Page 58 - 1962-05

f'egionfA'ia
A nul X IV . Nfr. 2299
Dec!asate c it mas puţine Pciitm recolte sporite —
Bicrări fle întreţinere la timpDespre furnaliştii din Călan organizaţiei de bază a folosit
s-au scris multe lucruri fru­ din plin colectivul de agitatori,
moase. Ei au pornit la începutul sala de cultură şi consfătuirile
acestui an o valoroasă iniţia­
tivă : „Să realizăm în 1962 in­
dicii prevăzuţi pentru anul
1965“. Rezultatele ce le-au ob­
ţinut pînă in prezent in reali­
zarea angajamentelor ce şi le-au
luat sînt din cele mai bune.
Dar, preocuparea pentru creş­
terea indicilor de utilizare a
furnalelor, nu i-a determinat
cîtuşi de puţin să-şi abată aten­
ţia de la calitate. Dimpotrivă,
au făcut din calitatea produc­ necesităţile producţiei. „îmbu­
ţiei un obiectiv tot atit de im­ nătăţirea calităţii fontei“, „Des­
portant în întrecerea socialis­ pre fonta de primă fuziune“,
tă. „Noi vrem să dăm fontă „Despre preţul de cost al fontei“
multă, dar şi bună“ — spun — iată numai cîteva din lec­
furnaliştii. Des­
pre felul în c a r e -------------------- ------1---------------jutat pe furna­
îşi respectă cu- Calitatea — obiectiv lişti la reduce­
vtntul ne-o arată
cu prisosinţă can­ principa! a! întrecerii Cursurile au
titatea mică de socialiste
declasate i n r e g i s - ____________
trată de la în­
ceputul anului şi pînă în pre­ cestea sint organizate pe locuri
zent: în trimestrul I — 1,42 la
sută, iar în luna aprilie 0,25 la
sută. (cifra admisă este de 3,5
la sută).
Pentru a-ţi da seama ce anu­
me i-a condus la aceste reali­
zări pe furnalişti nu-i deajuns
să petreci numai o zi in mij­
locul lor. Munca plină de în­
sufleţire a lui Simion Stăncu-
lea, Dumitru Jenaru, Ioan Blaj.
Anton Răceanu şi a celorlalţi
furnalişti, cauperişti sau lu­
crători de la întreţinere, este
ajutată de numeroase măsuri
tehnice şi organizatorice apli­
cate, este rodul muncii politice
desfăşurată de organizaţia de
partid. La chemarea biroului or
ganlzaţiei de bază, pentru a-şi
aduce contribuţia la îmbunată
tirea calităţii şi sporirea indici
lor de utilizare a furnalelor
muncitorii au răspuns cu toată
inima. La fiecare şedinţă de
partid, la fiecare consfătuire de
producţie, ei au venit cu noi şi
noi propuneri, una mai valo­
roasă deeît alta. Tar cu ocazia
'•lezbaterii Directivelor C.C. al
P.M.R. cu privire la criteriile
principale ale întrecerii socia­
liste, din propunerile lor a iz-
vorit un amplu plan de măsuri
Tebnieo-organîzatorice.
Tată şi cîteva din măsurile
mai importante care fac ca
fonta să fie numai de bună ca­
litate : perfecţionarea sistemu­
lui de introducere a sodei în
oala de fontă, separarea dublă
a zgurei, mărirea duratei de sta­
ţionare a fontei în oală la 30 de
minute, folosirea negrelei de
grafit în locul laptelui de var
la stropirea fontei pe bandă,
amestecarea fontei de la ambele
furnale în aceeaşi oală (pentru
omogenizare), curăţirea impuri­
tăţilor şi repararea oalelor după
fiecare descărcare, preîncălzirea
oalelor înainte de folosire la
circa 400—500 de grade ş.a.m.d.
