Page 55 - 1962-05
P. 55
rw r * m v M ü ß 'socm m M V L în Nr. 22P8
guniM iiruH ageawBW K Ctgg3Egfl^gaUii^?SCg3l^^
A sigurarea b azei furajere — S ă p r o t e j ă m v i i l e e o n i i 0» m a n e i
sarcină de m are răspundere ş@i S« wa©m a ru l©©ffi
In raionul B rad — In regiunea noastră cele mal şl se dezvoltă pînă toamna. Făi nifestă cel mal bine cind tem
păgubitoare boli ale viţei de narea s-au oidiumul, ca şi peratura ajunge la 25—30 gra
m ăsuri m ai eficiente vie sînt mana şi făinarea, că mana, atacă toate părţile verzi de C. şl stagnează cind tem
reia i se mai zice şi oidium. In ale viţei — lăstarii, frunzele, peratura depăşeşte 35 grade: c.
Zootehnia a devenit un sec ţia cuvenită valorificării depline unele vii, mai ales din centrele florile’ şi boabele.
tor principal de producţie pen a tuturor posibilităţilor în ceea viticole Sebeş, Kp'old şl Ighlu, Pentru combaterea manei W-î
tru multe gospodării agricole ce priveşte asigurarea bazei fu mana şi făinarea produc mari Pe părţile atacate apare o făinăril în vii, trebuie luate f.n
colective din raionul Brad, rajere, au fost diminuate, atit pagube. Pentru înlăturarea pier pîslă foarte subţire, iar pe primul rînd măsuri culturale
derilor de producţiet cauzate de aceasta o pulbere fină albă ce
Ţinînd seama de sarcina pe producţiile cît şi veniturile pro aceste boli plantaţiilor de vii, nuşie sub forma unor pete ne şl măsuri chimice.
care partidul a pus-o în faţa venite din sectorul zootehnic. măsurile de combatere trebuie regulate, izolate sau unite în Lucrările de întreţinere pen
lucrătorilor din agricultură cu Pentru acest an însă, gospodă aplicate la timpul potrivit şi în tre ele. Pulberea albă nu este
privire la sporirea efectivelor de riile au fost îndrumate să ia altceva decît sămînţa prin care tru înlăturarea imburuienării,
animale şi a productivităţii a- măsurile necesare pentru asi fiecare an. se răspîndeşte ciuperca. pentru aierisire, pătrunderea lu
cestora, colectiviştii din satele gurarea unor cantităţi îndestu Mana atacă toate părţile verzi minii şi evitarea atmosferei
Tătărăşti, Mesteacăn, Lunca Mo Dacă atacul este mare, petele umede, ’ trebuie executate la
ţilor, Cărăstău şi altele, au ho- lătoare de furaje însilozate, su ale viţei de vie şi anume : frun pot acoperi întreaga suprafaţă timp. Tratamentele chimice s-au
tărît ca pină la sfîrşitul anului, culente, concentrate şi de masă zele, ciorchinii, florile, cîrceii, a organelor atacate. Părţile ata stropirile care le aplicăm in
verde. Dar, trebuie arătat că cate de făinare au miros de vii au rol de prevenire a in
fiecare să crească cel puţin cîte dezvoltarea bazei furajere nu lăstarii şi boabele. mucegai. Frunzele atacate se
40 de bovine la suta de hectare, este pe măsura posibilităţilor răsucesc, puterea lor de asimi- fecţiei de mană şi făinare.
precum şi un însemnat număr existente şl a sporirii efective Aspectul frunzelor atacate Pentru combaterea manei,
de ovine, porcine şl păsări. lor de animale. este diferit, după stadiul în Sfatul specialistului
care se găseşte infecţia. La în tratamentele se fac cu zeamă
Realizarea sarcinilor privind De aceea, se cere ca organi ceput, ne'locurile unde s-a pro din agricultură bordeleză în concentraţie de 0,5
creşterea importantă a număru zaţiile de partid şi consiliile de dus infecţia apar nişte pete găl la sută înainte de înflorire şi
bui. Apoi, în dreptul lor se for de 0,75 la sută după înflorire.
