Page 6 - 1962-05
P. 6
pny. 2 DRUMUL 8 0 Crffl,I8 MULm M r, 2286
W)SSByWWSCBM«^^
Cuvîntul tovarăşului Alexandru Moghioroş re. Trebui© să muncim astfel nă, preşedinţi de gospodării co că pe pămînturlle gospodăriilor
Incit să obţinem încă în cursul lective romlnl, maghiari, ger colective, oamenii de ştiinţă, in
Tovarăşi, partidului u zdrobit grupul an intereselor gospodăriilor colec Juna In 1961 la circa 7 mill acestui an recolte mari de ce mani şi alte naţionalităţi au ex ginerii şl specialiştii din agricul
tipartinic şl l-a Înlăturat din tive. ardo lei. reale şl produse animale. primat In cuvinte Înflăcărate tură se unesc şi mai mult în
Sesiunea de faţă. a Marii 'Adu conducerea de partid şi de stat, satisfacţia lor pentru încheierea jurui Comitetului Central in
nări Naţionale este cu adevă s-a deschis drum larg muncii De la această tribună mal Contribuţia gospodăriilor de Sprljlnlndu-se pe industria cu succes a colectivizării agri frunte cu Încercatul nostru con
rat o sesiune extraordinară. răbdătoare pentru atragerea ţă mulţi tovarăşi au vorbit despre stat la formarea fondului cen noastră şi In primul rlnd pe In culturii, recunoştinţa lor ne ducător tovarăşul Gheorghe
rănimii spre agricultura socia starea de nesiguranţă, coşma tral a fost an de an tot mal dustria constructoare de maşini mărginită pentru partidul nos Gheorghiu-Dej. Să muncim cu
Cînd îţi roteşti privirea prin listă. rul In care a trăit ţărănimea mare, ajungind în 1961 să re şi chimică în continuă dezvol tru sub a cărei conducere a fost cu şi mal mult elan pentru În
această măreaţă sală vezi un muncitoare în timpul regimu prezinte 36 la sută la griu, 23 tare, pe ajutorul neprecupeţit înfăptuită această victorie. florirea agriculturii, dezvoltarea
tablou viu al democraţiei noa Pentru milioanele de ţărani lui burghezo-moşieresc. Unul la sută la porumb, 48 la sută la al clasei muncitoare, ţărănimea întregii economii, pentru desâ-
stre socialiste. Alături de depu muncitori, întovărăşirile agrico din aspectele acelor vremuri de carne de porc, 33 la sută la colectivistă, muncitorii din gos însufleţiţi de marile perspec vlrşlrea construirii socialismu
taţi se află preşedinţii gospodă le au fost o foarte bună şcoa urgie, era acela că ţăranii nu lapte, 40 la sută la struguri. lui In scumpa noastră patrie —
riilor agricole colective din în lă primară unde au învăţat abe ştiau niciodată dacă-şi vor pu podăriile de stat şl staţiunile de tive pe oare încheierea colecti Republica Populară Romină.
treaga ţară, dlreotorl al gospo tea vinde produsele şl la ce In acelaşi timp, ele au livrat
dăriilor agricole de stat şl sta cedarul agriculturii socialiste şl preţ. Dar el aveau nevoie de gospodăriilor colective numai maşini şl tractoare vor face faţă vizării agriculturii le deschide (Cuvlntarea a fost subliniată
ţiunilor de maşini şi tractoare, bani nu numai pentru a-şl cum in ultimi cinci ani peste 450 prin puternice aplauze).
