Page 56 - 1962-05

N r. 2 9« drvmvtb w s c jfflr s m m i T»ag. 3
sawEracarasrc^M^*^A | w^^CT^^^raBTO^OTCTCTe^«^^OT«^^^OTTOns^.^^^<nH^MiîCT^raEEai^rramKi3B!oaaai)wa!2Bi»5iaa!S39

^IN D IC II PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 1965 2>«Q><Î<L>*«$*<$>•-<&><>?$> «<L> *&~0<J><L>«S>-O- <*t>'O' «S> -aS*O <j>•<$><L>-53

(Consfătuirea f u r n a l i ş t i i or din H u n e d o a r a şi C â l a n)

O probîemă importantă:L In vederea realizării cu succes a sarcinilor cretar al Comitetului orăşenesc Hunedoara al "] Producţie sporită —
f- prevăzute de Directivele celui de-al Ill-lea P.M.R., Ioan Pavel, secretar al Comitetului 1
consum de cocs scăzut
întreţinerea agregatelorCongres al partidului, siderurgiştii din regiu­ de partid al C.S.H., Ioan M. Popa, secretar al 1
nea noastră se străduiesc să aplice cele mai Comitetului de partid al Uzinei „Victoria“
bune măsuri telinico-organizatorice, să facă Călan, preşedinţii şi alţi reprezentanţi ai co­ Cină maistrul iAnton Răcea- de felul cum funcţionează in ­

drum tot mai larg iniţiativelor noi în între­ mitetelor sindicatelor de la întreprinderile şi nu, şeful secţiei întreţineri la stalaţia dată în grijă, f nmttittr.ustmmts usmusu:.

cerea socialistă. Printre cele mai valoroase ini­ secţiile respective, reprezentanţi ai conducerilor furnalele din Călan a spus că Cri totul altfel se prezintă i; „Furnaliştil secţiei a Il-a furnale a C.S. Hunedoara Im.- !•

ţiative ce se aplică în acest an de către side­ tehnico-administrative ale acestora şi repre­ în anul trecut a schimbat un situaţia la Hunedoara. Din cau­ Ubrăţişează iniţiativa furnaliştil or din Călan şi se angajează că î!