Stropirile se fac în timpul in
dicat de staţiile de avertizare
lui de animale, precum şi spo conducere ale G.Â.C. să mobili Cornel Pantelhnon este strungar calibror la strungăria de mează un puf albicios, Iar cu laţie este încetinită, dar nu se a manei. Ele trebuie să fie V
rirea producţiei de lapte, lină, zeze pe colectivişti la efectuarea cilindri a C.S. Hunedoara. Executînd numai lucrări de cali timpul, începînd din centru usucă atit de repede ca cele cute cu aparate cu duze fine,,
ouă, — aşa cum se subliniază lucrărilor de întreţinere a pă spre exterior, în dreptul pete iar pulverizarea şi stropirea sa
şunilor prin curăţirea acestora. tate, se numără printre fruntaşii secţiei. se facă conştiincios, astfel ca
In Raportul prezentat de to lor frunza se usucă.
varăşul Gheorglîe Gheorghiu- Este necesar ca o atenţie mai Postul de corespondenţi voluntari Forma cea mai gravă de atac atacate de mană. toate părţile viţel şi dosul frun
mare să se acorde şi lucrărilor se manifestă pe ciorchinii ţi zelor să fie protejate.
Dej la recenta sesiune extraor neri în anii ploioşi, iar florile Lăstarii sînt atacaţi de făina
dinară a !Marll 'Adunări Naţio rde îmbunătăţire, prin supra în- se usucă şi cad. re primăvara sau toamna, atîta Pentru combaterea făinării,
nale — este condiţionată in mod sămînţărl, Ingrăşărl precum şi timp cit sînt verzi. Pe flori şl produsele chimice folosite sint
Pe boabe, atacul de mană se ciorchini, boala apare mai greu, acelea pe bază de sulf. Sulful
nemijlocit de dezvoltarea con organizării păşunatului pe su manifestă de la primele faze de însă atunci cind apare, pagu muiabil care se găseşte în co
dezvoltare şi pînă la intrarea bele sînt grave, deoarece flo merţ se foloseşte la tratamente
siderabilă a bazei furajere1. prafeţe cît mal întinse. De ase din G.A.C, Cîlnic ne informează: în pîrgă. Atacul manei pe boa rile cad şi ciorchinii se îne- în concentraţii de 0,4 la sută (la
menea, nu trebuie scăpate din be este cu atit mai păgubitor gresc. 100 litri apă se adaugă 400 gra
Trăgîncl Învăţăminte din lip cu cît infecţia se produce mai me sulf muiabil). Tratamentele
surile existente în anul trecut, vedere nici posibilităţile care Lucrăm de zor tone gunoi de grajd şi s-a fă de timpuriu. Pe lăstar, mana Atacul pe ciorchini după le prin stropiri cu sulf muiabil
cîrid s-a simţit un.'deficit de fu există la gospodăriile din Brad, la întreţinerea culturilor cut sapa mare pe întreaga su garea florilor este foarte răs- sînt mal eficace şi mai econo
raje ’datorită faptului că n-au Rîbiţa, Rişculiţa şi Blrtin pen atacă In anii foarte ploioşi. Lăs pîndlt şl produce cele mai mari mice decît cele prin prăfuiri cu
fpşt ioloslte pe 'deplin toate po tru extinderea suprafeţelor de in gospodăria noastră se lu prafaţă de 34 hectare. pagube. Boabele ca şi celelalte sulf şi au mare avantaj că se
sibilităţile din flecare gospodă păşune prin defrişări. Reale IGSIF SCHMITD tarii atacaţi nu ajung să se organe sînt acoperite cu o pîslă pot combina cu zeamă bordeleză
rie colectivă, organizaţiile 'de (adică la 100 litri zeamă borde
partid au îndrumat consiliile de posibilităţi sînt şi pentru extin crează de zor la întreţinerea Obfiiiem producţii mari coacă din care cauză nu rezistă albicioasă cenuşie, sub care pe- leză se adaugă 400 grame sulf
conducere să Ia măsuri cores derea suprafeţelor destinate po culturilor. In această acţiune liţa se bruniîică şi crapă sub
punzătoare pentru ca anul a- rumbului pentru siloz şi porum gerului în timpul iernii şi se presiunea bobului care conti muiabil).
