Page 59 - 1962-05
P. 59
paf. * 'DnUMUJi Nr. 229fi
sgareswaqga raassanEfia
caomnsBtR IYíM«3tíBWWa
Ştiri şcoli "¦ '• , ' Ä Ä iM W Ä i Gârneţ cultural ©oaia camine culturale»
Un nou cinematograf două stiluri ei® muncă
« sătesc La Gristur colectiviştii dispun de un pentru programul brigăzii sînt temele
cămin cultural bine înzestrat, cu o sală privind întreţinerea culturilor, creşterea
Lecţii d esch ise De curînd în satul Boz, raio de spectacole unde rulează zilnic fil şi îngrijirea vitelor şi păsărilor
nul Ilia, s-a deschis un nou ci me, cu săli de repetiţii, bibliotecă, sală Pe aceleaşi teme s-ar putea organ
in ultima vreme comisiile lecţii deschise, urmate de \([ nematograf sătesc. La primul de leclură etc. In primele luni ale aces- alte acţiuni prevăzute să aibă loc e
metodice ale Şcolii medii spectacol, cei peste 300 de colec tui au, aici au debutat pe scenă echi cîmp.
mixte „Decebal“ din Deva ample discuţii ale cadrelor j tivişti au vizionat filmul sovietic pele de teatru ale artiştilor amatori cu
„Casa părintească“. piesele „Lădija de campanie“ şi „Vi- In această privinţă, conducerea că
şi-au intensificat activitatea. didactice, de către comisiile 1’ nătorul de zestre“, s-a organizat o ex minului cultural din Gristur poate lua
In vederea încheierii cu suc- M, ŢIC poziţie de cărţi, o seară literară şi cî- exemplul căminului cultural din Romos
ces a anului şcolar, in scopul metodice de chimie, geogra- !)* teva dimineţi de basme pentru copii, (director Alotorga Atihai). Aici, cei
iţ unui larg schimb de expe corespondent s-au prezentat 0 conferinţe, 3 recen aproape 70 de colectivişti care acti
rt rienţă între cadrele didactice, fie, ştiinţele naturii şi limbi ly. zii. Deşi faţă de posibilităţi aceste ma vează în cadrul căminului cultural sînt
•Ji pe Ungă alte acţiuni, aceste Biblioteci personale în plină actualitate cu programele pe
comisii au organizat un ciclu. străine. il[ nifestări au fast insuficiente într-o pe care le prezintă. Cele două brigăzi ar
|> de lecţii deschise. Piuă în In cadrul Exploatării miniere rioadă de trei Tuni, ele s-au bucurat dc tistice de agitaţie existente aici (con
i;ţ prezent s-au ţinut astfel de Zilele acestea vor avea loc !j* şi a Uzinei de preparare a mi succes şi şi-au atins în bună măsură
alte lecţii deschise, Ia clase- !ţi nereului din Deva se duce o scopul. Acestea ar fi fost însă mai efi- duse de profesoarele Drăgan F.stera şi
muncă intensă de răspindire a .cienle, mai îndrăgite de colectivişti, Vasiu Eyanghelina), au pregătit şi pre
le a VII-a şi a Xl-a, cu con- !ţi cărţii, prin difuzorii voluntari, dacă erau mai mult legate de specifi zentat spectacole cu textul „Pe drumul
ştanduri permanente etc. în sco cul muncii lor. Ar fi fost interesant, belşugului“ la Romoşel şi Vaidei, iar
cursul comisiilor melodice de -/< pul formării a cit mai multe bi de exemplu, dacă aici ar fi avut loc în prezent au pregătite spectacolele
blioteci personale pentru mun lin jurnal vorbit, un simpozion sau un „Aurul ogoarelor" şi „Vă vorbeşte po
limba romină şi matematici. -Ij citori. In ultimele luni, peste 20 concurs pe' teme privind dezvoltarea rumbul", care militează pentru întări
de tineri şi-au format biblioteci unor ramuri aducătoare de mari veni rea economică şi organizatorică a
i«t C onsultaţii să p tă m în a le personale în valoare de 500— turi pentru colectivişti, referitoare la G.A.G., pentru aplicarea regulilor şti
1000 lei. Tînăra E’ruja Viorica probleme legate de organizarea muncii inţei înaintate în agricultură.
