cu durata de 4 ani,
giner mecanic la fiecare 100 tehnologia produselor de origi tehnice, gospodăriile agricole de mulată în organizarea evidenţei contabile. i
tractoare în exploatare şi cu un ne animală, precum şi patolo stat vor fi încadrate cu cîte un care vor primi absolvenţi ai
inginer mecanic pentru repa gia bolilor infecto-contagioase, economist cu studii superioare, şcolilor de 7 (3) ani din me Cunoaşterea şi folosirea documentelor
raţii. parazitare, mijloacele de preve 4 contabili cu studii medii la diul sătesc.
nire şi tratament a-1 bolilor, eco serviciul de contabilitate şi cîte de evidenţă — sarcină pentru fiecare
29. Cadrele cu studii superi nomia şi organizarea întreprin 1 contabil la fiecare secţie te 33. — Contabilul agricol tre
oare necesare agriculturii vor îi derilor agricole socialiste. ritorială. Gospodăriile agricole buie să cunoască, problemele de contabil din C.
pregătite in institutele de învă- colective vor fi încadrate cu contabilitate şi să posede sufi
ţămînt superior a stfel: 33. Inginerul mecanic agricol cite 1.5 contabili în medie la In gospodăria noaslră, ca de altfel se înregistrează zilnic la contabilitate. 15. NOTA DE ÎNSOŢIRE - se în-
este specialistul în exploatarea, fiecare, iar celelalte posturi ne ciente cunoştinţe de statistică, în toate gospodăriile colective cu acti tocmeşte cu ocazia predării unor pro
LA INSTITUTELE DE ÎNVA- întreţinerea şi repararea trac cesare vor fi deţinute de colec economice şi agricultură care vitate mai îndelungată, nici o înregis 5. DISPOZIŢIA DE PLATA - se duse pe care le însoţeşte pînă la des
ŢAMINT SUPERIOR AGRICOL toarelor, maşinilor şi instalaţi tivişti cu experienţă, absolvenţi să-i permită ca, in afară de ţi trare nu se face fără să fie justificată întocmeşte cu ocazia ieşirii banilor din tinaţie. Nota se predă la contabTitate
ai unor cursuri scurte de cali printr-un document. Cu ajutorul docu casă pentru plăţi directe, depuneri în cel puţin a doua zi de la perfectare.
— ingineri agronomi ilor folosite în agricultură. El ficare. (socotitori). Staţiunile de nerea evidenţei contabile şi de mentelor, al regis relor şi imprimate conturile curente, achitarea unor fac
— ingineri horticultori completarea dărilor de seamă lor, evidenţa contabilă cuprinde inte turi etc. 16. RAPORTUL ASUPRA VINZĂRII
— medici veterinari trebuie să cunoască toate ti statistice să contribuie la ana gral existenţa mijloacelor şi a surselor, PE PIAŢA — se completează cu pro
liza activităţii economice din modificările intervenite în situaţia a- 6. BORDEROUL DE PLATA AVAN dusele vîndute şi cheltuielile efectuate
LA INSTITUTELE POLITEH purile de maşini agricole şi trac unităţile agricole de producţie. cestor mijloace. SULUI — ÎI folosim atît pentru eli cu această ocazie.
NICE Şl DE CONSTRUCŢII berarea avansurilor în bani, cît şi în
toare, tehnologia exploatării, SX. Dispoziţii finale Organizarea justă a evidentei co ’- natură şi este semnat de către membrii 17. PROCESUL VERBAL DE IEŞIRE
— ingineri mecanici agricoli tabile a oricărei gospodării colective colectivişti, A BUNURILOR DIN INVENTAR -
? YV — ingineri hidrotehnici întreţinerii şi reparării acestora, 39. Consiliul Superior al Kgri- turii Ia întocmirea planurilor depinde într-o mare măsură de cali se întocmeşte cu ocazia scoaterii din in->.