cesta să se asigure cantităţi va bului In cultură dublă pentru sînt mobilizaţi toţi colectiviştii. do lapie nuă să crească. Crăpăturile se
riate şi Îndestulătoare de nutre. masă verde. Lucrlnă cu hărnicie, colectiviş usucă. O dată cu atacul de mană adincesc şi sîmburii devin apa Acolo unde în anii trecuţi
ţUlri, îndeosebi de porumb siloz tii au terminat praştia I-a pe Răspunzlnd chemării la între renţi. Strugurii atacaţi rămîn s-au constatat atacuri de făi
şi masă verde. Din cele semnalate mai sus întreaga suprafaţă cultivată cu cere a colectiviştilor din Apol- în vii, se poate produce şi ata acri, iar vinul provenit din ei nare, în soluţia dc zeamă bor
se poate trage concluzia că este sfeclă furajeră (20 ha.), au pli dul de Sus, ne-am angajat să este slab' şi fără buchet. deleză se introduce sulf muia
In ceea ce priveşte asigurarea necesar ca organele de partid vit 70 ha. cu grîu şi au grăpat obţinem In acest an o produc cul 'de oidium sau făinare. bil economisind astfel timp şi
unor raţii echilibrate pentru şi de stat, consiliile de condu 100. De asemenea, au fost în ţie medie de 3.000 litri lapte Spre deosebire de mană care, mină de lucru.
toate categoriile de animale, se cere ale G.A.C. să pornească grăşate cu azotat de amoniu pe cap de vacă furajată. Acest, Făinarea lă viţa de vie poate pentru a se dezvolta are nevoie
poate arăta că gospodăriile co neîntârziat, cu toată hotărîrea 40 hectare cu grlu. iar sfecla angajament va fi îndeplinit şi tot timpul de căldură şl ume Aplicarea cu regularitate a
lective au extins la peste 1.000 la acţiunea de sporire a pro furajeră a fost prăfuită cu he- depăşit. Rezultatele obţinute să apară pe la sfîrşitul lunii zeală, făinarea nu are nevoie tratamentelor, reduce gradul de
'de ha. suprafeţele cultivate cu ducţiei de furaje, atit pe păşuni pînă acum sînt edificatoare. de umezeală decît la germina intensitate a atacului de mană
plante de nutreţ valoroase ca : şi fineţe cit şl la culturile de xatox contra dăunătorilor. Respectînd întocmai programul aprilie şi începutul lunii mal rea seminţei el. Această ume şl făina,re în vii şl duce spre
trifoi, lucernă, sfeclă furajeră plante furajere. In acest scop' VASILE BĂRBUŞ de grajd. îngrijind şi furajlnd zeală este asigurată cu uşurin
şi porumb pentru siloz. Totoda trebuie valorificate toate posi animalele în mod ştiinţific, am Fier vechi — ţă de rouă de dimineaţă. Oda lichidarea focarelor de infecţii.
tă, de pe suprafeţele întinse de bilităţile de care dispun gos In livadă şi în vie obţinut în primele patru luni pentru oţel nou tă ce infecţia s-a făcut, fâina-
fineţe naturale vor fi recoltate Ing. GHEORGHIIJ EFTIMIA
cantităţi suficiente de fînuri podăriile colective pentru 'dez Pomii din livadă (16 ha.), au ale acestui an o producţie me In întreprinderile rea se poate dezvolta foarte
pentru completarea raţiilor pe voltarea rapidă a bazei furajere, fost stropiţi de două ori contra cercetător,
întreaga perioadă de stabulaţie. astfel încît să se poată asigura dăunătorilor, terenul s-a îngră die de 1.025 litri lapte pe cap din Valea Jiului se bine şi pe secetă. Boala se ma
întocmirea unor raţii lura^ere şat cu gunoi de grajd, s-a să de vacă furajată. 'Avînd în ve Staţiunea experimentală horticolă
Furajul cel mai ieftin însă II echilibrate pentru toate cate pat în jurul lor şi au fost vă PeîFO şaru desfăşoară o largă
constituie iarba de pe păşuni. goriile de animale. ruiţi. Via a fost legată, iar te dere că producţia rde laote este Geoagiti
In această direcţie se poate ară renul s-a îngrăşat cu cca. 120 în continuă creştere şi bazîn- acţiune de colectare