rurgicii clin regiune, se numără cea a jurna­ zentanţi ai exploatărilor miniere Ghelar şi şuber in 55 de minute, privi­ za deranjamentelor tehnologice jj vor lupta pentru ca încă in acest an să realizeze creşterea W
l liştilor clin Călan: „Să realizăm in 1962 indi- Teliuc, ai colectivelor de cocsuri şi aglomera- rile tuturor furnaîiştilor din în special, faţă de 2 la sută din
[ cii prevăzuţi pentru anul 1965“ şi cea a Jurna­ Hunedoara, prezenţi la consfă­ timpul calendaristic — opriri jj cu 40 la sută a productivităţii furnalelor, faţă de realizările I!
torişti de la C.S.H. rÂu participat de asemenea, tuire, s-au aţintit întrebătoare normale la condiţiile tehnico-
liştilort de la secţia Il-a furnale a C.S. Hune­ asupra lui. Ba cineva din sală materiale existente — s-au rea­ i| din 1959, sarcină trasată pentru anul 1965 ăe Directivele ;j
doara : „Să lucrăm o zi pe lună cu cocs eco­ fruntaşi in producţie de la secţiile de furnale a spus destul de tare, incit lizat procente mari, de peste
nomisit“. Ambele, sînt menite să conducă la ale C.S. Hunedoara şi uzinei „Victoria“ Călan. să-l audă toţi, că, „asta nu se 5 la sută, în special la furna­ ii celui de-al Ill-lea Congres al partidului“. jj
obţinerea unei producţii mari de metal, la un poate !“. lele 5 şi 6.
preţ de cost redus. Din partea secţiei de furnale a uzinei „Vic­ In primii doi ani ai şesenalului şi darea în exploatare a noi obiective cum
Pe bună dreptate cele „55 Tovarăşii care au luat cuvîn­
Pentru ca experienţa acumulată de către toria“ şi a celor două secţii de furnale ale minute“ ale Călanului au sur­ tul, printre care ing. Ioan Bo- cele 4 luni din acest an, colectivele ar fi bazinul nou de granulare, sta­
C.S.H. au fost prezentate referate. Acestea, prins pe Jurnaliştii din Hune­ loga. Petru Cara, Nicolae Ca-
Jurnaliştii celor două întreprinderi in aplica­ doara. Aici, în mod obişnuit o tană, au arătat că intr-aoăevăr
rea iniţiativelor amintite, să devină un bun al precum şi cuvîntul participanţilor la consfă­ asemenea operaţie durează ore la Hunedoara problemei între­ noastre de muncitori, tehnicieni şi in­ ţia de dezbatere a oalelor şi instalaţia
tuturor, în colaborare cu Consiliul local al în şir. Este adevărat că şi la ţinerii nu i s-a acordat atenţia
tuire, au constituit surse preţioase de învăţă­ Călan, cu ani în urmă, un şuber cuvenită. în special la secţia gineri, îndrumate de organizaţiile de de transport şi ciuruire a cocsului de la
sindicatelor Hunedoara, redacţia ziarului nos­ se schimba în 12—14 ore, că I-a furnale, fapt care a dus la
tru a organizat zilele trecute ia combinatul si­ minte pentru toate colectivele care contribuie opririle accidentale nu consti­ multe deranjamente, la pierderi partid, au obţinut succese de seamă în furnalele 1—4.
derurgic o consfătuire. La această consfătuire la realizarea producţiei de fontă. de producţie. Oameni cu un ni­
au participat tovarăşii Tiberlu Frankfurt se­ bine.tuiau un lucru neobişnuit. De vel scăzut de cunoştinţe profe­ îndeplinirea sarcinilor stabilite de Concomitent au crescut şi cadrele de
sionale. neglijenţa, linsa unor
In pagina de faţă redăm, clteva din cele mai 1 doi ani însă, la Călan nu s-a piese de schimb la timpul ne­ partid. muncitori, tehnicieni şi ingineri. Gursu-,
mai înregistrai nici o asemenea cesar, iată clteva cauze a aces­
importante aspecte desprinse de la această -J oprire, a fost redus chiar nu­ tei stări ăe fapt. In luna aprilie a.c., comparativ cu rile de ridicare a calificării şi confe-.
mărul opririlor planificate. Toa­
consfătuire. j te acestea, după cum sublinia Consfătuirea a apreciat pe realizările anului 1959, indicii de uti­ rinţele tehnice ţinute au îmbogăţit con-!
tov. Răceanu, se datoresc efi­ bună dreptate succesele tovară­
J \ ~ J «—J W-/ \__J cienţei, operativităţii şi lucrului şilor de la Călan şi s-a orientat lizare au crescut cu 26,8 la sută la tinuu nivelul de cunoştinţe ale celor
calificat prestat de personalul bine hotărînd efectuarea unui
de întreţinere. schim,b ăe experienţă la care să secţia I-a, cu 43,9 la sută la secţia două colective de furnalişti, care în
participe şi oameni din sectorul
^Din et în etm a i Maistrul Răceanu a vorbit Il-a (pe total furnale cu 88,3 la sută), momentul de faţă sînt capabile să ex-i
mult despre activitatea colecti­ de întreţineri.
vului pe care-l conduce. A vor­ iar consumul de cocs tehnic a fost ploateze în cele mai bune condiţiuni
bit despre faptul că la Călan Rezolvinfl această problemă,
toate reparaţiile sînt minuţios reducînă deci timpul de opriri redus cu peste 16 Ia sută la secţia I-a, agregatele de care dispunem.
pregătite, cu m ult înainte ăe şi mers redus, efectuînă mai re­
Indicele de utilizare a furna­ a unul indice cu 48 la sută mai carea iniţiativelor noi. Au fost începerea lucrării, că în perma­ pede renoraţiile, Jurnaliştii din 28 la sută la secţia 11-a şi peste 23 la Pe lîngâ părţile bune în activitatea
lelor este cel mai de seamă in­ mare decît cel obţinut în 1959) organizate numeroase schimburi nenţă există stocul de piese de Hunedoara vor putea pune în va­ sută pe total furnale. noastră s-au manifestat şi o seamă de
