Page 54 - 1962-05
P. 54
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N lŢI-VĂ! Spectacol de gală prezentat
de ansamblul igor Moiseev
In pagina 3-a
CU ACELEAŞI Ansamblul de stat de dansuri populare al Uniunii Sovietice
AGREGATE — condus de Igor Moiseev, artist al poporului al U.R.S.S. a pre
z e n ta t marţi seara un spectacol de gală în sala Palatului R. P:
FONTĂ R om ine.
MAI MULTĂ
Şl MAI IE F T IN Ă Au asistat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Glicovglîe Apostol,
(CONSFĂTUIREA FURNA- Petre Borilă, Nieolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru
EIŞTILOR DIN HUNEDOA Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, Dumitru
Goliu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai
RA Ş l CĂEAN)
C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducă
tori ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, persona
lităţi ale vieţii culturale, un numeros public.
Anul XIV. Nr. 2298 Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice şi alţi membri
Ou obiectiv pe oaie de înfăptuire ai corpului diplomatic.
Conducătorii de partid şi de stat au fost primiţi cu puter
nice ovaţii de asistenţă.
înainte de începerea spectacolului orchestra ansamblului a
intonat imnurile de stat ale R. P. Romîne şi U.R.S.S.
Spectacolul care s-a bucurat de un mare succes, a prilejuit
o manifestaţie de caldă simpatie faţă de solii artei sovietice.
Artiştilor le-au fost oferite flori din partea C.C. al P.M.R.,
Consiliului de Stat'şi Consiliului de Miniştri. (Agerpres).
'E33Í
In sectorul I B al rninei Eii- şl Carol Peter, în sensul că ele In oraşul Deva Gospodăria în care muncesc
oeni lucrează oameni harnici, să fie mai bine aprovizionate cu au fost organizate
tvrigăzile condtfse de minerii vagonete goale şi materiale; de în acest an o sc o unifafe înfioriîoare
Dionisie Martori, Nieolae Oprea, asemenea, s-a hotărit să se asi rie de acţiuni de
Constantin Urzică, Andrei gure acestor echipe aer compri înfrumuseţare. S-ait Timp de 7 ani am lucrai ca. vedere aceste necesităţi, de la
Ciuciu, Ladislau Koss, Carol mat suficient şi la presiune op creat astfel spatii
Peter, Gheorghe Dumbravă şi timă. Au căpătat sarcini con verzi între blocu inginer zootehnic la G.A.S. început eu am pornit hotărit
altele, sint bine cunoscute pen crete şi oamenii care se ocupă rile noi dale in
tru realizările lor. In luna acea cu transportul materialelor. Mi folosinfă si P<t ce Orăştie. Aici am avut prilejul la muncă, dornic de a-mi adu
sta — perioada 1-8 —- colectivul lelalte străzi.
sectorului a extras, în afara nerul Ioan Gros — unul din să aplic în practică ’ cele învă ce contribuţia la înfăptuirea
planului de producţie, 400 tone tre cei mal buni şi mai price In fotografie :
de cărbune cocsificabil, situîn- puţi din sector — s-a anagaiat Un grup de cetă ţate, să-mi îmbogăţesc cunoştin sarcinilor trasate de partidul şi
du-se astfel în fruntea întrece ca impreună cu echipa pe care ţeni la muncă pa
rii dintre sectoare. o conduce să efectueze rearma- triotică în noul ţele din experienţa tovarăşilor guvernul nostru, care ne-au
rea galeriilor în aşa fel incit centru al oraşului¦ de muncă mai <virstnici. De ‘creat condiţii minunate de în
Şi cu calitatea cărbunelui se producţia să nu sufere nici mă aceea, văzînd situaţia care este văţătură, de muncă şi viaţă.