ta că gospodăriile colective din N. TIRCOB dii-ne pe rezultatele obţinute
raionul Brad dispun de mari pînă acum, putem afirma cu te a fierului vechi. Golectivele întreprin
rezerve, Bunăoară, pe cele cir
ca '4.000 ha. de păşune pot fi mei că, după calculele făcute derilor din oraşul nostru au colectat
de noi. angajamentul luat va fi şi predat pentru a se expedia
depăşit cu 200—300 litri lapte oţelarilor hunedoreni, cantitatea de
O zi a muncii patriotice şl chiar mai mult. peste 1.500 tone fier vechi. De aseme
IOAN DANCILX' nea, s-a colectat 155 tone fontă veche
şi 34 tone metale neferoase. In această
întreţinute, pe timpul verii, a- Ândronic Duleanţ şi Olivia dariei/ Munca a fost repede or D’ti sectorul xooflehnic — acţiune se evidenţiază colectivele mi 17 MAI 1962
proximativ 2.000 de animale, Martinescu, membri ai comite ganizată. O parte din tineri au
calculate în unităţi de vită mare. tului organizaţiei U.T.M. din jrămaş în sgt pentru a amenaja venituri mari nelor Lupeni, Petrila şi cel de la Programul l : 5,10 Cîntece pa zical pentru fruntaşi în produc
Roşcani, raionul Ilia, au propus un teren de sport şi curtea că triotice ; .5,30 Muzică uşoară: ; ţie din industrie şi agricultură;
Datorită faptului eă în anul ca într-o duminică tinerii din minului cultural, o grupă a por Anul acesta am contractat cu U.R.U.M. Petroşani. 6,10 Cîntă orchestra de muzică 19.00 Litoralul în creaţia com
trecut consiliile de conducere nit prin sat pentru a colecta I.C.I.L. 230.000 litri lapte. In populară „Cindrelul“ a Filar pozitorilor noştri de muzică
ale unor gospodării colective sat să efectueze muncă patrio fier vechi, iar alţi 16 tineri co primele patru luni ale acestui C. BÂDUŢA monicii de Stat din Sibiu ; 6,30 uşoară; 19,20 Muzică populară
ca acele 'din Ţebea Mesteacăn tică. In ziua fixata, toţi tinerii lectivişti au ieşit cu .atelajele an am livrat 97.670 litri lapte. Emisiunea pentru sate ; Hrăni- romînească; 22,50 Muzică de
şi Cărăstău nu au acordat aten erau prezenţi Ia sediul gospo- corespondent rea şi îngrijirea taurinelor în dans.
această perioadă : 7,15 Muzică
_____________ Mobilizaţi de or uşoară ; 7,30 Sfatul medicului : Programul I I : 12,15 Coruri
Profilaxia infecţiilor intestinale; şi dansuri din opere ; 12,45 Mu
Ghelar ganizaţiile U.T.M. zică uşoară în interpretarea
tinerii de la E. M. 8.00 Muzică; 8,30 Mici piese soliştilor noştri;' 13,15 Versuri
la însămînţarea porumbului. Vin vlnzarea laptelui, a anima Ghelar desfăşoară orchestrale ; 9,00 Vreau să ştiu; din volume recent apărute;
9,30 Cîntece si jocuri populare 13,25 Melodii populare romî-
Bilanţul muncii a fost îmbu lelor contractate şi a altor pro o activitate susţinută pentru colecta romîneştî 11,03 Muzică de pro n eşti; 18,05 Concert de muzică
rea şi expedierea unor cantităţi spo uşoară; 19,00 Concert de seară;
curător. Terenul sportiv şi duse din sectorul zootehnic am menadă interpretată de fanfară; 19,30 Tinereţea ne e dragă;'
rite de fier vechi oţelăriilor din Hu 12.00 Concert de estradă : 12,35
curtea căminului au fost ame încasat aproape 120.000 lei. Ve Muzică populară din R.P. Un 21,’45 Părinţi şi copii; 22.00 Mu
nedoara. Numai în cursul lunii trecute zică populară romînească şi a
SPO R najate, s-au colectat peste 1.500 niturile pe care le obţinem din gară'; 14,30 Noi înregistrări de
kg. fier vechi şi s-a însămînţat acest sector sînt în continuă ei • au trimis oţelarilor 39.000 kg. fier
o suprafaţă de peste cinci hec creştere şi pină la sfîrşitul vechi. S-au evidenţiat organizaţiile
U.T.M. de la mina vest, staţia de
tare cu porumb. anului’ ele vor ajunge la sortare, transporturi şi orizontul IV.