Desigur, pentru ca asemenea
1măsuri să fie aplicate cu suc­
ces este necesar ca muncitorii
să aibă o conştiir.;ă înaltă şi un
bagaj bogat do cunoştinţe pro­
fesionale. In acest scop, biroul
Ln secţia marochînărie a fabricii „Simion Bărnuţiu" din Sebeş lucrează şi brigada con­
dusă dc Iov. Rozina Navradi. care dă numai lucrări de bună calitate.
IN FOTOGRAFIE: Membrii brigăzii discutînd unele probleme privind continua îm bu­
nătăţire a calităţii genţilor de voiaj pe care le execută.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI 7.1!, 'b'tfTŢl-VX !
Huned°aia-^eva_ )
?oi 17 m a i 1962
de producţie. Agitatorii au fost
mereu în mijlocul oamenilor,
însufleţîndu-i în muncă şi aju-
tîndu-i să descopere şi să va­
lorifice cit mai bine rezervele
interne. La sala de cultură s-a
desfăşurat o activitate susţi­
nută, folosindu-se în modul cel
mai judicios grupul de lectori.
Aceştia au prezentat lecţii pe
baza unor programe bine sta­
bilite şi pe teme strict legate de
ţiile care i-au a-
rea declasatelor.
fost organizate
pe grupe sindi-
şj cum a-
de muncă, au permis ca şi lec­
ţiile să fie diferenţiate, pe me­
serii. in felul acesta, au con-
tribuit substanţial la creşterea
gradului de calificare a tutu­
ror muncitorilor.
De remarcat că la aceste lec­
ţii participă tot efectivul sec­
ţiei, atit muncitorii, cit si per­
sonalul tehnico-administrativ.
Consfătuirile de producţie
sint acum cit se poate de rod­
nice. In ele nu se mai discută
ca anii trecuţi, probleme gene­
rale, ci probleme strict legate
de locurile de muncă, după ne­
cesităţi, se fac propuneri de
măsuri tehnico-organizatorice
şi se iau angajamente concrete.
Despre ducerea la îndeplinire
a măsurilor propuse şi a an­
gajamentelor luate într-o con­
sfătuire, muncitorii sînt infor­
maţi cu regularitate în cea care
urmează. Astfel, ei sint încu­
rajaţi să-şi aducă tot aportul
la continua îmbunătăţire a pro­
cesului de producţie.
Pe tema calităţii producţiei au
fost organizate în mai multe
rînduri şi schimburi de expe­
rienţă cu cei mai buni maiştri
şi furnalişti. Cu aceste ocazii,
fruntaşii în întrecerea socialis­
tă pe profesii au împărtăşit ce­
lorlalţi din cunoştinţele şi me­
todele lor de muncă, Aşa se face
că experienţa fruntaşilor o de­
venit un bun al tuturor. Şi a-
cesta este un lucru foarte im­
portant.
Despre organizarea şi urmă­
rirea întrecerii socialiste ar fi
multe de spus. Este suficient să
arătăm însă, că pe grafice şi
panouri, afişate la loc vizibil,
pe lingă ceilalţi indici, declasa­
tele se pot urmări în fiecare zi.
Deci, din atenţia oamenilor ca­
litatea producţiei nu scapă o
clipă.
La Călan fiecare furnalist
ştie că patria are nevoie de
fon'.“ cit mai multă şi de bună
calitate. Şi, pentru a realiza cu
succes acest obiectiv, nu precu­
peţeşte nici un efort.
GH. COMŞUŢA
Pienara Comitetului regional a P . M . R ,
4 pagini 20 bani Hunedoara
Ieri, a avut loc plenara Comitetului regional derilor planului de producţie şi dc investiţii pe
al P.M.R. Hunedoara. La lucrările plenarei au acest an în întreprinderile industriale şi de con­
participat şi un număr însemnat de invitaţi — strucţii ale regiunii.