dice de plan. El exprimă gradul sînt chezăşia sigură a faptului de experienţă cu maiştrii şi fur- schimb necesare. A mai amin­ loare o foarte importantă re­ deficienţe, în special în utilizarea
de folosire a capacităţii de pro­ că-1 vom îndeplini şi depăşi. naliştii fruntaşi în întrecerea pe tit că însăşi conducerea uzinei zervă, fapt care va asigura şi Principalii factori care au con­ timpului de funcţionare a furnalelor.
profesii, aşa incit metodele lor se interesează ăe felul cum se aici succesul iniţiativei. Este dus Ia obţinerea acestor realizări
ducţie.. De aceea, Congresul ai Dar, iată cum am ajuns la de lucru au devenit un bun al efectuează reparaţiile, că perso­ necesar. în acest sens că atît au fost ridicarea întrecerii socia­
HI-lea al partidului a pus în aceste realizări. Mai întîi, ne-am tuturor. Iniţiativa grupei sindi­ nalul de întreţinere, graţie conducerile secţiilor ăe furnale,
faţa noastră, a furnaîiştilor, orientat spre ridicarea continuă cale nr. 2 de la furnalul nr. 1, cursurilor ăe ridicare a califică­ cit şi toţi factorii competenţi liste pe o treaptă superioară, înfăp­ In 1901 şi cele 4 luni care au trecut
sarcina de a-1 îmbunătăţi pînă spre exemplu, de a creşte tem­ rii, dispune de bogate cunoştin­
în anul 1965 cu 40 la sută, faţă Din referatul prezentat de tov. peratura vîntului în fiecare lună ţe profesionale, că acest per­ 'din combinat, să acorde pro­ tuirea propunerilor _ _ _ _ _ _ _ _ ________________ din acest an furnale-
de 1959. ing. IOAN STOICOI, cu 20 grade Celsius, a fost ex­ sonal este repartizat pe agre­
tinsă la toate grupele. blemei întreţinerii atenţie mul­ de măsuri tehnico- " " 1 ...........le noastre au fost
Pentru noi această sarcină şeful sectorului furnale — Uzina gate, fiecare răspunzînd direct
este o mare cinste. Şi, pentru „Victoria“ Călan In cele de mai sus n.am epui­ tă. stî se ocupe cu perseveren­ organizatorice făcute Din referatul prezentat 'de tov. °Prite ?i a“ mers re'
zat însă toate măsurile şi me­ ţă ăe rezolvarea ei.
a o duce la îndeplinire cu suc­ a gradului de calificare al oa­ todele de muncă ce se apiică la în consfătuirile de i,n g . ALEXANDRU DOBOLI, dus un număr foarte
ces, nu precupeţim nici un efort. menilor. Am reuşit să cuprin­ secţia noastră. Ele sînt mult mai
Sub îndrumarea organizaţiei de dem in cursurile de ridicare a numeroase. Şi, bineînţeles, pe producţie, aplicarea te h n o lo g al secţiei a Il-a furnale mare de ore, timp
partid ne străduim să traducem calificării întregul efectiv al zi ce trece numărul lor creşte.
secţiei. Acest lucru a condus la Colectivul nostru de muncă este de procedee feh- c. <§. Hunedoara 111 care ®'a pler‘
în viaţă cele mai eficiente mă­ buna întreţinere şi folosire a hotărlt să lucreze din ce în ce
agregatelor, la aplicarea pe sca­ mai bine, să aplice noi măsuri nologice noi, î m b u - _____________ _________________ dut o importantă
suri tehnico-forganizaiorice, să ră tot mai largă a" tehnicii noi. tehnice şi organizatorice, noi
ne ridicăm necontenit nivelul Aşa se face că durata opriri­ metode de muncă, pentru a ob­ nătăţirea calităţii cantitate de fontă.
profesional şi să ridicăm pe o lor a fost redusă simţitor, de ţine indici de utilizare a furna­
la un an la altul, ajungînd în lelor cit mai înalţi. materiilor prime, darea în exploatare a Cifra de 2 la sută, reprezentînd opri­
treaptă superioară întrecerea so­ primul trimestru al anului 1962
cialistă. la 1,05 la sută din timpul ca­ 1959 unor instalaţii şi utilaje noi, ridicarea rile normale din timpul calendaristic
lendaristic (faţă de 1,76 la sută
In perioada care s-a scurs de cit a fost în 1959), ceea ce este ¦110 ______ _ continuă a nivelului de cunoştinţe pro­ specific condiţiilor tehnico-materiale
Ia Congres şi pină în prezent foarte important pentru spori­
am obţinut succese importante. rea indicelui de utilizare. 160 fesionale a cadrelor. existente la C.S.H. a fost depăşit la
Folosind cele mai bune metode
de muncă şi aplicînd cu consec­ Mai concret, la acest rezultat 150 A fost larg sprijinită iniţiativa ma­ toate furnalele şi în special la fur­
venţă propunerile făcute de au condus perfecţionarea conti­ selor. Astfel, iniţiativa maistrului Gh. nalele 5—6 (peste 5 la sută). Aceasta
muncitori, ingineri şi tehnicieni nuă a metodelor de reparaţii 14i Gismaş, de la secţia II-a furnale, por­ din cauza defecţiunilor tehnologice mai
în consfătuirile de producţie, planificate şi preventive, apli­ nită în luna martie 1981 „Să lucrăm ales. Considerăm că reducerea timpu­
am reuşit să dăm patriei însem­ carea unor măsuri cum ar fi 1.Î0 o zi pe lună cu cocs economisit" a lui de opriri şi înlăturarea completă
nate cantităţi de fontă peste epurarea suplimentară a gaze­ fost îmbrăţişată de toţi muncitorii sec­ a mersului redus reprezintă o rezervă
plan, In flecare an. Din 1959 şi lor de furnal, fapt ce a permis {20 ţiei ; iniţiativele „Să realizăm planul importanta pe care o vom folosi din
pînă în prezent am înregistrat creşterea duratei de funcţionare fiecărei luni cu o zi mai devreme“, plin.