stă bine. Folosind cu pricepere car o oră. Un angajament simi 'q yi^L S r în G.A.C. Jeledihţi, unăe am fost Din recenta Hotărîre a C.C. al
toate condiţiile oferite de meto lar şi-a luat şi comunistul Con
dele de exploatare şi utilaje, mi- stantin Moga, şeful unei echipe „La o mie bobine, repartizat, m i-ăm putut da sect-/ P.M.R.. si a Consiliului de Mi
nerii acestui sector rebutează de electricieni. nici una rebutată“ ma cit de necesară este prezen- niştri al R.P.R. cu privire la
clin ce in ce mai puţine vagone-
te de cărbune pentru şist vizi Problema brigăzi’or rămase Valoroasa iniţiativă a ţa in unităţile agricole socialis redistribuirea cadrelor ele spe
bil, ceea ce, fireşte, se reflectă sub plan a fost, analizată şi in textiliştilor de la Visco- te a cadrelor de ingineri agro cialişti din agricultură, se des
favorabil in conţinutul de ce consfătuirea de producţie din za“ Lupeni dă roade tot nomi. zoătehnicieni şi medici prinde cu tărie grija pe care o
nuşă. luna aprilie. Acolo s-a criticat mai frumoase. La ultima veterinari: poartă partidul şi statul nostru
faptul că la unele locuri de mun consfătuire de producţie
Un singur lucru nemulţumeş că se întîrzie montarea conduc majoritatea centratorilor Colectiviştii au nevoie de în pentru a ne asigura nouă, spe
te însă colectivul sectorului: telor de aer comprimat. De ase s-au angajat să centreze drumare tehnică, de ajutor. in cialiştilor din agricultură, con
brigăzile rămase sub plan. In menea, a fost criticată conduce mai m ult de 1.000 bobine organizarea muncii şi mai ales diţii de muncă şi de viaţă din
luna trecută au fost 6. Toate rea exploatării pentru că nu s-a fără ca să rebuteze vreu în ridicarea cunoştinţelor lor ce în ce mai bune. Am studiat
Insă din cauza unor greutăţi. De Îngrijit din timp de pompele de na. ştefan Prună — 5.000,
pildă, o avarie la puţul XI a rezervă pentru a putea lua mă Solomon Toldea şi Nico- pentru a putea m u n ci1cu mai hotărirea cu m ult interes şi m-a
paralizat activitatea sectorului suri eficiente în cazul unei inun lae Geizler — cite 3.000... m ult spor la mărirea produc impresionat profund această
pentru cîteva zile ; echipa de daţii, aşa cum a fost cea de la ţiilor atît în sectorul, agricol cit grijă părintească faţă de noi şi
pregătiri, condusă de minerul puţul XI. In zilele care au trecut şi •în cel zootehnic.' Âvînd In copiii noştri. Pentru mine şi
Dănilă Sălăjan, din cauza unei de atunci s-a dovedit că pentru toţi. tovarăşii de branşă,
galerii vechi, trebuie să efectu In urma criticilor aduse s-au angajamentele prind viaţă.
eze un apreciabil volum Se tran luat măsuri, iar angajamentele Ştefan Prună a realizat hotărîrea constituie un puter
sport manual. Şi asemenea cau sînt traduse în fapte. Şl ca ur 5:400 bobine fără să rebute
ze s ar mai putea enunţa. mare colectivul sectorului obţi ze vreuna, iar Solomon Tol nic imbold in muncă.