activişti din aparatul de partid şi de stat, con­
ducători ai unor întreprinderi din regiune. în scopul îmbunătăţirii muncii organelor şi
organizaţiilor de partid şi activităţii econo­
Plenara a ascultat raportul prezentat de to­ mice în vederea obţinerii unor noi succese în
varăşul Ioan Ardeleanu. secretar al Comitetului îndeplinirea în mod ritmic şi la toţi indicii a
regional al P.M.R. Hunedoara cu privire la mun­ sarcinilor de plan, plenara Comitetului regio­
ca desfăşurată de către organele şi organiza­ nal de partid a adoptat măsuri corespunză­
ţiile de partid din întreprinderile industriale şi toare.
de construcţii ale regiunii, pentru îndeplinirea
sarcinilor planului de producţie. «Plenara a dezbătut sarcinile ce revin organe­
lor şi organizaţiilor de partid privind traduce­
Pe baza raportului prezentat, plenara a făcut rea în viaţă a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R.
o temeinică analiză a situaţiei realizării preve­
din 23—25 aprilie a.e.
lllllf lill mm
' ' ''
P rim a praşilă la p o ru m b
Teniiinînd Ia timp vit: întreaga suprafaţă care au avut o bună Una din cele
insămînţările din cam­ ocupată cu puiouse. participare la lucru se mai bune brigăzi
pania agricolă de pri­ Totodată, s-a început numără Iov. Florifa 'de pe şantierul
măvară, colectiviştii din fi praşila porumbului. Crişan, Gligor Cibian, noului furnal al
satul Bucăinţi, raionul In primele zile, această Mura Sabin şi alţii. Hunedoarei este
Orăştic, au trecut la lucrare s-a executat pe cea condusă dc
întreţinerea culturilor. o suprafaţă de peste 30 ACHIMPASCU Ioan Marin. La­
Pînă acum, ci au pli­ ha. Printre colectiviştii CRĂCIUN PANTEA crimi la monta­
rea scărilor pe
corespondenţi conducta înclinată
îşi depăşeşte zilnic
P e su p ra feţe întinse norma. Fotografia
Organizarea bună a muncii pe bri­ cutat sapa mare pc G9 ha. de vie noastră prezintă
găzi şi echipe a permis colectivişti­ şi s-au plantat 15 ha, cu viţă.. Tot­
lor din Daia, raionul Sebeş, să clcc- odată. brigada pomicolă condusă de brigada în timpul
tueze in cîmp, la vie şi livadă lu­ Mihăilă Florjja a stropit contra dău­
crări de întreţinere pc mari supra­ nătorilor şi ;i), săpat pomii pc o ^su­ lucrului.
feţe. Pînă la această dată au fost
plivite S50 ha. cu păioasc şi s-a prafaţă de 100 ha. Brigăzile a V-a
aplicat praşila I-a pe 70 ha. culti­
vate cu sfeclă furajeră şi butaşi pen­ şi a Vi-a. conduse de Alcxiu Da-
tru sămînţă. De asemenea, s-a cxc-
mian şi Visalon Moldovan, s-au evi­
denţiat la executarea lucrărilor în
S~a terminat plivitul cîmp.
şi praşila I-a
T. NEACŞU
Colectiviştii din Tciuş, au trecut cu
corespondent
Aplică tratamente
toate forţele la întreţinerea culturi­ cu ierhicide Larga popularizare a documentelor sesiun
lor, Ei au terminat plivitul celor 431 extraordinare a la r ii Misuari Naţionale
ha. semănate cu grui de toamnă, sapa O dată cu plivitul păioaselor, pe
marc pc cele 14 ha. de vie, la floa- unele suprafeţe colectiviştii din Lan-
rea-soarelui şi întreaga suprafaţă se­ crătn au aplicat şi tratamente cu
mănată şi plantată cu legume. Frun­ ierbicicie. In afară de aceasta, ei au
taşi în efectuarea lucrărilor de în­ terminat sapa mare Ia vie, semă­
treţinere a culturilor sînt colectiviş­ natul şi plantai ui legumelor pe o
tii din brigăzile conduse de Aurel suprafaţă de 13 ha. La efectuarea
Lazăr şi Teodor Opriţa. acestor lucrări cele mai bune rezul­
tate le-a obţinut brigada condusă de
A. OŢOIU Nicolae Gîndea.
corespondent T. NEAGU
corespondent
S l i Ii If t IIIL IE 71II !L IE SI Mihalţ Printre cei sesiune. Apoi, cu colectiviştii din extraordinare a Marii Adunări
mai buni agi- sectorul zootehnic, a organizat Naţionale sînt însuşite de colec­
'--------— — -¦ tatori din o convorbire. Cu acest prilej, ei tivişti, însufleţindu-i la o muncă
G.A.C. Mihalţ se numără şi Ni- le-a vorbit despre necesitatea mai rodnică.