ingineri agronomi, muncitori din pe care au promovat-o cu nota păra mărfurile industriale tre mii tone seminţe ds grîu şl a- cu cinste acestei sarcini. In faţa poporului nostim, mun
întreprinderi, cercetători din in •10, treclnd In masă in şcoala buincioase, ci şl pentru a-şl proape 60 ţa© mii tone seminţe Sălajan
stitute agricole şi academicieni, superioară a gospodăriei agri plăti Impozitele grele către stat de porumb d® mare producti De la această înaltă trlfiu- citorii, ţăranii Înfrăţiţi In mun-
scriitori, oameni de artă acti cole colective. şi dobînzile ruinătoare la mo vitate, circa 10 milioane pomi agresive imperialiste continuă
vişti de partid şi de stat. Acea şieri şl cămătari. Ţăranii erau altoiţi şl 16 milioane viţe al Cuvîntul tovarăşului cursa înarmărilor, sporesc alo
sta este adevărata democraţie Partidul nostru a Întărit ne obligaţi să-şi vlndă produsele toite, din soiurile cele mai va caţiile pentru scopuri război
în care oamenii muncii cu bra contenit alianţa muncitorească- la negustori pe preţuri de nimic. loroase, precum şl peste 5 mii Tovarăşi deputaţi şi invitaţi, noastră şi a cerinţelor legilor nice, reiau experienţele nuclea
ţele şi cu mintea participă ne ţărănească. El a învins cu suc de taurine, 50 de mii porcine obiective ale dezvoltării sociale. re, uneltesc noi agresiuni. In
mijlocit la conducerea treburi ces piedicile şi greutăţile. As Astăzi, prin contractele înche şi 70 de mii ovine de rasă su Daţl-mi voie ca de la această asemenea condiţii nu-1 suficient
lor 'de stat, discută cu pricepere tăzi întregul popor sărbătoreşte iate, gospodăriile colective au perioară. tribună să exprim bucuria şi Aşa cum a arătat tovarăşul ca popoarele ţărilor sociai'ste
şi spirit de răspundere proble cu entuziasm ca pe o măreaţă asigurată desfacerea întregii însufleţirea nemărginită cu care Gheorghe Gheorghiu-Dej, ca-* să dorească pacea. Se cere tot
mele complexe ale desăvirşiril victorie încheierea procesului de producţii-marfă ia preţuri a- Aceste realizări confirmă jus militarii forţelor noastre arma racteristic pentru procesul de odată ca braţul lor înarmat,
construcţiei socialiste In patria făurire a relaţiilor de producţie vantajoase şi stabile. teţea aprecierii partidului că te au salutat, Împreună cu în transformare socialistă a agri forţele lor armate, să fie în sta
noastră. socialiste în toate ramurile eco gospodăriile agricole de stat — tregul popor, încheierea colecti culturii a fost Înaintarea trep re să apere pacea. Intrucît, atît
nomiei naţionale. Majoritatea gospodăriilor co ca formă superioară de agricul vizării agriculturii, eveniment tată, continuă, pe măsura con timp cît se menţine imperialis
Evenimentul istoric pentru lective Încheie contracte pe mai tură socialistă — pot şi trebuie de importanţă istorică pe dru vingerii ţărănimii de a trece pe mul, continuă să existe şi pri
care ne-am adunat aici este — Tovarăşi, mulţi ani. In felul acesta ele să joace un rol esenţial în creş mul desăvirşirli construcţiei so drumul agriculturii socialiste şi mejdia unui război mondial, po
aşa cum a arătat în Raportul au siguranţa vinzării produse terea producţiei globale şi mar cialismului în ţara noastră. pe măsura creării bazei tehnice- porul nostru, ca şi popoarele ce
său tovarăşul Gheorghe Gheor- In această sesiune numeroşi lor lor pe o perioadă îndelun fă, în asigurarea fondului cen materiale necesare. lorlalte state socialiste, se în
ghiu-Dej trecerea întregii ţără- deputaţi şl invitaţi au vorbit pe gată şi ştiu ce şi cit să pro tral cu cereale, carne, lapte şl însemnătatea victoriei so grijeşte în modul cuvenit de
nlml din ţara noastră pe dru larg despre gospodăriile colec ducă. alte produse, iar a gospodăriilor cialismului la sate, pro Argumentul cel mai convingă ridicarea capacităţii de apărare
mul luminos al gospodăriei co tive, despre minunatele rezulta agricole colective cu seminţe da fundă transformare revoluţio tor pentru ţăranii Individuali a patriei. Nu este un secret
lective, victoria socialismului la te obţinute şi experienţa acu Pentru cantităţile de produse nară săvîrşită în relaţiile de de a păşi cu încredere pe dru faptul că forţa militară a la
sate. mulată de aceste unităţi agri contractate, statul acordă gos soi şl cu animale de rasă. producţie din agricultură, in fe mul sociallsmluul l-au consti gărului socialist constituie un
cole, despre perspectivele lumi podăriilor colective arvune care lul de a munci, gindi şl a trăi tuit recoltele superioare obţi factor hotărîtor care temperea
Această importantă vlotorle se noase ce se deschid In faţa lor. reprezintă de fapt adevărate Pentru realizarea sarcinilor al ţăranului, perspectivele înso nute de gospodăriile agricole ză zelul războinic al unor
datoreşte fermităţii cu care credite fără dobîndă. Aceste ar trasate de Congresul al III-lea rite şi sarcinile concrete care colective. cercuri influente din Apus.