eulturii împreună cu Ministerul de învăţămînt. Consiliul Supe tatea documente'or şi de modul de or 7. SITUAŢIA PENTRU EVIDENŢA ventar a unor bunuri. In acest docu
Durata studiilor la toate aces precum şi a instalaţiilor de me rior al Agriculturii va asigura ganizare a circuitului acestora. Ince- ZILELOR-MUNCA — în care com ment trebuie să se arate felul bunului
te specialităţi va fi de 5 ani. canizare şi electrificare din învăţământului şi Culturii şi condiţiile pentru efectuarea pletăm lucrările efectuate şi zilele- ce se scoate din inventar, numele per
agricultură, organizarea lucrări Comitetul de Stat al Planificării practicii în producţie a studen pînd cu data de t ianuarie 1960 în gos muncă prestate. Această situaţie este soanei care l-a avut în prim re, cau
30. Inginerul agronom este vor institui o comisie alcătuită ţilor în unităţile agricole. semnată de către colectiviştii care au zele scoaterii din inventar şi valoarea
specialistul de profil larg pentru lor de reparaţii curente şi ca din profesori universitari, oa podăria noastră am introdus şi se ţin prestat munca. materialelor rezultate la ieşire etc.
agricultură, care trebuie să cu meni de ştiinţă, ingineri şi teh 44. Şcolile profesionale de corect următoarele documente primare.
noască agrotehnica (inclusiv în pitale. El răspunde de întreaga nicieni din producţie care, sub agricultură, horticultura, viti 8. FIŞA INDIVIDUALĂ DE EVI- Pentru a reflecta clar, precis şi cont-
condiţii de irigare), lucrările de conducerea ministrului învăţă cultură şi crescători de animale 1. BONUL DE INTRARE - în care DENŢA’z iLELOR-MUNCă. — Aceasta plet conţinutul operaţiunilor pentru care
îngrijire a plantelor de cîmp, le muncă privind întreţinerea şi mântului şi Culturii va reexa din subordinea Ministerului evidenţiem toate bunurile intrate în se întocmeşte pentru fiecare colecti au fost întocmite, documentele cu
gumelor, pomilor, viţei de vie, buna funcţionare în exploatare mina şi va îmbunătăţi planurile Agriculturii şi a sfaturilor nopu. magazii, avînd la bază actele care vist care efectuează muncă şi este prind : semnăturile persoanelor care
precum şi tehnica creşterii ani lare îşi vor înceta activitatea la justifică provenienţa, cantitatea şi va semnată individual. Fişele individuale răspund atît pentru legalitatea opera
a utilajelor şi instalaţiilor folo şi programele de învăţămînt, sfîrşitui anului şcolar 1961-1962. loarea acestora. Un exemplar răitiîne se întocmesc de către brigadieri pentru ţiunilor consemnate în document cît
malelor. El trebuie să aibă cu site în agricultură, precum şi modul de organizare a pregătirii Ia cotor, iar al doilea se predă ma o perioadă de 15 zile după care se şi pentru conţinutul just al documen
noştinţe privind însuşirile bio teoretice şi a practicii în pro Elevii care la sfîrşitui anului gazionerului pentru înregistrare. predau la contabilitate pentru înregis tului ; dacă documentul se referă la
logice ale plantelor agricole şi de efectuarea la timp şi în bune ducţie. Propunerile acestei co şcolar 1961-1962 vor promova trare. eliberarea unor mijloace economice
ale animalelor domestice, meto misii vor fi sunuse aprobării anul I al şcolilor profesionale 2. BONUL DE IEŞIRE — îl com
dele de cultivare, creştere şi condiţii a reparaţiilor acestora. Secretariatului Comitetului Cen agricole îşi vor continua studi pletăm cu ocazia ieşirii bunurilor din Datele din fişele individuale cu cele (materiale, produse, bani); el trebuie
ameliorare a acestora, lucrările tral al P.M.R. ile în anul n al şcolilor tehni din registrul pentru evidenţa zilelor- să fie semnat atît de persoanele care
de îngrijire a culturilor şi de 34. Inginerul pentru hidroteh ce agricole din aceeaşi specia gospodăria colectivă şi este semnat — muncă şi a decontărilor cu membri au primit şi care au predat cît şi
combatere a dăunătorilor, solul 40. Ministerul învăţământului litate. şi cu cele din tabela de afişaj trebuie de către cei care au dispus eliberarea
nică agricolă este specialistul în şi Culturii împreună cu Consi ca şi bonul de intrare — de către pre să corespundă întocmai. lor. Toate documentele poartă semnă
şi tehnica lucrării lui, metodele liul Superior al Agriculturii vdr Elevii care la sfîrşitui anului şedinte şi contabil. tura şefului contabil care cu ajutorul
»işi mijloacele de menţinere şi proiectarea, execuţia, întreţine elabora manualele necesare pen şcolar 1961-1962 vor promova 9. CARNETUL BRIGADIERULUI - controlului preventiv, bine organizat,
'sŢtei-it'e'â. fertilităţii solului, ali tru şcolile profesionale de me 3. SITUAŢIA DE CONSUM A PRO în care se ţine evidenţa membrilor poate să preîntâmpine orice încălcare
rea şi exploatarea lucrărilor de canici agricoli, şcolile tehnice anul II al şcolilor profesionale brigăzii — în ordinea echipelor — evi a disciplinei de stat şi financ:are.