ne realizări din ce în ce mai fru dea 5.250. Realizări ase
Totuşi, biroul organizaţiei rde mănătoare au obţinut şi Pentru7’eco//e sporiie_-— Am să lucrez cu toată dragos
partid a apreciat că peste unele moase. In luna mai o singură ceilalţi centratori. tea şi priceperea, voi da tot ce
greutăţi se poate trece dacă în am învăţat pentru a face din
tregul colectiv al sectorului ac brigadă din abataj este sub Lăcătuşilor Eu
gen Crudu şi Va- lucrări de întreţinere la timp gospodăria în care muncesc, o
ţionează cu pricepere. In acest plan, însă după părerea tova sile Matachc, da unitate puternică. Ţinînd sea
la U.’.M. Cugir. H ma de posibilităţile gospodăriei,
sens, luna trecută a avut loc o răşului Ladislau Koss, secreta se încredinţează
spre execuţie nu voi munci pentru consolidarea
şedinţă de partid lărgită unde rul organizaţiei de partid din mai lucrări de
înaltă precizie pen S-a în c ep u t prăşitul porum bului După fersuinarea şi dezvoltarea sectorului zooteh
s-au analizat măsurile ce tre sector, pînă la sfîrşitul lunii şi tru că ei sînt
apreciaţi ca- mese îfisămîfiierifor nic depunînd toate eforturile
buie luate pentru ca toate bri aceasta îşi va depăşi planul. riaşi foarte price
puţi. Preşedintele gospodăriei, colec tarea lucrărilor amintite cele pentru ca prevederile Congre
găzile să-şi realizeze planul. S-a Aşadar, obiectivul ,.Toate bri
IN! FOTOGRA tive din satul Cistei, tov. Mihai mai bune rezultate le-a obţinut După cc an. terminal însăinînţatul sului al Ill-lea al P.M..R. pri
hotărit atunci să fie ajutate rnal găzile la nivelul celor fruntaşe“ FIE : cei doi lăcă Dobîrtă, ne informează că la brigada condusă de comunistul fiorumbului f>c suprafaţa (Ic 396 hec vind încărcătura de animale la
tuşi reglînd piriioa- această gospodărie lucrările de tare, colectiviştii, din Ohaba, raionul suta de hectare să fie realizate
mult brigăzile conduse de mine este pe cale de a se înfăptui şi nele unui schimbă întreţinere a culturilor se des Ioan Dobîrtă. Sebeş, au trecut la efectuarea lucrări înainte de termen. Numai în
tor de viteze. făşoară din plin. Uniţi în lupta, pentru obţine lor de îiilreţinere a culturilor. In pri acest an noi vom livra statu
rii ioan Bobită, Gheorghe Vraja la sectorul I B al minei Lupeni. lui 7 tone carne de porc şi 16
Organizaţi in brigăzi şi echi rea unor producţii sporite la mele zile ci au plivit aproape 100'ha. tone carne de bovine, asigurînct
N. ANDRONACHE pe, colectiviştii de aici au,plivit hectar, colectiviştii din satul Cis totodată o matcă de 24 scroafe
pînă acum 225 hectare cu grîu, tei sînt hotărîţi ca tuturor lu cu, grîu, au >Icrţninat prăşitul sfeclei fătătoare şi aproape 100 de vaci
au aplicat prăşi la T-a pe 25 ha. crărilor de întreţinere să le acor furajere şi au aplicat sapa mare' pe cu lapte. De asemenea, în sec
cu sfeclă de zahăr şi pe 15 ha. de atenţia cuvenită. o suprafaţă ¦de peste. -24 -hectare cu torul agricol voi îndruma m u n
cu cartofi. Totodată, s-a înce viţă de vie. ca colectiviştilor pentru a ob
put şi prima praşilă la cultura ţine o producţie de peste 1.500
porumbului. Pînă astăzi-s-a efect P o ru m b şi m a z ă r e în c u ltu ră in te rc a la tă kg. grîu la ha. (înainte se obţi
tuat praşila I -a . la porumb pe
o suprafaţă de 28 ha. La execu • Lucrările de întreţinere a cul la G.A.S: Sîntămăria. Pînă acum nea aici 1.000—1.200 kg. la ha.)
turilor se desfăşoară intens şi aici'au fost plivite 152 hectare şi peste 2.000 kg. porumb boa
cu orz de toamnă. De aseme
P r a ş ila l-a la s fe c lă şi flo a re a -s o a re lu i — nea, s-au efectuat lucrări de be la hectar în medie de pe în
înaintea graficului spargere a crustei pe cele 231 treaga suprafaţă şi 5.000 kg. po
term inată ha. semănate cu porumb boa rumb boabe la hectar de pe su
In ultimul timp la fabrica chimică şi tehnicienii de aici obţin succese re Tovarăşul Dumitru Lupu, inginer a- floarea-soarelui şi cu sfeclă furajeră be. Totodată, pe suprafaţa de prafaţa destinată acestui scop.