o creştere medie anuală a indi­ „Să producem cu Indicii cei mai înalţi, O altă rezervă de sporire a produc­
cilor de utilizare a furnalelor de
peste 16 la sută. Am ajuns ast­ numai fontă de bună calitate" au găsit ţiei o constituie creşterea intensităţii
fel să creăm toate condiţiile'
: 1960 M 61 S şi ele un larg ecou în masa furnalişti- de ardere a cocsului, care la furnalul
pentru a realiza şi depăşi încă i ________ _
în 1962 sarcina ce ne-a trasat-o i lb3,42 îor. întrecerea socialistă s-a desfăşurat 5 în special, se situează cu mult sub
.... . .................
pe baza acestor iniţiative cu tot mal limita normală. Prin îmbunătăţirea în
Ri
multă însufleţire şi realizările au fost continuare a calităţii aglomeratului,

frumoase. In 1961, numai la secţia prin punerea în exploatare a noii sta-i

H-a furnale s-a realizat o economie de ţii de măcinare a cocsului, prin elimi-

12.643 tone cocs, planul anual a fost narea completă din aglomerat a frac-!

îndeplinit cu 12 zile înainte de termen; ţiei de granulaţie de 0—7 mm., in-:

pe total furnale, faţă de 1959. cînd tensitatea de ardere va creşte şi impli­

procentul de declasate a fost de 7,56 cit şi producţia de fontă.

cel de-al Ill-lea Congres al a conductelor între două cură­ «0 Vgef*^* ....... - Ia sută, s-a ajuns la 2,92 la sută, cu Studiind posibilitatea punerii în va=
partidului. Creşterea indicilor ţiri ; introducerea aburului în 100 mult sub cifra admisă. Tot în anul tre­ loare a acestor rezerve, cît şi a altora,
aerul insuflat pentru sporirea <30 cut la secţia Il-a s-a trecut fa elabo­ efectul lor economic, avînd în vedere
de utilizare şi a producţiei zil­ intensităţii de ardere; reduce­ rarea fontei cu mangan redus, ceea ce realizările obţinute în luna aprilie,
nice de fontă în perioada 1959- rea duratei de înlocuire a şu- a determinat însemnate economii la entuziasmul cu care se desfăşoară în-
1962 se poate urmări pe graficul preţul de cost. trecerea socialistă, furnaliştii secţiei a