Campionatul regional de !VICTOR CRIŞAN I 400.000—500.000 lei. IOSIF GOSTIAN
corespondent '
IOAN BIA corespondent
-------= =¦----= ^ = a » ______ Colectivul sectoru
CATEGORIA Il-a INTERESANTE DESCOPERIRI ARHEOLOGICE lui preparare de la muzică uşoară de compozitori minorităţilor naţionale; 22,30
Preparaţia de căr din ţări socialiste 15,10 Solişti Dansuri de estradă.
Voinţa îlia — ambele echipe. Golurile au fost Peîrila
înscrise de Josan (min 22 şi
Retezatul Haţeg 2-4 (2-3) 50), Udrea (min, 55 şi 70), pen Zilele trecute s-a descoperit prima secolul al lll-lea al erei noastre. buni din Petrila, a şl orchestre de muzică popu Buletine de ştiri şi radiojur
tru gazde, şi Uţu (min, 48), mărturie a prezenţei romanilor în Va făcut acum cîteva zile o curăţenie ge
Meciul a început în nota de pentru oaspeţi. lea fiului în apropierea graniţei cu O altă descoperire însemnată s-a lară rominească din diferite re nal : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ;
dominare a gazdelor care des Oltenia. Un grup. de muncitori au făcut în raza comunei Rafinllul Mare. nerală în întregul sector. Gu acest giuni ale ţării ; 15,45 Concert 11.00 ; 13,00; 15,00; 17,00 ;
chid scorul în rnin. 7 prin Dra- S-au remarcat Josan, Spoi- dezgropat dintr-o carieră de piatră liste vorba de un depozit de arme prilej s-a colectat cantitatea de 10.500
gomir. Oaspeţii îşi revin şi în zan şi Laseu de la gazde şi din cătunul Popi, comuna Lonea, un şi unelte dalînd din epoca bronzului
min. 15 Matacbe egalează. După Uţu de la oaspeţi. tezaur alcătuit din 67 de monede dc (anii 1S00—1700 înainte, de era noa kg. fier vechi. O contribuţie însemnată de muzică din operete ; 16,15 22,30; 23,52-23,55 (programul
o perioadă de dominare, gazdele stră). S-au găsit circa 80 de seceri, în colectarea fierului vechi au adus to
reuşesc ca in min. 32 să ridice I). URECHE argint. ’Arheologii veniţi la faţa lo cuţite, vîrfuri de lance ele. varăşii Ionel Grăescu, Romeo Guretean, Vorbeşte Moscova ; 17,30 Jurnal I) 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
scorul prin Malic. Trei minute
mai tîrziu, Lăsconi egalează, in corespondent cului au stabilit că monedele sînt de foan Jurca, Aurel Onea, Ioan Florcscu, de întrecere 17,45 Pogram mu- 21,00; 23,00 (programul II).
Nicolae Doică şi Ioan Morărescu.
Metalurgistul II Ctigir —
provenienţă romană şi datează din V. LUNGU corespondent C. BADEA
corespondent
min. 37 acelaşi Lăsconi ridică Aurul Certej 2-3 (2-0) DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI 00
scorul la 3-2 pentru Haţeg.
Metalurgiştli au dominat in
In repriza a Ii-a jocul se
echilibrează şi sînt ocazii la prima repriză şi au reuşit să
17 MAI 1962
ambele părţi. Totuşi- oaspeţii preia iniţiativa înscriind de M IC II A R T IŞ T I A M A T O R I D EVA: Lumină la fereastră N A : Cavalerii teutoni — cine
înscriu prin Mărunţelu în min. două ori. In cea de-a doua re matograful „M u n c ito r u lI L I A :
75, stabilind scorul fina], priză gazdele cedează, dind po Soli ai cintecului, dansului şi de clape şi melodia „Dragu-mi-i soliştilor, Aurica Dănescu — — cinematograful „F. Slrbu“ ; Clinele din mlaştină — cinema
sibilitate oaspeţilor să-şi facă versului — aproape o inie de pio leliţa-n joc“ entuziasmează în Demsuş, Mariţa Ciobotaru — Post restant — cinematograful tograful „Gh. Doja“ ; APOLDUL
T. TRAIAN jocul. In această repriză oaspe nieri şi şcolari au fost recent treaga sală. Revelaţia forma Haţeg — Irina Dumitreanu şi „Patria“ ; HUNEDOARA : Cine-i DE S U S : Povestea lui Ciun-
ţii au înscris de trei ori, adju- oaspeţii sălii de teatru din Ha ţiei o constituie elevul Ioan Po Elda Kenda — Rîu de Mori ; re Hian — cinematograful „23
corespondent decindu-şi victoria binemeritată. ţeg, unde s-a desfăşurat faza ra gan din clasa II, care execută, citatorii lulia Becheru şi Ro- de. vină ? — cinematograful A u g u s t“.