din Orăştie au fost luate o serie de marcabile în producţie. Astfel, în ziua gronom al G. A. G. din Şibot, ra In acelaşi timp a fost plivit grîul di pe care s-a cultivat secara fu Pentru ridicarea cunoştinţelor
măsuri în vederea îmbunătăţirii condi- de 9 mai colectivul fabricii era înain ionul Orăştie, ne face cunoscut că şi pe 180 ha., din cele 236 ha. cultivat« rajeră s-a trecut la semănatul colectiviştilor, le voi arăta cum
ţiilor de muncă. De asemenea întrece tea graficului cu 19 zile. porumbului pentru masa verde să aplice metodele avansate, iar
rea socialistă a cunoscut un nou im aici se desfăşoară o muncă susţinută cu această plantă. Fruntaşi la lucră în amestec cu mazăre. In livadă la cursurile agrozootehnice ce
puls. 6a urmare muncitorii, inginerii S. BRAICA pentru terminarea la timp a lucrărilor rile efectuate sînt pînă în prezent co s-a terminat stropitul pomilor se vor organiza mă voi strădui
corespondent de întreţinere a culturilor. Pînă ieri, la lectiviştii Sabin Jurj, Leonida Maniu. in vederea combaterii dăunăto să-i ajut cit mai mult.
Elena Stremţan, Ioan Mara şi alţii
această unitate a fost executată praşila care, zilnic, au fost nelipsiţi c!e la rilor.
Ing. VOICU GĂINĂ
l-a pe toate cele 22 ha. cultivate cu muncă. F. PETRU G.A.C. din Jeledmţi,
corespondent raionul Orăştie
Folosind ierbicide
Pentru a obţine producţii sporite de au plivit aproape 200 ha. cu grîu, iar
cercate, în afară de faptul că au folosit pe,50 dc hectare au aplicat tratamente
numai seminţe de marc productivitate cu ierbicide. De asemenea, pe o su
şi au semănat în condiţii optime, co prafaţă de 20 ha. de vie s-a aplicat
lectiviştii din' satul Ungurei, raionul sapa mare. Brigăzile conduse de Ilia
Sebeş, desfăşoară. în continuare lupta Roşian şi .Ştefani: Martin au obţinut
pentru sporirea producţiilor prin apli
carea la timp a lucrărilor de între pînă în prezent cele mai bune rezultate.
ţinere la toate .culturile. In primele
zile după terminarea însămînţărilor. ei N. PÎRCALAB
_ corespondent
Cu!fun pe mari supraiefe, bine îngrijite
Participînd în marc număr , la cxc- pc 6 ha., iar la sfecla furajeră pe , 5
cutarea lucrărilor de întreţinere’ a cui-, ha. Ooncomilent, au făcut pîivitnl griu
tarilor, colectiviştii din -satul Vinerea lui pe mai mult de 50 la sulă din cele
au reuşit ca pînă la 14 mai să termine 335 ha. ocupate cu această plantă. Cu
prima praşilă la-' floarea-soarelui pe rezultate deosebit de bune au muncit
ţoale cele 12 ha., la cartofii timpuri! mai ales colectiviştii din brigada con
dusă dc comunistul Ştefan Siniu.