partidul a urmat politica leni Aş vrea să subliniez însemnă vune sînt folosite pentru nevoile stau In faţa agriculturii noastre
nistă de construire a socialis tatea şl caracterul nou pe ca- producţiei şi dau gospodăriilor al partidului, în gospodăriile a- socialiste In noua etapă, au fost Dotarea an de an a agricultu Astăzi, imperialismul nu mai
mului la sate, aplicării ei cre re-1 capătă In condiţiile agri colective posibilitatea de a a- grlcole de stat procesul de pro profund şl multilateral anali rii cu mijloace mecanizate şl poate dicta după bunul său
atoare la condiţiile concrete din culturii colectivizate, schimbul corda colectiviştilor cu regula ducţie trebuie să fie organizat zate în Raportul prezentat de substanţe chimice, superiorita plac soarta popoarelor. Un nou
ţara noastră, găsirii în fiecare dintre oraş şl sat — una din te ritate avansuri in bani in cursul pe mari suprafeţe de cereale, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- tea muncii In colectiv, entuzias război mondial poate fi preîn-
etapă a unor soluţii juste în meliile alianţei muncltoreşti-ţă- anului. Astfel în anul 1961 sta în complexe viticole, pomicole Dej cu care mă declar pe deplin mul şl hărnicia ţărănimii noa tîmpinat pentru că raportul de
rezolvarea problemelor dificile răneşti. Astăzi schimbul dintre tul a acordat în total, în afară şi sere pentru legume, unităţi de acord. stre colectiviste au făcut ca forţe pe arena mondială s-a
pe care le ridică trecerea mili oraş şi sat oglindeşte In mod de creditele de Investiţii şi de specializate în creşterea vacilor pămînturlle fără haturi să dea schimbat şi se schimbă conti
oanelor de mici producători a- just relaţiile noi dintre două producţie, arvune in valoare de pentru lapte, taurinelor şi por Expresie strălucită a încrede rod tot mai bogat. Este grăitor nuu în favoarea forţelor păcii
gricoli pe făgaşul vieţii noi so clase prietene, care au intere 1 miliard şi 100 de milioane lei. cilor la îngrăşat, în creşterea rii şi hotăririi cu care ţărăni faptul că, in 1961, gospodării şi socialismului.