Un rol de seamă în obţinerea suc­ II-a furnale au hotărît să se alăture

alăturat. berelor sub o oră ; înlocuirea ca. . 80 1. ceselor amintite l-a avut înfăptuirea iniţiativei tovarăşilor lor din Călan, să

Angajamentul ce ni l-am luat blului de la macaraua de şarjare planurilor de măsuri tehnico-organiza- realizeze în acest an creşterea produc­
torice, introducerea pe scară largă a tivităţii furnalelor stabilită de Con­
la începutul anului este să rea­ în timpul mersului şi altele. tehnicii şi tehnologiei noi. Amintim în
acest sens schimbarea gîtului furna­ gresul al ill-lea al partidului pentru
lizăm un indice cu 44 la sută Comitetul sindical de secţie cm w scm indici Ac ohhm ve J lului nr. 6 în trimestrul IV 1961, ceea anul 1965,
mai mare decît cel obţinut în s-a preocupat îndeaproape de -proAuAia sMvuccl
1959. Succesele de pînă acum popularizarea experienţei frun­
ce a dus la un mers mai uniform al Realizarea acestui important obiec­
(obţinerea în primul trimestru taşilor în producţie şi de apli­
furnalului, Ia creşterea indicelui de tiv depinde în mare măsură şi de aju­

utilizare şi scăderea cosumului de cocs, torul minerilor. De aceea cerem ca

P in e u v în iu l p a r tic ip a m fi!©*8 montarea agregatelor de rezervă pe minerii să ne ajute, livrîndu-ne minereu
subansamble, ridicarea temperaturii de granulaţie corespunzătoare, cu un

o Irig. VALENTIN RAILEANU — tehnolog la fabrica de aglomerare a Succesul furnaîiştilor începe în abataje aerului insuflat, trecerea la folosirea conţinut constant bogat de metal şi
minereurilor, 6. S. Hunedoara : „Realizările obţinuie de către furnaliştii sec­ aglomeratului autofondant. Vorbind cît mai puţin steril vizibil.
ţiei a II-a se datoresc în bună măsură şi eforturilor colectivului nostru. To­ — Succesul nostru depinde în mare fost trimişi la Gălan să ne vedem tocmai de toate brigăzile de' mineri despre acest lucru amintim că el a de­
tuşi noi nu ne declarăm mulţumiţi de felul în care i-am sprijinit. Va trebui măsură de calitatea minereului pe „marfa“. In minereul nostru era mai atît de la Teliuc, cît şi de la Ghelar. terminat creşterea productivităţii furna­ Furnaliştii Hunedoarei au convinge­
să luăm măsuri pentru a îmbunătăţi bazicitatea aglomeratului, pentru a rea că vor găsi înţelegere din partea

realiza o mai mare constanţă a componenţilor chimici. De asemenea, mai care-l primim — a arătat în cuvîntul mult de 50 la sută măruntă... Este cel mai preţios sprijin pe carc-1 lelor cu 8-12 la sută şi reducerea con­ minerilor şi îşi exprimă hotărîrea de