colae Stînea. Acesta, stincl de creşterii efectivele»? de animale
PRI MI I PE Ţ ARA In turneu vorbă cu colectiviştii din secto­ întors de la
rul zootehnic le-a demonstrat —. bovine, porcine şi ovine.
Un afiş mare a nu odată prin calcule ce În­ Haţeg recenta sesiune
atras în mod deo­ seamnă respectarea programu­ — Pină la sfirşitul acestui an
Recent a avut loc la Bucureşti expoziţia cen­ sebit atenţia zilele lui de grajd, a regulilor zooteh­ va trebui să avem 350 vaci şi ju- extraordinară a
trala anuală de produse de încălţăminte a trecute minerilor nice, importanţa ce o are dez­ ninci, 280 capete tineret bovin,
Uniunii Centrale a Cooperativelor meşteşugă­ din Loneu. El u- voltarea continuă a sectorului 550 porcine, 1500 ovine. Tot in Marii Adunări naţionale, Iov. Gheorghe
reşti. La expoziţie au participat toate coope­ nunţa faptul că. de animale etc. acesl an /v o m creşte şi 10.000
rativele de producţie meşteşugărească din în­ colectivul artistic păsări. Va trebui să muncim in Stoica, preşedintele G.A.C. din Rin
treaga ţară care au secţii de încălţăminte — al clubului sindica­ Să luăm însă un fapt mai re­ aşa fel ca aceste obiective să fie
comandă. lelor din Pctrila va cent. Lucrările sesiunii .extraor­ înfăptuite, îndeplinirea lor va Bărbat a sorbii cofeetivişHlor despre
prezenta spectaco­ dinare a Marii Adunări Naţio­ . face ca veniturile' realizate să
Cu această ocazie Cooperativei de Producţie lul cu opereta.,Sil­ nale sînt de-o însemnătate isto­ se ridice la aproape o 'jumătate sarcinile pe care marele sfat al ţării Ic-a
Meşteşugărească „Moţul“ din oraşul Brad i-a via'” de Kalman. rică pentru poporul nostru. Pen­ milion de'iei. Şi, pe larg, agita­
fost decernat premiul I în ramura încălţămintei tru a putea lămuri problemele torul le-a explicat că reţinerea pus în faţa oamenilor muncii de la
comandă de categoria a Il-a. Spectacolul, pre­ din prăsilă proprie, folosirea
zentul în limba sate. In-cuvîntul său vorbitorul a sub­
HOREA POPA maghiară, s-a bucu­
rat de o caldă liniat unii ales învăţămintele-preţioase
corespondent apreciere din par­
tea publicului. Pî­ ce se desprind din Raportul prezentat
nă acum s-au pre­
zentat patru spec­ la sesiune de către tovarăşul Gheorghe
tacole la Petrila şi
trei la Lonc-a. In Gheorghiu-Dej. Apoi au luat cuvîntul
acesle zile artişti
amatori din Pctrila şi alţi colectivişti. Vorbind despre sec­
vor mai prezenta
spectacole cu ope­ ridicate de colectivişti în legă­ fondurilor alocate de stat pen­ torul zootehnic unde ef lucrează, colec­
reta „Silvia” la
Petroşani, Liipeni tură cu sesiunea extraordinară tru cumpărarea de animale sînt tivistul Sigismund Brăila s-a angajat
şi Vulcan.