ij* încă dc la sfirşitul ce a hotărît organi examenul dc absolvi şi-a alcătuit o bibliotecă perso în G.A.C. etc. Tov. Ajtăy Zoltan, di
zarea unor consultaţii re a claselor a V il-a nală în valoare de 1.300 lei. rectorul căminului cultural precum şi De asemenea, zilnic aici an loc. di
trimestrului II, în sco săptămînalc pentru e- consultaţii la limba bibliotecara (tov. Furca Terezia) şi rect pe cîmp mici reprezentaţii artis
Icvii claselor a Vil-a. romîuă şi matematici, De la începutul anului, în în ceilalţi membri ai consiliului de con tice sau alte acţiuni interesante, orga
il» pul încheierii în bune Astfel, de două ori iar de curînd se pre treprinderile amintite s.au difu ducere al căminului, şi-au propus să nizate cu sprijinul intelectualilor din
pc săptămînă s-au t>- dau consultaţii şi la zat cărţi în valoare de 34.534 Iei. facă aceasta în trimestrul 11. Iată însă sat şi a conducerii G.A.C., sub îndru
ii» condiţiuni a anului nut pentru elevii care că a trecut o lună şi jumătate din acest marea directă a organizaţiei de partid.
In fruntea acţiunii de răspîn- trimestru şi pînă în prezent, din cele Pină în prezent au avut loc Ia brigă
if şcolar, la Şcoala dc dire a cărţii în rînduriie munci propuse nu s-a realizat aproape nimic zile de cîmp nr. 1, 2 şi 3 prezentări
8 ani „Dr. Petru Gro- torilor mineri şi preparatori (exceptînd serile dedicate sfaturilor ale broşurilor din „Atica bibliotecă
za” din Deva, colec S-au situat difuzorii voluntari pentru gospodine, care se ţin cu regu agricolă“, s-au iniţiat convorbiri pe
Damian Fetru şi Popa Aurel. laritate). teme ca „Despre organizarea şi plani-
tivul cadrelor didacti sc vor prezenta la istorie şi geografic. micarea muncii în G.A.G.“, „Cultura le
VESA IACOB n noul plan s-a propus înfiinţarea gumelor timpurii“, „Colectiviştii noi în
I Pentru orientarea profesională unor brigăzi artistice de agitaţie, care treabă, cei vechi răspund" etc. De aseme
corespondent să pregătească un text avînd ca temă nea au avut ioc jurnale vorbite, o audi
ii» „Porumbul 5.000“ — din culegerea edi ţie colectivă Ia radio, precum şi discu
întrecerea brigăzilor tată de Gasa centrală a creaţiei popu tarea documentelor recentei sesiuni ex
?» a elevilor lare ,,La tribună porumbul". De ase traordinare a Marii Adunări Naţionale.
artistice de agitaţie menea se preconiza organizarea unor
if La Şcoala de 8 ani nr. 1 cu prioritate spre şcolile pro acţiuni operative, cu caracter educativ, Toate aceste acţiuni au fost bine pri
i». din Lupeni, de la începutul fesionale, s-a organizat vizi Zilele trecute, în sala clubu mobilizator, care să aibă loc direct pe mite de colectivişti, dovedind că acolo
tarea fabricii „Viscoza”, a ex lui „11 Iunie“ din Căfan, a avut cîmp, în faţa colectiviştilor, în pauza unde este interes, sînt posibile şi re
ii». acestui trimestru s-au luat ploatării miniere, şantierului loc falza pe întreprindere a Fes de prînz. lată însă că din toate aces zultate bune, chiar şi în condiţiile des
7 construcţii, termocentralei tivalului regional al cîntecului tea nu a avut loc în ultima vreme de făşurării în plin a campaniei agricole.
i! măsuri în vederea orientării şi a dansului „Pe plaiuri hune- cît o informare politică, la brigada de
dorene“. In întrecere s-au pre cîmp nr. t şi o revistă a presei la graj De acest lucru trebuie să ţină seama
;i profesionale a absolvenţilor zentat brigăzile artistice de agi durile G.A.G. Programul brigăzii ar şi conducerea căminului cultural din
taţie din cadrul secţiilor furna tistice de agitaţie se află tot în faza de Gristur, pentru a-şi schimba stilul de
claselor a Vll-n. In acest scop Paroşeni etc. De asemenea au Cadrele medico-sanitare de la spita Măsuri, rezultate, le, turnătoria de lingotiere, tur ..pregătire", deşi însămînţarea porum muncă, legînd mai mult acţiunile sale
avut loc întilniri cu ucenicii lul nou din Lupeni acordă o grijă deo nătoria veche şi semicocs, cu bului s-a terminat, Actuale în prezent de preocupările colectiviştilor, ajutîn-
s-au organizat mai multe şe Grupului şcolar profesional sebită noilor născuţi şi în mod special perspective programe axate pe teme actuale du-i să organizeze recreativ şi cu folos
dinţe cu părinţii, în care s-a minier din localitate, precum celor imaturi. de producţie. Âvînd un program timpul lor liber.