avem de muncit în direcţia îmbunătăţirii granulaţiei, a rezistenţei mecanice său tov. Petru Gara, preşedintele co­ Or, mărunta în cantitate mare, pot da furnaîiştilor în aplicarea cu sumului specific de cocs cu 7-15 la sută. a lupta cu toate forţele pentru atinge­
a aglomeratului. Asigurăm pe furnalişti că ne vom strădui tot mai mult mitetului sindical de secţie, de Ia sec­ dăunează mersului furnalelor. succes a iniţiativei: „Să realizăm în Subliniem de asemenea aportul adus
pentru a-i ajuta în realizarea angajamentului pe care şi l-an luat“. ţia I-a furnale a G.S. Hunedoara. Au 1962 indicii prevăzuţi pentru anul rea obiectivelor propuse, pentru a da
exisiat zile cînd am primit minereu cu Git priveşte minereul primit de că­ în realizarea succeselor amintite de patriei tot mai multă fontă.
® VICTOR JALBA — şef de brigadă la mina Ghelar: „In acest an co­ peste 15 Ia sută steril. Şi aceasta, mai tre furnalişti de ia E. Ai. Ghelar, a- 1965“.
lectivul nostru a obţinut o seamă de rezultate frumoase în lupta pentru îm­ ales de la Teliuc. cesta a fost de o calitate mai bună.
bunătăţirea calităţii minereurilor. Cu toate acestea încă n-am reuşit să ne Conţinutul de fier planificat a fost Un rodnic schimb de experienţă
încadrăm în acel 1 la sută steril vizibil, cit prevede stasul. Noi luptăm cu toate Despre calitatea nesatisfăcătoare a depăşit în fiecare lună. Aceasta, pen­
forţele pentru a reduce continuu sterilul din minereu. Am sporit exigenţa minereului de la Teliuc au mai vorbit tru că comitetul sindicatului de aici Lucrările consfătuirii au constituit un va­ Hunedoara, au îmbrăţişat iniţiativa Jurnalişti­ ^
în zonele cu intercalaţii sterile, am pus pe cei mai buni oameni la trierea şi alţi participanţi la consfătuire, Aceas­ şi întregul colectiv, îndrumat de or­ loros schimb de experienţă pentru furnaliştii lor din Călan: „Să realizăm In 1962 indicii
sterilului. Măsurile luate ne dau posibilitatea să asigurăm pe tovarăşii furnalişti ta înseamnă că minerii de aici nu s-au ganizaţia de partid, au făcut din ca­ prevăzuţi pentru anul 1965“, este îmbucură­ $
că din partea noastră vor primi minereu de tot mai bună calitate". preocupat cu consecvenţă de îmbună­ litatea producţiei obiectivul principal al din Hunedoara şi Călan şi, în acelaşi timp, un r
tăţirea calităţii producţiei. In goana întrecerii socialiste, izvor bogat de învăţăminte pentru minerii din tor. In acest fel, se va ajunge să fie produse L
® PETRU CARA — preşedintele comitetului sindical, secţia I-a furnale după cantitate, ei au neglijat sepa­ Teliuc şi Ghelar. Furnaliştii din Hunedoara însemnate cantităţi de fontă peste sarcinile L
a C.S. Hunedoara: „In acest an noi am obţinut rezultate slabe. Aceasta rarea sterilului. Faptul este grav, cu — In brigada pe care o conduc — au făcut cunoştinţă cu măsurile tehnico-orga- J?
şi din cauza nivelului scăzut de calificare al unor oameni. Pentru a lichida atît mai mult cu cît de ia această spunea minerul fruntaş Victor Jalbă ăe plan, să se reducă simţitor preţul ăe cost.
C acest neajuns am deschis mai multe cursuri de ridicare a calificării. Unul mină a pornit anul trecut o iniţaitivă — sînt însărcinaţi cu alegerea sterilu­ nizatorice, cu metodele de muncă folosite de
\ din aceste cursuri urmăreşte îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale valoroasă : „Nici un vngonet de. mine­ lui oamenii cei mai pricepuţi, care către cei din Călan pentru sporirea indicilor Patria are nevoie de cît mai m ultă fontă,
) personalului tehnic“. reu rebutat“. cunosc bine minereul. Datorită acestui de utilizare a furnalelor. Şi-au dat seama că spunea în cuvîntul său tov. Tiberlu Franlcfurt,
fapt, precum şi puşcării separate, cu mare parte din ele pot fi aplicate şi la ei, cu secretar al Comitetului orăşenesc al P.M.R.
® GHEORGHE ŞTEFAN — preşedintele comitetului sindical, sectorul Nu sînt mulţumiţi de calitatea mi­ grijă, a sterilului, trimitem la zi numai m ult succes. Este vorba mai cu seamă de m e­ Hunedoara. Colectivizarea întregii agriculturi
furnale, uzina „Victoria" C ălan: „Pentru extinderea experienţei înaintate nereului de Ia Teliuc nici furnaliştii minereu de bună calitate. todele folosite de furnaliştii din Călan in ve­ implică ridicarea continuă a nivelului ei teh-
am organizat numeroase schimburi de experienţă între furnalişti, personalul dc la Gălau. Ghiar minerul Gavrilă nic, deci un mare număr 'de maşini şi unelte
de întreţinere, maiştri etc. In aceste schim buri de experienţă fruntaşii întrecerii pe Nădăşan spunea în consfătuire: Iată deci, una din cheile succesului.
profesii au vorbit de metodele ior de muncă. Schimbul de experienţă dintre
maiştri, bunăoară, a privit în mod deo sebit sporirea indicilor de utilizare“. — Odată, un grup dc mineri, am Ar fi bine ca ea să fie folosită în­

derea reducerii duratei opririlor pentru repa­ agricole, foarte multe tractoare. De aceea, va «*

raţii. Punînd un accent mai mare pe buna trebui să depunem toate eforturile pentru a v