cialiste. sul comun de a dezvolta indus păsărilor pentru ouă şi carne. mea urmează calea arătată de le colective au obţinut în me
tria şi agricultura, întreaga eco Toate aceste măsuri au făcut Aşa cum a arătat tovarăşul partid, terminarea colectivizării die la ha. cu aproape 550 de kg. Tovarăşi,
La temelia întregii munci nomie naţională, şi de a asigu ca să crească continuu livrările Gheorghiu-Dej la recenta Ple agriculturii, confirmă o dată griu şl aproape 850 de kg. po
pentru transformarea socialistă ra pe această bază, ridicarea de produse agricole către stat nară a Comitetului Central, pro mal mult justeţea politicii parti rumb boabe mal mult decit gos Armata noastră populară, fă -
a agriculturii noastre a stat li continuă a bunăstării poporului. pe bază de contracte. In 1961, ducţia în gospodăriile de stat dului nostru, caracterul el rea podăriile individuale. rltă şl condusă de partid, î i
nia politică elaborată de Isto trebuie să capete din ce In ce list şl profund ştiinţific. Îndeplineşte cu cinste misiui
rica Plenară din 3-5 martie Lucrurile n-au stat aşa cu mal s-a contractat cu gospodăriile mai mult caracterul producţiei Există condiţii ca in viitor să Încredinţată de poporul mun
1949 a Comitetului Central. colective de peste 2 ori mai industriale. Cu 13 ani In urmă, la istorica sporim şi mai mult producţia citor. Militarii de toate grad” >
mulţi ani în urmă. Ineepînd din mult griu şi porumb, de peste plenară din martie 1949 a Co medie de produse agricole la se instruiesc zi de zi cu p*
Una jlln principalele merite 1948 fondul central de produse 1,5 ori mal multă carne decit Muncitorii, Inginerii şi teh'nl- mitetului Central, partidul a hectar. Aceasta constituie o severenţă şi abnegaţie pentru
ale acestei politic! constă le agricole se forma în principal In 1957. cienii, prin munca lor harnică trasat o linie clară, leninistă, mare rezervă de bogăţie pentru stăplni la perfecţie meseria ?
aprecierea justă a rolului for prin sistemul cotelor obligato pot şl trebuie să ridice conti în opera de transformare socia ţară noastr-ă, un adevărat izvor melor, pentru a ridica neeo -
melor simple In trecerea ţără rii. Dar acest sistem nu stimula Vreau să aduc la cunoştinţă nuu rentabilitatea unităţilor In listă a agriculturii. încă de de bunăstare şl belşug. După tenit capacitatea de luptă a
nimii pe calea socialismului. producţia şl nici nu cointeresa sesiunii Marii Adunări Naţiona care lucrează, să vegheze ia atunci partidul a arătat că re cum se ştie, suprafaţa arabilă unităţilor.
Plenara a subliniat in mod deo pe ţărani. le, că In 1962 pentru prima dată îmbunătăţirea calităţii produse organizarea ’ agriculturii pe baze a ţării noastre este aproximativ
sebit că această trecere trebuie contractările pentru principale lor, să ridice activitatea tutu socialiste presupune dezvolta de 10 milioane hectare. Aceasta Vă asigurăm, tovarăşi, că po
să se facă aşa cum a arătat Acaparln'd poziţii chele In le produse agricole prevăzute In ror gospodăriilor de stat la ni rea industriei grele in stare să înseamnă că fiecare kilogram porul nostru are toate temeiu
conducerea economiei, grupul plan au fost Încheiate înaintea velul cerinţelor noii etape de pună la dispoziţia agriculturii obţinut în plus la un hectar rile să-şi desfăşoare cu deplină
Lenin: „Pe calea cit mai sim antipartinic, fracţionist a Im terminării însămînţărllor de pri ’dezvoltare a agriculturii noas tractoarele şl maşinile de care este egal cu un spor de 1.000 de încredere in viitor munca sa
plă, mai uşoară şl mal accesi pus o politică de preţuri care măvară. » tre socialiste. are nevoie, presupune formarea vagoane produse agricole. Pen paşnică, creatoare. El se poate
bilă pentru ţărani". ducea la subminarea gospodări unor cadre de agronomi capa tru a ne face o Imagine despre bizui cu nădejde pe armata sa