mentaţia şl îngrijirea animale irigaţii, desecări, îndiguiri, con DUSELOR, SEMINŢELOR ŞI MATE- denţa mijloacelor de producţie, a se
lor, folosirea tractoarelor şi a şi învăţămîntul superior agricol. agricole îşi vor continua studi minţelor şi materialelor. întocmirea d a ră şi corectă a docu
maşinilor agricole, economia şi strucţii pentru combaterea ero RIALELOR. In această situaţie com mentelor, cu respectarea condiţiilor
organizarea întreprinderilor a- ziunii solului, alimentării cu apă 41. Consiliul Superior al Agri ile in anul II al şcolilor tehnice pletăm cantitatea, preţul unitar şi va 10. JURNALUL RECOLTATULUI - privind conţinutul şi forma lor, deter
gricole socialiste. culturii împreună cu Ministerul se completează zilnic de către briga mină într-o măsură considerabilă
în agricultură. El trebuie să aibă agricole din aceeaşi specialitate. loarea produselor, a seminţelor sau a dieri şi cuprinde: produsele rezultate, exactitatea datelor contabile. Este ne
31. Inginerul horticultor este învăţământului şi Culturii şi Co materialelor consumate. suprafaţa recoltată sau numărul ani cesar ca ele să fie întocmite Ia timp
un inginer agronom specializat în cunoştinţe de agropedologie, hi Elevii care la sfîrşitui anului malelor cu producţia respectivă, preţul şi pentru toate operaţiunile economice.
mitetul de Stat al Planificării Trecerea directă în consum a dife unitar, cantitatea şi valoarea totală. Este de asemenea necesar ca fiecare
legumicultura, pomicultură şl vi drologie, geotehnică, energetică şcolar 1961-1962 vor absolvi şco ritelor materiale sau produse, nu este In partea a doua a formularului se document să fie supus unei verificări
ticultură. El trebuie să aibă cu vor analiza dotarea laboratoa arată unde au fost expediate produsele. minuţioase înainte de a fi înregistrat
noştinţe mai temeinice privind în şi staţii de pompare, de organi relor şi cabinetelor tehnice ale lile profesionale agricole, pot fi legală dacă nu se întocmeşte situaţia în evidenţe. Prin verificarea atentă a
suşirile biologice ale plantelor 11. JURNALUL DE MULSORI - documentelor se descoperă erorile, ac
horticole, ameliorarea lor, lucră zare şi conducere a executării şcolilor şi institutelor de în primiţi în anul n i al şcolilor de consum şi procesul verbal de con care se completează zilnic cu laptele
rile de îngrijire a culturilor legu sum. rezultat şi se predă la contabilitate ţiunile ilegale sau incorecte, asigurm-
micole, amenajarea terenurilor lucrărilor de hidroamelioraţii. văţămînt agricol şi vor stabili tehnice agricole. din 15 în 15 zile, odată cu situaţia
pentru plantaţiile de vii şi pomi, 35. învăţăm intui în institu 4. DISPOZIŢIA DE ÎNCASARE - de intrare şi ieşire a laptelui, la care dtt-se astfel exactitatea datelor conta
tehnica producerii materialului necesarul de utilaj şi material 45. Şcolile tehnice de maiştri un alt document pe care-1 întocmim bile.