ională a concursului lor. solo, . melodia „Mîndru-i jocul dica Aldeş din Baru Mare, Mia „Victoria“ ; SEBEŞ : Pisica îşi
Ştiinţa Petroşani —- M, VILCEANU haţegana“. Marton din Haţeg, Mariana scoate ghiarele — cinematogra PENTRU 24 ORE
Aurul Zlatna 4-0 (2-0) ...Cortina îşi deschide în două Şerbănescu din Pui etc. — au ful „Progresul“ ; Căluţul coco
corespondent faldurile şi oferă privirilor un Pionierul Alexe Plslaru a pă avut înscrise în repertoriile lor şat — cinematograful „M. Sa- Vreme nestabilă cu cerul variabr
Rezultatul nu reflectă întru- tablou ce impresionează. „Pei şit curajos în faţa cortinei ne- numeroase cîntece patriotice şi doveanu“ ; PETROŞANI: Valea mai noros ziua. Vor cădea ploi slabi
totul situaţia de pe teren. Gaz VICTORIA' DOBRA — RECOL sajul“ tabloului 11 formează deschise, s-a înclinat graţios, şi din folclorul nou. mîndră — cinematograful „Al. locale, pe unele locuri fiind însoţite (ds
dele au dominat în majoritatea cei 140 de pionieri din clasele versurile poeziei „Patriei pace“, Saliia“ ; Roşită — cinematogra manifestări electrice. Temperatura „p
timpului, dar au şi ratat nume TA MIERCUREA I--3 (1—2) IV—Vii ale şcolii medii din Ha ca şi măiestria recitatorului, au La acest concurs au participat ful „7 Noiembrie“ ; ALBA IU- ţionară, va fi cuprinsă ziua între Li) ;
roase ocazii. Golurile au fost ţeg. Privirile sînt aţintite spre cucerit întreaga sală. corul şcolii şi echipa de dansuri L IA : Bătălie in marş (seria
înscrise de Flaiter, Pâsculescu ETAPA VIITOARE: dirijor, un semn al acestuia şi din Pietros, brigada artistică l-a şi a Il-a) — cinematogra 25 grade, iar noaptea între 7 şi H
şi Cristocea (2). peste o sută de voci cristaline Lenuţa Ghergan din ciasa de agitaţie din Cîrneşti, coru ful „Victoria“ ; Cinci zile şi
Aurul Certej — Mureşul Vin dau viaţă cintecului „Bine e să Vli-a a şcolii Bretea Strei e o rile şi echipele, de dansuri ale cinci nopţi — cinematograful grade. Vînt moderat cu intensificări
Mureşul Vinţul de Jos — ţul de Jos ; Ardealul Teliuc — fi mereu în frunte". Urmează solistă vocală cu multe cali şcolilor din Demsuş şi Toteşti, .,23 August“ : ORAŞTIE : Puş temporare din nord-vest.
Ardealul Teliuc 4-1 (PO) Ştiinţa Petroşani; Aurul Zlatna apoi cîntecul „Partidul“, iar du tăţi, iar Claudia Mivcea de ,1a echipa de dansuri din Ruşor şi tiul — cinematograful „V. Boai
— Voinţa Ilia ; Retezatul Haţeg pă o suită de dansuri populare şi şcoala din Pui e o bună recita corul şcolii din Subcetate, că tă“ ; Nana — cinematograful PENTRU URMĂTOARELE
Joc viu disputat, cu faze spec — Victoria Dobra; Recolta cîteva recitări, haţeganii pără toare. Versurile poeziei „Cîntec luşarii de la şcoala Bretea Ro- „Flacăra“ ; SIMERIA : Soseşte TREI ZILE
taculoase, la care au contribuit Miercurea — Constructorul Hu sesc scena Însoţiţi de aplauze. pentru Bucureşti“ au prins par mînă şi mulţi alţii. circul — cinematograful „I.