dezbătut această problemă, şi vizite ale sălilor de clasă, Colectivul întreprinderii de industrie
iar la ultimele ore de dirigen- atelierele şi laboratoarelor IN FOTOGRAFIE: Asistenţa medi locală din Brad a obţinut în primele mai bine alcătuit, interpretat la I. STRAUŢ
ţie tema pusă in discuţie a cală Edviga Buhman supraveghind un
sale. nou născut imatur. un nivel mai ridicat, juriul a
fost. „Ce să fim în viaţă“. Prof. D. PMJNESCU
In scopul familiarizării ele promovat pentru faza următoa
director al Şcolii de 8 ani
vilor cu problemele produc re brigăzile artistice de agitaţie
ţiei, pentru îndrumarea lor nr. 1 — Lupeni
ale secţiilor turnătoria veche şi
4 luni ale anului unele succese impor furnale.
tante. In primul trimesiru planul pro I. CRAŞCA
D. MUNTEANU
[MitímMkifífimife GAL ducţiei globale a fost îndeplinit în pro
porţie de 100,2 la sută iar cel al pro corespondenţi
u S t8------ Cutsv~* - -S»-* ducţiei marfă în proporţie de 106,9 la
sută. In luna aprilie rezultatele au fost
şi mai bune. Planul producţiei globale
Sporim continuu producţia a fost îndeplinit în proporţie de 115,08
la sută. La sortimentele pavele, pia
tră brută pentru construcţii, mobilă etc.
de furaje depăşirile au fost peste aşteptări. De M in e re u b o g a t în m e ta l
asemenea, în primul trimestru al anu
lui au fost realizate beneficii în va
loare de 191.000 lei faţă de 143.000 lei
Dezvoltarea şi creşterea raţio sfirşitul anului să obţinem în acest fel la completarea bazei cît era planificat, precum şi economii In abatajele minei Ghelar se Şoit, Nicolae Savin şi Victor
nală a tuturor speciilor de ani medie cel puţin 3.000 litri lapte furajere, cu masă verde, şi alte la preţul de cost în valoare de 29.000 desfăşoară o susţinută între Jalbă.
male este o sarcină de mare pe cap de vacă furajată, precum furaje. In afară de aceasta, ne lei. cere pentru creşterea conţinu
însemnătate pe care partidul a şi cîte 48 litri lapte şi 2,3 kg. am propus să murăm şi produ tului de metal, Intercalaţiile Rezultatele acestei strădanii
pus-o în faţa tuturor gospodă lină pe cap de oaie. Pentru rea sele secundare provenite din Fără îndoială că aceste rezultate se sterile se puşcă separat, fie sînt dintre cele mai frumoase.
riilor colective. Prin sporirea lizarea acestor producţii, acor cultura mare. In raţiile anima datoresc muncii însufleţite desfăşurată In luna aprilie conţinutul ds
numărului de animale avem po dăm o atenţie deosebită creării lelor vom mai folosi ca sucu de către întregul colectiv. Dar trebuie care miner face o conştiincioa metal în minereu a fost, mai
sibilitatea să valorificăm mai unor condiţii optime de adăpos- lente şi sfecla furajeră, care sti spus că la îndeplinirea sarcinilor de să claubare a minereului. Cei mare decît cel planificat cu 6,6
bine resursele interne, să folo tire, îngrijire şi hrănire a ani mulează pofta de mîncare şi producţie în primele 4 luni ale anului la sută şi la fel în prima de
sim mai raţional braţele de malelor. In scopul obţinerii de producţia de lapte. Necesarul o contribuţie importantă şi-a adus-o mai conştiincioşi sînt minerii cadă din luna mai.
muncă şi mijloacele de produc rezultate cit mai bune, ne preo de concentrate îl completăm cu aplicarea în practică a planului de mă din echipele conduse de Ioan
ţie, să asigurăm obţinerea unor cupăm cu toată răspunderea de 40 tone tărîţe pe care le vom suri tehnico-orga/iţzatorice al între
însemnate venituri băneşti în asigurarea unor furaje de cali primi de la I.C.I.L. în baza con prinderii. PENTRU 24 ORE < Economiile inovatorilor
tot cursul anului, să sporim tate şi în cantităţi îndestulă tractului de lapte.