'St-'* Un om dela s tină — I. VAS 1IJ
t corespondent
\
<> Noi trasee
<> In sediul gospodăriei colec care le are în turmă şi cînd cină urcau la el să-i aducă — Nu citeşti despre îngri
merinde, colectiviştii din Os jirea oilor ? — l-am întrebat. de autobuze
<> tive din Ostrov intră un tînăr s-a votat planul de producţie trov au găsit la podul Runcu-
<> înalt şi slăbuţ. lui un lup împuşcat. — Pe alea le-am citit. Mul 7 ransportiil în Comun cu
t în care — printre altele — era. te lucruri noi am învăţat şi noaşte o continuă dezvoltare şi
l- Ne-am apropiat de el şi-am prevăzut că pînă la sfîrşitul Mereu treaz şi atent, ciobă din lecţiile de zootehnie pre în regiunea noastră. Conduce
naşul colectiviştilor din Os date la cercul agrozootehnic, rea I.R.T.A., pentru a satisfa
prins fir de vorbă: acestui an numărul oilor să trov e întotdeauna la datorie. pe care l-am urmat. ce mai deplin nevoile de tran
Cină a fost primit, cil ani în sport, a deschis noi trasee de
— De unde vii fecioraşule ? crească la 500 capete, cel din urmă în organizaţia V.T.M., — şi te preocupă albinări autobuze pe rutele Deva-Dobra¦
'Augustin Clep s-a angajat să tul ? — l-am ispitit. lisa şi Dcva-Lugoj. Piuă la
— De la oi. Sînt ciobanul ţii a ridicat mina Augustin citească mereu şi să-şi îmbo siîrşitul acestei luni se va des
găţească continuu cunoştinţele. — Da, o fac tot din plăce chide un nou traseu pe rula
colectivei şi-am lăsat oile cu Clep. Angajamentul a fost respectat re. Gospodăria are 25 de stupi Brad-Gurahonţ-Sebiş.
cu stricteţe. Acum un an, co şi atunci cină la oi e orta
ortacul meii, ca să pot da fuga O parte din timp, ciobanul muniştii l-au primit în orga cul pe care-l am, eu văd de EXCURSIE
nizaţia de partid. Atunci, el s-a stupii ăştia. Ştiţi, sînt buni, ne LA HUNEDOARA
aici şi să-mi iau o carte... şi-o petrece în muntele Făge- angajat să îngrijească de avu aduc în fiecare an venituri
tul gospodăriei ca de ochii din frum oase! Apoi, scuzîndu-se, Duminică, elevii claselor a \
ştiţi, dacă citeşti, timpul tre ţel, şi-n afară de lupii care-i X-a din cadrul Şcolii .medii se
cap. S-a dovedit la înălţimea adăugă: mă iertaţi, mă aş rale „Dccebal“ din oraşul Deva
ce mai repede. Ş-apoi, pe dea dau mereu de lucru, Augustin au organizat o excursie la Hu
angajamentului şi de data teaptă oile, albinele. nedoara. Cu acest prilej s-au
supra, din fiecare carte înveţi Clep nu are nici un necaz. Cu vizitat secţiile furnale. Pielă
aceasta. ...Colectiviştii din Ostrov se rii. laminoare, uzina cocsoclii-
cite ceva. doi ani în urmă, la munte, in mică si oraşul muncitoresc.
...Cînd s-a întors de lingă pot minări cu oameni cum es
...Augustin Clep, ciobanul co tr-o noapte de vară, d in ii au te ciobanul Augustin Clep. Cadre de specialitate au ex
dulapul bibliotecii, am urmă plicat vizitatorilor procesele
lectiviştilor din Ostrov, e de început să latre. Oile se fră- ANA GEIGOR tehnologice de elaborare a.
rit ce carte şi,-a ales. Era una P E T R E FRĂŢIEA metalului şi le-au vorbit, des
prins cu oile. Familia sa e In- mintau speriate şi ciobanul pre dezvoltarea combinatului
în legătură cu albinăritul. corespondenţi siderurgic,
scrisă în gospodăria colectivă trezit de larmă s-a pomenit
f din 1052. Deşi copil, lui Au- la cibiva paşi cu im lup ce
' gustin îi. plăcea încă de pe înşfăcase o oaie.
{ alunei să-şi petreacă timpul Avea cu el o armă de vînă-
j la grajd ori lingă saivan. In- toare. A ridicat-o şi ochind a
^ drăigise de mic animalele. Mai tras. Văile -.munţilor au hăuit
(( tirziu, colectiviştii l-au pus prelung şi după aceasta liniş
cioban, li place munca aceas tea s-a aşternut din nou peste Nieolae Clonţeu este unul din fruntaşii întrecerii socia
liste de la fabrica chim ică oră ştie. Lucrlnd la maşina de in
ta. Ii sînt dragi cele 250 oi pe stîna din Făgeţel. La trei zile, jecţie, el îşi depăşeşte in fiecare lună sarcina de plan cu
circa 19 la sută, dină numai produse de bună calitate.!