Pintilie“ ; HAŢEG : Muntele — Vreme nestabilă cu cerul noros, fa
nedoara ; Metalurgistul II Cu- Le-au luat locul elevii şl pio că viaţă în interpretarea ei, iar ...A avut loc întrecerea celor cinematograful „ P o p u la r “ ; vorabilă ploilor locale şi cu tempera
gir stă. spectatorii i-au fost recunoscă mai mici artişti amatori, o tre BRAD : Frumoasa Lurette — ci tura în uşoară creştere la sfîrşitul in-
nierii şcolii de 4 ani din Plopi. tori : au răsplătit-o ou îndelungi cere în revistă a viitoarelor „ca nematograful „Steaua roşie“ ; tervalului.
„C ups spersnfeSor11 Prezentatorul anunţă o „Arde aplauze. dre“ ale scenelor căminelor cul
leană“ şi dansatorii se dezlăn turale. Şi după fiecare cădere a LONEA : La capătul, drumului —
Peste 100 de concurenţi s-au (Vaţa); lungime — Aluna Con- ţuie în iureşul jocului. Un pas Despre programul brigăzii ar cortinei, sala fremăta de aplau
întrecut duminică pe stadionul stantinescu (Brad); greutate — tistice a şcolii de 8 ani din Rîu zele dezlănţuite cu prisosinţă. cinematograful „Minerul“ ; TE-
sportiv ştiinţa din Brad în faza la stînga, doi la dreapta, un de Mori s-ar putea spune mul IU Ş : Oameni pe gheaţă — cine
raională a „Cupei speranţelor“ Mariana Lucaclui (Baia de Criş); te. „Calendarul sărbătorilor“ După fiecare cădere a cortinei matograful „V. Roaită“ ; ZLAT-
la atletism. La întreceri au par ştafeta 4X60 m. plat — echipa pas-doi pe loc. apoi dansul por — cum şi-au întitulat ei progra tovarăşii din juriu se aplecau
ticipat sportivi pînă la vîrst.a din Băiţa. neşte din nou cu şi mai multă mul, a ilustrat sugestiv entu asupra carnetelor de însemnări. CETÂTENI
de 14 ani, elevi ai şcolilor de 8 viaţă. ziasmul cu care oamenii mun
ani din Baia de Criş, Vaţa, Gu- Băieţi, 60 m, plat — Nicolae Notau, discutau, se consultau. IM CAZ DE INCEMDIC
rabarza, Băiţa, Criscior, Blă Bădău (Baia de Criş); 200 m. Cu măiestrie şi graţie cuceri cii cinstesc sărbătorile zilelor de Nu-i invidiez, aveau o sarcină
jeni şi Brad. Concurenţii cla toare şi-a prezentat programul 8 Martie, 1 Mai, 23 August, 7 telefonaţi la numărul 112
saţi pe primul loc vor participa plat — ioan Oprlşa (Brad); 500 şi formaţia de aoordeonişti — dificilă : să clasifice pe cei mai
Ia faza regională. m. plat — Nicolae Bădău (Baia şapte la număr — a şcolii de Noiembrie, 30 Decembrie etc. buni. Şi nu-i uşor să faci acest Acestei fiind numărul de fetefon al pompierilor
de Criş); înălţime — Iile Trifan Viaţa nouă a fost prezentă lucru, atunci cind prin faţă îţi din foafe oraşele din regiunea Hunedoara, în afara
Iată rezultatele înregistrate': opt ani din Băieşti. Acordeoa- trec aproape o mie de artişti de oraşul Hunedoara care ar.e telefonul nr. 2121.
Fete. 60 m. plat — Elena Voi- (Vaţa); lungime — Sorin Stan- de-a lungul întregului specta amatori, care, chiar dacă sînt
cu (Baia de Criş); 300 m. plat nele, aproape tot aşa de mari col. Melodia „Ce frumos e-n sat mici, dovedesc un talent mare.
— Elena Voicu (Baia de Criş); covicl (Brad); greutate — Aurel la noi“, executată de pionierele
Înălţime — Dorica Petvuceanu Hegyes (Baia de Criş); ştafeta ca şi „acordeoniştii“, se supun PETRE FARCAŞIU
Cătălina Vitan din Ruşor şi
4X60 m. plat — echipa din Bala ascultătoare degetelor ce alear Teodora Camaja din Rîu Alb',
de Criş.
gă sigure de-a lungul şirului a fost bine clntătă. Şi restul
HOREA POPA
corespondent