simţitor valoarea zilei-muncă şi toare. In gospodăria noastră In urma dezbaterii cifrelor de plan Vreme instabilă cu cenil mai mult Mişcarea de inovaţii se dez inovaţii amintim pe cea a ţov.
a fondului de bază. De aceea, furajul de bază în creşterea ani O rezervă pentru sporirea pro pe anul 1902 colectivul întreprinderii noros. Vor cădea ploi slabe însoţite voltă continuu şi Ia Atelierele Emil Ivonici, „Matriţă pentru
noi am analizat posibilităţile pe malelor îl constituie nutreţurile ducţiei de furaje o constituie şi de industrie locală Brad a întocmit un pe alocuri de descărcări electrice. Tem R.M.R. din Simeria. De la înce confecţionat colţare la acope
care le avem pentru dezvolta verzi şi însilozate. Ştim că prin păşunea de pe care asigurăm plan de măsuri tehnico-organizatorice peratura staţionară, va osCUă ziua în putul lunii aprilie şi pînă în rişurile vagoanelor“, care adu
rea sectorului zootehnic şi am insilozare, nutreţul îşi păstrea animalelor o hrană consistentă cu obiective concrete şi termene pre tre 10 şi 21 grade iar noaptea între prezent, la cabinetul tehnic s-au ce economii antecalculate în
hotărît ca pînă Ia sfirşitul anu ză în mare măsură substanţele şi la un preţ de cost scăzut. cise pentru îndeplinirea lor. Majorita 5 şi 10 grade, Vîntul va sufla potrivit analizat 20 de propuneri de ino valoare de 11.136 lei.
lui să sporim efectivul bovinelor hrănitoare (vitaminele şi pro Pentru a spori producţia de tea obiectivelor propuse a se realiza în cu intensificări pînă la tare din sec
cu 391 de capete, din care al va teinele). Totodată, furajînd ani iarbă, pe întreaga suprafaţă de primul trimestru au fost duse la înde torul vest şi nord’vest. vaţii, dintre care 10 au fost Totalul economiilor antecal
cilor de lapte cu 127 capete, al malele cu nutreţuri murate, pu păşune au fost aplicate lucrări plinire. Astfel, s-a realizat o bună apro culate aduse de inovaţii pe în
ovinelor cu 484 capete, să creş tem menţine constantă produc de curăţire. Un alt mijloc prin vizionare cu materiale, s-a înfiinţat con PENTRU URMĂTOARELE deja aplicate in procesul de tregul an se ridică la 33.236 lei.
tem aproape 600 de porcine şi ţia de lapte din timpul verii, care asigurăm creşterea produc trolul tehnic de calitate, a fost reacti TREI ZILE producţie.
1.000 de gîşte (revenind peste cînd animalele sînt întreţinute vat colectivul cabinetului tehnic şi al
500 de păsări la suta de hecta pe păşune. Convinşi de avanta ţiei de iarbă este şi organizarea tele. In plus s-a întocmii documentaţia Vreme nestabilă cu cerul mai mult Printre cele mai importante
re cultivate cu plante cevea- jele oferite de murarea nutre pentru evaluarea rezervelor Ia cariere, noros şi cu temperatura staţionară.
ţului, noi am cultivat porumb păşunatului pe parcelă, precum pentru transportul pneumatic al cărbu
liere). pentru siloz pe 70 de hectare. nelui praf la fabrica de var Vaţa etc. „ Un nou film romînesc
Semănatul l-am făcut în tere şi îngrăşarea păşunii prin tîr- In planul de măsuri era prevăzut de
Pentru realizarea efectivului nuri bine pregătite, la intervale lire. asemenea să se deschidă în primul tri // P O S T - R EST A N T // t
de animale stabilit în planul de de 2-3 zile cu scopul de a asi mestru cursuri de calificare la toate
producţie, pe lingă faptul că gura recoltarea eşalonată a în Trăgînd învăţăminte preţioa secţiile întreprinderii. Acest obiectiv nu \$
reţinem tot tineretul apt pentru tregii cantităţi de porumb, a fost dus în întregime la îndeplinire.
producţie, vom folosi creditele atunci cînd el se 7a afla în faza se din lucrările recentei se Pînă în prezent a fost deschis un curs de \?