săditor şi a culturilor forţate, tele agronomice se va organi se anexează şi documentele de expe
înfiinţarea şi îngrijirea planta didactic pentru a asigura trep agricoli care pregătesc cadre în cînd se încasează valorile băneşti şi diere. N. R. Ţinînd seama că de felnl
ţiilor de vii şi pomi, folosirea za astfel ca în fiecare an prac care, după ce au fost operate în, re în care este ţinută evidenţa
tat un nivel corespunzător înj specialităţile agronomie, zooteh gistrul de încasări şi plăţi al casierului 12. SITUAŢIA CONSUMULUI DE contabilă depinde în bună mă.
tica în producţie a studenţilor văţămîntului.
nie, horticultura, viticultură şi m- FURAJE —¦ care cuprinde furajele sură desfăşurarea întregii acti
să se desfăşoare în funcţie de 42. Consiliul Superior al 3L- vităţi economice a gospodăriilor
şcolile tehnice care pregătesc ve Sporesc eîeciivele consumate atît pentru animalele de
calendarul muncilor agricole, griculturii împreună cu Minis agricole colective, este necesar
terinari şi contabili agricoli, nu de animale producţie, cît şi pentru cele de muncă. ca o evidenţă cum este aceea de
studenţii efectuând direct aces terul Invăţămîntului şi Cultu vor mai primi elevi in anul I, la G.A.C. din Spini să fie ţinută
rii şi Comitetul de Stat al Pla Dezvoltarea sectorului zor, Consumul se evidenţiază în raport cu
te lucrări în locul muncitori funcţionînd în lichidare cu se tehnic constituie o preocupare în toate unităţile noastre agri
nificării vor elabora un studiu de seamă a colectiviştilor din normele de consum stabilite de consi
lor, Practica va fi organizată în riile de elevi în curs de şcola satul Strei, comuna Călan. In cole. Consiliile de conducere ale
privind amplasarea în viitor a acest scop, ei au hotărît să re liul de conducere şi se predă chenzi G.A.C. şi mai ales comisiile de
unităţile agricole de producţie construcţiilor pentru învăţă rizare. ţină pentru producţie întregul revizie au datoria să vegheze
46. Pentru realizarea unei efectiv de tineret provenit din nal Ia contabilitate.
şi staţiuni experimentale multi mîntul agricol, urmărind apro prăsilă proprie. De asemenea, continuii la ţinerea corectă şi
şcolarizări care să asigure pre din creditele acordate de stat şi 13. SITUAŢIA INTRĂRII ŞI IEŞI Ia zi a evidenţei contabile, cale
lateral dezvoltate, care să sa pierea acestuia de bazele de din fonduri proprii, vor procura sigură pentru înfăptuirea pre
producţie agricolă. gătirea pînă în 1970 a necesaru un număr însemnat de animale RII LAPTELUI. — Aceasta se întoc vederilor planului de producţie,
tisfacă toate cerinţele procesu lui de cadre cu pregătire me şi păsări. Pînă acum au fost pentru îmbunătăţirea întregii
lui de învăţămînt. 43. Ministerul învăţământu procurate 12 vaci de lapte, două meşte pe baza jurnalelor de mulsori
lui si Culturii va colabora cu die şi superioară se vor aloca juninci, 6 viţele şi 1.500 de pui. activităţi de producţie.
Consiliul Superior al Agri la intrări, !ar la ieşiri pe baza dis
Consiliul Superior al Agricul fondurile necesare sporirii în
culturii şi Ministerul învăţă poziţiilor scrise ale consiliului de con
mod corespunzător a spaţiului ducere.
mântului şi Culturii vor stabili,
de învăţămînt al şcolilor şi al 14. PROCESUL VERBAL DE FA-
de comun acord cu unităţile de
institutelor agronomice exis TARI, — care se întocmeşte pentru
producţie în care va fi organi
tente. fiecare specie de animaie şi se predă
zată practica studenţilor, şi mă-
a doua zi la contabilitate.
IPi’im-secretar al Comitetului Central Preşedinte al Consiliului de Miniştri
al Partidului Muncitoresc Romîn
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ al Republicii Populare Romîne
ION GHEORGHE MATJRER
zm-:
-y F a z a raională E TA JE ÎN S TEPÂ
Zilele trecufe s-n desfăşurat la Griş- Gei aproape 200 de spectatori au apre Un soldat mergea prin ste mea întreagă şi din nou l-a ele A. MORKOVKIN La plecare, Kabakov, pre pornit la asaltul ţelinei. A şi
cior ultima etapă a fazei raionale a ciat în mod deosebit formaţiile de tea pă, sub soarele dogoritor al şedintele comitetului sindical, arat 2.500 de ha.