Participanţi Ia consfătuire —fruntaşi în întrecerea socialistă organizare a muncii la lucrările ăe întreţinere aplica cele mai noi metode ăe muncă şi pro- 7
şi reparaţii, pe ridicarea continuă a gradului cedee tehnologice, cele mai valoroase iniţiative ^
de calificare a tuturor muncitorilor, au toate în întrecerea socialistă, aşa Incit, cu aceleaşi $

mm posibilităţile ca in viitor să evite opririle acci­ agregate, să producem, metal mult, de bună
dentale şi In general, să reducă la maximum calitate şi la un preţ ăe cost cît m.ai scăzut. $

timpul ăe opriri pentru reparaţii. In felul O contribuţie preţioasă la realizarea aces- ^
acesta, indicii de utilizare ai agregatelor vor tui obiectiv sînt chemaţi să o aducă şi minerii $
putea creşte simţitor. Şi, aşa după cum s-au din Ghelar şi Teliuc. Numeroşi participanţi la )
angajat In consfătuire', vor putea realiza în consfătuire au arătat că o perioadă, bună din Q
1962 indicii prevăzuţi pentru anul 1965. acest an calitatea minereului a fost slabă, în- jt

Dar, la acest capitol, îşi vor mai spune cu- 'deosebi cel de la Teliuc. j.

vintul şi echipa ăe furnalişti deplasată pentru Se cere deci ca organizaţiile de partid 'de f
o săptămînă la Călan In schimb ăe experienţă, aici, comitetele sindicatelor şi conducerile ad- !>
precum şi echipa deplasată ăe la Călan la Hu­ mlnistrative să ia cele mai eficiente măsuri t
nedoara, tot pe o săptămînă, aşa cum s-a ho­ pentru înlăturarea cit mai grabnică a acestui i
neajuns. Lupta pentru extragerea unui minereu ¦,
tărît in consfătuire. Cert este însă, că Jurna­ ăe bună calitate va trebui să stea in primul i
liştii din Hunedoara vor trebui să întărească
m ult munca de concepţie a cadrelor tehnico- rină In atenţia cadrelor tehnico-inginereşti, a t>,
inginereşti, să îmbogăţească continuu nivelul maiştrilor şi a şefilor de brigadă. Va trebui L
de cunoştinţe profesionale al oamenilor. făcut totul ca întrecerea socialistă pe baza f

Furnaliştii 'din Călan la rînăul lor au aflat iniţiativei „Nici un vagonet de minereu re- j)

căile folosite de hunedorenî, pentru reduce­ butat“, să-şi trăiască viaţa la ambele exploa- #

rea consumului de cocs. Ei aii ajuns la con­ ţări. Calitatea producţiei să devină cu adevă- *

cluzia că pot aplica cu succes iniţiativa aces­ rat obiectivul principal al întrecerii socialiste. {

tora : „Să lucrăm o zi pe lună cu cocs eco­ In felul acesta, minerii vor da cel mai preţios j
n o m is it“.
IOAN BLAJ 'GHEORGHE 'ANCUŢA SIMIOÎ?' JURCÂ ÎUE MÎTCA1 iajutor furnaîiştilor în realizarea angajamente­

prim-Jurnalist la uzina „Vie- dozator la sectorul furnale a prim-îurnalist la secţia H-a prlm-furnaiist ia secţia I-a Faptul că furnaliştii ăe la secţia H-a a C.S. lor ce şi le-au luat.

torla“ i0&lan uzinei „Victoria“ Cftlan. furnale a C.S. Hunedoara furnale a C.S. Hunedoara