acordate de stat şi fondurile de lapte-ceară. Pentru a obţine calificare doar la secţia tîmplărie.
proprii. Pînă acum am şi cum producţia planificată (circa siuni extraordinare a Marii Adu Realizatorii filmului curcăluri care — ca in on fără nici un fel ele înţe Ion Dichiseanu în rolul \
părat 57 de vaci şi 24 de viţele, 2.000 tone)', am folosit numai In trimestrele II şi (l| ale anului pla „Post-restanl” ne oferă ce comedie — se vor ter penire sau de pedante lui Dan, prietenul lui
urmînd ca în curînd să procu seminţe de mare productivita nări Naţionale, am luat unele nul de măsuri prevede să se ia noi mă o comedie izbutită. un mina cu bine. rie, aşa cum — din păca Clintea, ca şi Florentina
suri tehnico-organizatorice. Fie trebuie spectacol cinematografic te ! — mai sînt unii eroi Mosora în rolul tinerei
răm şi restul. te şi vom aplica la timp toate măsuri concrete asigurînd astfel aplicate în practică în termenele stabi viu, plăcut, tineresc. ‘Trebuie să subliniem pozitivi. doctoriţe, sînt corecţi. Un
lite în aşa fel ca să contribuie la în- excelenta realizare a per personaj savuros creează
O dată cu creşterea numărului lucrările de întreţinere, la fel ca obţinerea unor producţii mari deplinirea sarcinilor de plan, la reali- Inginerul Pniu Clin sonajului întruchipat în Crearea figurii lui artistul poporului, Gr.
de animale, o ’preocupare de zarea de beneficii şi economii, Ia exe tea, constructor pe unul figura inginerului Crin- Puiti Crinlea este princi Uasiliu-Birlic. Se ¦mai re
bază o constituie şi sporirea si pentru cultura de porumb de lapte, carne, lină şi alte pro cutarea unor produse de cea mai bună din numeroasele şantiere lea. El este un om înain palul merit al scenariu marcă Marcel Anghclcs-
productivităţii acestora. De calitate. ale patriei, ajunge prin- tat, un purtător al nou lui scris dc Octavian cu, Coca Andronesctt,
aceea, concomitent cu acţiunile boabe Gropile de siloz sînt pre duse animaliere. Prin valorifi tr-o întîmplare în posesia lui. Crintea este veşnic Sava. Dîndu-i viaţă, sce Vasilica Tastaman, V.
întreprinse pentru crearea efec A. VASILIU unei scrisori ce nu i-a nemulţumit dc ceea ce a naristul a subliniat unele Tomazian.
tivului de animale proprietate gătite de ne acum. Prin primi carea acestor produse, gospo fost adresată lui. Răs făcut, tinzînd mereu să dintre cele mai frumoase
obştească, am luat o serie de Scad declasatele punde în numele adevă facă mai mult, este pă trăsături ale oamenilor Regizorul filmului, Gh.
rea a încă unei tocători vom dăria noastră va realiza de pe ratului adresant, un oa truns dc dragoste pentru noi din patria noastră. Vitanidis, a urmărit con
măsuri in vederea realizării Paralel cu sporirea indicilor recare inginer Maltopol, tovarăşii săi dc muncă, Inginerul Crinlea poate ştiincios textul scenariu
putea însiloza în bune condi urma creşterii animalelor, ve de utilizare, furnaliştii din Că- şi scrie nu mai pulin de este un avîntat, un ro deveni foarte uşor idea lui. Un plus dc fantezie
unor producţii tot mai mari. nituri cu peste 280.000 lei mai lan realizează şi o importantă cît 115 scrisori unei ne mantic. Djind dovadă de lul etic al unui adoles nu ar fi stricat însă.
ţiuni tot porumbul. Pentru echi reducere a deeiasatelor. Ames- o mare maturitate în cent.