La odihnă şi tratament a Marii Adunări Naţionale, agi­ căi pe care le va folosi gospo­ să acorde animalelor o îngrijire raţio­
V. PLOPEANU
tatorul a studiat Raportul pre­ dăria în dezvoltarea sectorului nală pentru a realiza o producţie me­
corespondent
Şi in anul acesta, lot mai mulţi muncitori de la zentat de către tovarăşul Gheor. zootehnic. die dc 2.000 I. lapte pe cap de vacă fu­
9 -n
Atelierele R.M.R. Simeria beneficiază dc bilete pentru ghe Gheorghiu-Dej, cit şi ciivîn- Bogatele învăţăminte ce se rajată. Angajamente şi-au mai luat cu
odihnă şi tratament. In ultimul timp, de aici, au tul unor participanţi la această desprind din lucrările sesiunii acest prilej şi colectiviştii Iacoh Stoica
plecat în cele mai pitoreşti staţiuni din ţară 10 mun­ zem-- din echipa ce lucrează In grădina de le­
gume şi zarzavaturi, Sigismund Zoran
întlinire amicală citori. Printre a- FrsBBiâaşi pe reg iu n e din brigada de cîmp etc.
ceştia se numără Adunări de popularizare a documen­
Marţi a avut loc la Gitgir inlil- vopsitoareii Terezia Pentru rezultatele deosebite obţinu­ voie. De pildă, a fost rezolvată de­ telor, hotărîrilor şi învăţămintelor sesw
nirea amicală de fotbal dintre echi- Verde, care a fost te în primul trimestru al anului co­ finit iv problema transportului în co­ unii extraordinare a Marii Adunări Na­
pele Met '.irgistul din localitate şi "i. staţiunea Buzna. lectivul I.G.O. Hunedoara a primit mun prin punerea în circulaţie a încă ţionale au mai avut loc în G.A.G. din
drapelul de fruntaş pc regiune/ In 6 autobuze şi prin reorganizarea pro­ Galaţi, Toteşli, Plopi, Ponor şi altele.
Progresul Bucureşti care activează turnătorul losif
în prima categorie a ţării. Fotba­ Budoiu şi monta- această perioadă planul producţiei gramului acestora. Tot în ' această pe­ j întregul co-
globale a fost îndeplinit în propor­ rioadă au fost plantaţi în oraş 1.900
liştii din Gugir nu au putut face toiul Lucian Ben- ţie de 120 la sută iar cel de benefi­ bucăţi trandafiri, , SS0 bucăţi arbuşti, i Sebeş j lectiv de muncă
faţă în prima repriză dînd posibi­ ţa, care au plecat cii în proporţie dc 143 la sută. In 7.000 fire diverse flori, 303 pomi or­
plus au fost înregistrate succese im­ namentali etc. ----- r~r~,------- al fabricil ..Sebe­
litatea oaspeţilor să înscrie două zilele trecute în portante pe linia deservirii oamenilor şul“ a Luat cunoştinţă cu bucu­
goluri prin Oaidă şi Voinea. muncii cu prestaţiile de care au ne­ FRANCISC POP rie şi satisfacţie de succesul re­
concediu de odihnă purtat de partid şi popor prin
După pauză echipa gazdă a ju­ corespondent încheierea colectivizării. In tim ­
cat mai legat şi a reuşit să reducă la Sinaia.
scorul prin Bulbucan. Intllnirea a pul desfăşurării lucrărilor sesiu­
luat sfirşit cu 2—1 în favoarea oas­ nii extraordinare a Marii Adu­
peţilor A condus corect M. Osta­ nări Naţionale, in toate secţiile
ticii! (Deva). — fabricii au fost organizate au­
MIHA] ViLCEANU tf~ o - z i 6 - b i p u i i dtiţici. icolective la radio pentru
a se asculta Raportul prezen­
corespondent
Din abataje şi de pentru numărul mare pe minerul Teodor text pentru brigada tat de către tovarăşul Gheorghe
la preparaţie, primul de aviatori. In o ast­ Ardeleanu alături de artistică, de agitaţie.