ilor ţărăneşti. Pentru produsele In felul acesta a Înţeles ţă Tovarăşi, bili să conducă agricultura după uriaşa superioritate a agricultu care — prin grija partidului şi
Dezvoltarea formelor simple predate de ţărani erau stabili rănimea noastră colectivistă să cele mai perfecţionate metode rii socialiste e suficient să guvernului — este înzestrată cu
de cooperaţie la sate a iest con te preţuri mult sub nivelul pre răspundă sprijinului pe care-1 încheierea colectivizării a pus ştiinţifice, presupune o muncă calculăm sporul de cereale pe tot ce este necesar pentru ca,
siderată ca un mijloc important ţului de cost. Pe lingă faimoa primeşte permanent din partea la ordinea zilei cerinţa înlocui politică sistematică, răbdătoare, suprafaţa insămînţată anul în strînsă unire cu armatele ce
al educării milioanelor de ţă sele planuri de cultură, ţăranii clasei muncitoare. Avem con rii vechiului sistem de condu de lămurire şi convingere a ma acesta. Dacă luăm ca bază de lorlalte state participante la
rani In spiritul gospodăririi în mal primeau şi planuri de li vingerea fermă că gospodăriile cere a agriculturii depăşit, ră sei ţărănimii sărace şi mijlo calcul sporul realizat la hectar Tratatul de la Varşovia, să ape
comun. vrări care se bateau cap în cap colective vor dezvolta an de an mas In urma vieţii, cu un sis caşe despre superioritatea gos în 1961, asta înseamnă, rapor re cu vigilenţă cuceririle revo
Intre ele. Care a fost rezulta vlnzările produselor agricole pe tem nou de conducere, radical podăriilor colective. In acelaşi tat la cele 3.200.000 ha. semă luţionare ale popoarelor lagăru
„A merge pe această cale — tul ? Ţăranii nu respectau aces bază de contracte reciproc a- schimbat, cu o nouă formă de timp, partidul sublinia că reor nate cu grîu şi la cele 3.900.000 lui socialist, cauza păcii şi so
spunea tovarăşul Gheorghe te planuri pentru că nu erau vantajoase, care duc nemijlocit organizare care să permită fo ganizarea agriculturii pe baze de ha. semănate cu porumb, un cialismului.
Gheorghiu-Dej în Raportul său interesaţi s-o facă. Mulţi din la întărirea lor economică şi a- losirea deplină a posibilităţilor socialiste presupune întărirea plus, în comparaţie cu produc
la Plenara din 1949 — înseamnă tre el lăsau In paragină pămîn- sigură aprovizionarea oamenilor şi avantajelor marii agriculturi continuă a alianţei dintre clasa ţia agriculturii fărâmiţate în Recent, după cum aţi luat
a duce ţărănimea muncitoare turile şi In consecinţă supra muncii de la oraşe cu produse socialiste. muncitoare' şi ţărănimea mun parcele individuale: de 1.760.000 cunoştinţă din presă, pe teri
spre gospodăria colectivă pe feţele cultivate şl producţia scă agroalimentare şi a industriei citoare, luptă hotărîtă pentru de tone griu (mai mult decit toriul R. P. Ungare au avut loc
drumul care poate fi înţeles şl deau. cu materii prime agricole. Stilul de muncă şi metodele Îngrădirea chiaburim ii şi lichi Întregul consum al populaţiei aplicaţii cu trupe şi state ma
acceptat de aceasta, căci Îmbină birocratice generate de vechiul darea ei ca clasă. Tocmai dato urbane) şi 3.315.000 de tone po jore ale forţelor armate unite
interesele ei Individuale cu cele Merglnd pe linia lor crimina Tovarăşi, sistem de conducere a agricul rită aplicării acestei linii juste, rumb boabe. Aceste cifre vor ale ţărilor participante la Tra
generale ale economiei naţio lă, antipopulară, fracţioniştli au turii au devenit o frînă in or clarvăzătoare, a putut îi obţi besc de la sine, cu o deosebită tatul de la Varşovia. Au parti
nale“. luat măsuri represive, au orga Partidul a acordat o Impor ganizarea mai bună a produc nută strălucita victorie a Înche putere de convingere despre po cipat trupe ale statelor majore
nizat procese în masă împotri tanţă deosebită gospodăriilor a- ţiei, în creşterea şi folosirea mai ierii colectivizării agriculturii. sibilităţile uriaşe de dezvoltare sovietice, ungare şi romîne.