Festivalului bienal de teatru „I. L. tru ale căminelor culturale din Gris- Altaiului. La un moment dat prins îndoiala: a fost acela care a găsit cu l-a invitat să treacă pe la sin
Garagiale“. Au participat formaţiile de cior şi Valea Brad. Dintre interpreţi — Sovhozul ? vintele emoţionante, rostite de dicat. Aşa-î la noi tradiţia — ...Anul 1957. Am pus funda
teatru clasificate la faza intercomunală s-au remarcat Mateiaş Lucian, Moraru s-a oprit uimit. In zare se — Da, desigur, sovhozul crainic, despre tovarăşii lui mentul. căminului cultural. Do
de la căminele culturale din Gurechi, profilau casele cu mai multe de muncă, eroii reportajului i-a spus el.
cu piesa „încercarea“ de V. I. Popa, Vasile (Valea Brad), Anca Ion şi ,,Komsomolsld"... i-a răspuns cinematografic. Acolo, pe masa preşedintelui rim să trăim ca la oraş. Am
Blăjeni cu piesa „Neamurile“ de T. etaje ale unei străzi. hotărît să construim case fr u
Bocănici Mircea (Griscior), Fodor Fio- „Un miraj“ ? s-a gindit sol una din fete. De altfel, eroii film ului se se poate vedea un manuscris moase, durabile...
Buşecan, Valea Brad cu piesa „Las’ Emoţionat, soldatul a pre află în sală. Tinerii partici voluminos. O carte care nu
rica (Ghurechi), Rusu Ioan (Blăjeni). datul, pe care aroma pămîn- panţi la reuniune, solii uzine va avea niciodată sfirşit. Este ...Trebuie să trezim la viaţă
tului cală, spălat de nenumă zentat’ apoi directorului sov lor şi fabricilor veniţi aici în letopiseţul sovhozului „Komso- acest ţinut. Am venit pentru
că vine Nuţă“ şi Griscior cu piesa STAN MARIN ratele piriiaşe, îl moleşise. hozului foaia de drum comso- primăvara aceasta, cercetează molski“ pe care îl scriu înfe- ca să rămîvem. aici. Copiii ce
„înfloresc pomii" de Kormoş Gyula. cu interes feţele acestor cuce meleforli lui — Kabakov, Ko lor din Moscova, Mlciurin,
corespondent In întîmpinare li venea o molistă. ritori ai pământurilor desţele robiţîn şi alţii. Sverdlovsk, vor trebui să în
— Să pofteşti ăiseară la nite. eroi ai zilelor noastre,
Pe ecrane: Jjj gjm nurlii mele1 fată. pentru ca mîine să păşească şi Pentru a deveni cu adevărat drăgească "Aliatul, dar pentru
— Ceea ce se vede e un sov club, l-a invitat directorul. ei pe acelaşi drum. glorios. membru al familiei m uncito o.sta trebuie să-l cunoască.
,,Ain supravieţuit morţii mele“ este titlul noului film — producţie a stu fAvem o reuniune pentru noii reşti a sovhozului trebuie să
hoz ? veniţi cu te m a : ..Numai ace Pe ecran apare cultivatorul fi pătruns de respect pentru Comitetul sindical a ajutat
diourilor cehoslovace — care rulează în prezent la cinematograful „Patria" — Desigur ! Sovhozul „Kom- la este demn de comunism, de porumb Roman Bauer, care şcoala să organizeze excursii
din Deva. care iubeşte nemărginit m un anul. trecut a obţinut cite 400 tradiţiile ei. ale copiilor vrin ţinutul natal...