Una' din măsurile importante mari decît în anul trecut. Tot tecînd fonta de la cele două cunoscute, studentă în problemele legate de „Post-restanl” este o
librarea raţiilor, îmbogăţirea lor furnale în scopul omogenizării munca care o dace. Crin- Iuric Darie s-a achitat
pentru dezvoltarea sectorului odată. faţă de anul 1961 venitu şi curăţind impurităţile la oa medicină. Inevitabilul se tea se comportă în schimb excelent de rol. In acest reuşită comedie cinema
în proteină, am mai cultivat le după fiecare descărcare, fur- ca un adolescent în via fel, el confirmă pc de tografică care, pc lista
zootehnic o constituie asigura rile realizate de către gospodă naiiştii au leuşit în luna apri produce ; studenta devine ta de toate zilele. Un plin că, departe de a fi
leguminoase, trifoi şi lucernă lie să reducă declasatele la 0,25 adolescent pur, visător, un actor potrivit numai filmelor produse de stu
rea bazei furajere, corespunză rie la suta de ha. teren vor creş la sută faţă de 3 la sută, cit. medic şi cerc să fie re plin dc fantezie şi ne în rolul de tineri uşura
sub plante protectoare pe 110 prevăzut. Crinlea este un tici, este un ador cu dioul „Bucureşti", se în
toare efectivului sporit de ani te cu aproape 50.000 lei. partizată în oraşul unde veritabil croa pozitiv, multe resurse. înzestrat
ha. De asemenea, am extins su cu o paletă bogată. scrie la capitolul reali
male. Sporirea producţiei animale lucrează Filip Maltopol,
prafeţele destinate culturilor du zărilor frumoase
Noi ne-am angajat ca pînă ia lor va contribui în acelaşi timp respectiv Ruin Crinlea.
ble şi intercalate, contribuind în
Ia creşterea simţitoare a venitu Du aici, o seric dc iu-
rilor gospodăriei şi ale colecti
vişjtilor ’
NICOLAE gîkloanţa
preşedintele G.A.G. din Roşia
de Secaş, raionul Sebeş
este cifra admisă. GEOHG.E RADU *
ÎN L I B R A R I I
LUCRĂRI APĂRUTE Lucrări privind activitatea sindicatelor )
ÎN EDITURA ACADEMIEI R.P.R, STATUTUL SINDICATELOR DIN R.P.R. }
Editura politică, 80 pagini — 0,30 lei f>
CONTRIBUŢII LA ISTORIA LIMBII RO- V. Ionescu, C. Niculescu, CALITATEA t
IvIÎNB LITERARE ÎN SECOLUL AL XIX-lea PRODUSELOR OBIECTIV PRINCIPAL ÎN
VOL. III, 309 pag, 14,40 lei ÎNTRECEREA SOCIALISTA (Din experi ţm
enţa uzinelor ,,Semănătoarea“.Bucuretşi).
STUDII CLASICE, VOL. IV, 416 pag.. Editura politică, 96 pagini — 1,35 lei t
24,50 lei f In filmul „Pod restant interpreţii crcca-ă cu măiestrie momente 'dc
Lingvistică ţ comedie sp-inwasă sau dc add lirism Vă prezentăm două dintre ca-
CATALOGUL CORESPONDENŢEI LUI SEDII CLASICE IV. Editura Academiei t drclc filmului :
R.P.R., 416 pagini — 24,50 lei (pinzat). 0 SUS: Florentina Mosora (Liliana) şi Ion Dichiseanu (Dan),
ION GHICA / întocmit de Nicol ae Lin 43'
pag, + 1 planşă, 13,90 lei AGRICULTURA - ZOOTEHNIE t LA DREAPTA : Al. Giugara (portarul blocului) şi Uasile Tomazian
I. Miliuţiu, FI. Lupescu şi alţii, POMII
STUDIUL GEOLOGIC AL REGIUNII RO- ŞI ARBUŞTII FRUCTIFERI. Editura agro H-fpoştaşul).
ŞIArMEZAJD (MUNŢII PĂDUREA CRAIU silvică, 200 pagini — 5,60 lei
LUI), de ION PREDA, 108 pag. + 11 planşe.
8,85 lei. MANUALE ŞI CURSURI UNIVERSITARE
Lucrări litografiate
DIE LANDLER IN SIEBENBÜRGEN (Ges
chichte und Mundart, 195 pag., 6,60 lei D. Mihail, TOPOGRAFIE INGINEREAS
CA — voi. II. Topografia construcţiilor in
FORSCHUNGEN ZUR V.OLKS-UND LAN dustriale, civile şi hidrotehnice. Editura de
DESKUNDE. 5. 227 pag., 10 lei. stat didactică şi pedagogică, 374 pagini —
15 lei.
LUCRĂRI SOCIAL-POLITICE
ŞI ECONOMICE
Literatură politică
Muncă de agitaţie
V. Ciauşu, PENTRU O PRODUCŢIE SPO-
RITÄ DE CEREALE. Editura politică, 64
pagini — 0,85 lei