schimb — cel de di­ fel de situaţie te Vasile Petruş şi el Se caută ca realizări­ Gheorghiu-Dej. La secţiile în ­
mulţumeşti şi ca sim ­ miner în sectorul IV. le obţinute de mine­ cheiat. vopsitorie, lenjerie, etc.
mineaţă — şi-a ter­ plu spectator. O par­ La mesele de şah. ei rii şi preparatorii pe­ a.u fost formate cercuri de citit
minat munca acum tidă interesantă pare îşi dispută întueta- triicni să fie eviden­ la care nu luat parte peste 500
cîteva ore. In pragul că se dispută la ma­ de muncitori.
serii, pe străzile ora­ sa a doua. (O indică
şului minier Petrila, în primul rinei n u ­ tea aşa cum şi-o dis- ¦ ţiate în noul pro­
e forfotă. Forfota mărul spectatorilor). pută şi în abataje.
obişnuită de fiecare Se dispută o parti­ gram. Şi în acest
zi. Oamenii cu dife­ dă între minerii Au- La bibliotecă. acum timp, membrii briaă-
rite treburi se în ­ e m ult de lucru. Sînt zii artistice de agita­
dreaptă înspre maga­ m ulţi cei care vin să ţie pregătesc o sur­
zine să facă cumpă­ ia o carte. Solicită priză. Repetă piesa
IL -\\ C IL IIJ IBS intr-un act. „Cină în­
cepe viitorul ?“ de
rături, sau pur şi v i c t o r Bîrlădeanu.
simplu la o plimba­ ret Barac şi Vasile cărţi oameni de dife­ Zilele pînă la premie­
re. Dar atracţia cea Marcu, ambii din rite vîrste şi profe­ ră. aşa după cum au
mai mare atit pen­ sectorul II. Disputa sii şi nu-i deloc uşor liotărît ei. sint pu­
tru tineri cit şi pen­ ţine şi tocmai de.
tru vîrstnici este clu­ e aprigă. Cu cîteva să recomanzi pentru aceea repetiţiile sînt
bul. In orele libere, zile înainte a cîşti- fiecare o carte cit în toi.
minerii şi preparato­ gat Barac şi acum mai potrivită.
rii din Petrila, îm ­ Marcu vrea să-şi ia După amiaza la
preună cu familiile revanşa. In final, a Intr-o altă sală clubul din Petrila
lor îşi petrec aici ore ciştigat Marcu. E o pare cu s-au adunat s-a. încheiat cu re­
plăcute, de destinde­ întrecere tovărăşeas­ numai pensionarii. cenzia r o m a n u l u i
re, educative. că intre cei doi m i­ Aici joacă revii Ve- „Dosarul lui Ion Mă-
neri, atit la şah cit reş 'Adalbert şi. Ioan
Am poposit la club şi la locul de muncă, Popa, foşti mineri, riintu“ de C. Ignă-
într-o asemenea zi in abataje. acum pensionari, şi
obişnuită să vedem alţi. tovarăşi. tescu. Apoi a urmat
cum îşi petrec tim ­ La mesele alătura­
pul liber oamenii te jucau şah alţi or­ Pentru, unii oaspeţi n n film.
muncii din oraşul taci de-ai lui Barac ăi clubului., venirea
şi Marcu. Iată-l pe lor aici a însemnat ...Aşa e la clubul,
totuşi o muncă. Ia-
din Petrila în fieca­
re zi. Aici minerii
Petrila. Inir-una din minerul Constantin tăi-i. de pildă pe tov. îşi petrec ore plăcu­ Nava a fost lanuda la apă si fion-
sălile de la etaj s-au Chindea încercînd o Mihai. Dragănescu., te. educative, in tim ­ l- ieşi în larg. Constructorul < feri­
adunat pasionaţii de variantă nouă, citită ing. Vasile Mureşan pul lor liber. cit..,
şah. Cele nouă mese undeva într-o revistă şi Dumitru Ivaşcu,
de şah par puţine de specialitate, sau întocmind un nou V. FURIR