somolski“. de chintale de masă verde la
Şi iată că în faţa soldatului ca“. hectar. Iată şi „gospodăria“ ...Primăvara anului 1954. ...Anul 1961. D ouă-nunţi in
Seara, la club a fost prezen lui Vladimir Dil. cu aproape Acolo unde vg fi sovhozul a tr-o singură zi. Tinerii căsă
s-a deschis o stradă largă, 3.500 de păsări. Totuşi, Dil se apărut o dsezare de corturi. Au toriţi au prim it locuinţe în-
strada principală a aşezării tat un reportaj cinematografic descurcă singur şi a reuşit apărut şi străzi.: Moscova, Mi- tr-un bloc nou cu trei etaje.
sovhoznice. Printre clădirile despre sovhozul „Komsomol- chiar să obţină de la fiecare ciurin, Sverdlovsk, Kemerovo, Confortu7 apartamentelor nu
slci“, considerat cea mai mare găină ouâtoare cîte 117 ouă. şi aici s-au m utat cei veniţi
cu cîte trei etaje el a zărit „fabrică“ de cereale din Altai. Mai apar pe ecran mulgătoa- din oraşele respective. se deosebeşte prin nimic de
căminul cultural. Afişe frumos Suprafaţa cultivată: 28 000 de rea Tamara Pancsvko şi com- cel al oraşelor: camere spa
colorate anunţau un turneu ha. Tehnică modernă. Sistem u binerul Vladimir Korobiţîn. ...Prima campanie de insă- ţioase, frumos mobilate, încăl
al unor artişti din capitală. lui de agricultură cu ierburi meşter în recoltarea cerealelor mînţare. Nu sînt suficienţi oa zire centrală, baie...
Un alt anunţ informa pe lo perene i s-a pus capăt. S-a pe etape meni. Muncim zi şi noapte.
cuitorii aşezării că în curind dat „cale liberă“ culturilor Avem totuşi tim p şi să cin- Soldatul citeşte emoţionat
vor avea posibilitatea să vi prăsitoare. Anul acesta, supra După aceea, cină In sală s-a pagină după pagină din acest
zioneze un nou film realizat faţa cultivată cu porumb va aprins din nou lumina, tine tăm. Am construit un adăpost glorios letopiseţ. Da. . oameni
de studioul cineaştilor amatori fi de trei ori mai mare. In retul a făcut cerc în jurul pentru prima fermă de pă'ări,
din sovhoz. hambare „îşi aşteaptă, ceasul“ eroilor filmului. A urmat o pe care l-am îm părţit în două. înţelepţi, cu suflet mare, fău
seminţele vreaatu? din vreme. discuţie în sufleţită: despre O parte este rezervată găini resc belşugul pe pămîntul veş
Dar tată şi cantina. Prin fe comunism şi muncă, despre lor, iar în cealaltă fac repe nic tinăr al Altaiului.
restrele înalte el a văzut cum Dar sovhozul „Komsomolsld“ prezent şi viitor. Iar cunoscu tiţii membrii cercului de artişti
razele jucăuşe ale soarelui se se mindreşte nu numai cu tul nostru, soldatul nou-vevit, amatori.,. Cum îl cheamă pe soldatul
zbenguiau pe marmura mese succesele cultivatorilor cimou- l-a şl m ont pe Korobiţîn să-l vostru? Are oare acest lucru¦
lor. S-au deschis uşile si din lui, ci şi cu cele ale crescăto ...Montăm singuri casele pre vreo im portanţă? Pe acelaşi
clădire a ieşit un prun de fete rilor de animale. primească în brigada lui. fabricate. Mulţi nici nu ştim drum au venit aici Valeri Trî-
să ţinem toporul in mină. De nov şi MNia.il Dimnkov. Alele-
în pardesie uşoare de vară, Unul din autorii scenariului aceea, dulgherii, .sint ţinuţi la sandr Kravcenco şi Oleg Afa-
croite dună ultima modă. noi în mare cinste... nasiev şi încă m ulţi, m ulţi al
acestui film. intitulat ..Faru ţii. Ei au venit şi săvîrşesc
S-a uitat soldatul la feres rile noastre“, este 'A. F. Ka- ...Brigada lui Korobiţîn a minuni...
trele strălucitoare ale caselor, balcov, »reşedinţele com itetu
la antenele ajurate ca.re parcă
lui sindical. Studioul a luat
formează o punte de radio în
tre sovhozul din stepă şi, lü- fiinţă din iniţiativa lui, tot el
. - a .* ',- tf c .<». «».-'Sk-»».