Aplicarea acestei linii juste va ţăranilor muncitori care gricole de stat, sectorul cel mai a agriculturii reorganizate pe Aplicaţiile nu demonstrat înal
s-a concretizat apoi în crearea nu-şi puteau Îndeplini obliga înaintat al agriculturii noastre raţională a cadrelor, în valori- Pe hună dreptate au arătat baze socialiste. Ele reprezintă ta capacitate de luptă a tutux -
întovărăşirilor agricole ca o for ţiile către stat. socialiste. ficarea mai deplină a hărniciei în cadrul dezbaterilor unii din venituri mal mari pentru colec trupelor participante şi a te; ¦
mă simplă de cooperativizare şi priceperii milioanelor de ţă tre vorbitori că în aplicarea tivişti, mai buna aprovizionare nicii militare. Vă pot declara
accesibilă masei ţărăneşti din La aceasta mai trebuie adău După cum se ştie, partidul a rani. acestor principii, pe lingă greu a populaţiei orăşeneşti, mai că armata noastră s-a prezentat
ţara noastră şi potrivită gradu gat că an de an, în mod delibe pus în faţa gospodăriilor de stat tăţile inerente înfăptuirii unei multă materie primă pentru in bine. Aprecierile Comandamen
lui el de dezvoltare de atunci rat, prin planul de stat, ei au sarcina de a produce mari can Este meritul partidului nostru asemenea profunde transformări dustrie şi export. Intr-un cu- tului forţelor unite ale ţărilor
impus micşorarea suprafeţelor tităţi de cereale, carne, lapte şi şi a Comitetului său Central de revoluţionare ca schimbarea din vînt, aceasta Înseamnă creşte participante ia Tratatul de la
Astăzi clnd facem bilanţul cultivate cu porumb. Din 1948 alte produse pentru a deveni o a fi găsit o asemenea formă temelii a înfăţişării satului, a rea belşugului ţărănimii, a În Varşovia la adresa capacităţii
etapei pe care am parcurs-o sursă importantă şi sigură de nouă de organizare care să per relaţiilor de producţie din agri tregii iul popor. organizatorice a statelor noastre
este necesar să ne reamintim că pînă în 1952 aceste suprafeţe mită legarea conducerii agri cultură, partidul şi poporul nos majore, a Iscusinţei şi price
lupta pentru colectivizarea a- au scăzut cu peste 300.000 de formare a fondului central al culturii pe diferite trepte cu tru au avut de înfruntat şl Imaginea de astăzi a satului perii militarilor noştri în mî-
grlculturil n-a fost lipsită de ha. Acestea şi alte măsuri simi statului. Totodată ele trebuie baza acesteia, unitatea de pro greutăţile provocate de activi romînesc vine să demonstreze nuirea tehnicii moderne şi mo
greutăţi, de piedici, de încercări lare au produs imense daune să acorde gospodăriilor colecti ducţie. Consiliu] Superior al tatea antipartinică a grupului în faţa tuturor cit de Jalnice dul de a acţiona conform ce
de a ab'ate partidul de la po economice şi politice. ve un sprijin permanent în în Agriculturii şi consiliile agrico fracţionist Pauker-Luca. au fost şi sînt pronosticurile rinţelor cîmpului de luptă mo
litica sa leninistă. tărirea şi dezvoltarea lor econo le regionale şi raionale îmbină apologeţilor capitalismului despre dern, au fost bune şl foarte
Ţara noastră cunoscută ca mică, furnizîndu-le seminţe de conducerea competentă cu cer Prin activitatea lor duşmă „falimentul" agriculturii socia bune.. Aceste rezultate constituie
După’ cum se ştie, grupul producătoare şl exportatoare de soi, material săditor viti-pomi- noasă, Ineepînd cu minimaliza liste. Să poftească aceşti pro pentru noi un imbold de a
fracţionist, antipartinic, a ne cereale ajunsese în situaţia de col şi animale de rasă, să con cetarea ştiinţifică şi cu activi rea Importanţei întovărăşirilor feţi mincinoşi să vadă — dacă munci şl pe mai departe cu per
gat Importanţa formelor simple a fi nevoită să importe — cî- stituie o pildă vie de gospodă tatea gospodăriilor colective, a agricole şi mergind pînă la ac le vine la îndemînă — cum în severenţă, cu simţ de răspunde
de cooperativizare şl Îndeosebi ţiva ani — griu şi alte produse rie socialistă pentru întreaga gospodăriilor de stat şi staţiu ţiunea provocatoare — arestarea floresc satele patriei noastre re, pentru a ridica neconţ nit
a întovărăşirilor şi a preconizat agricole şi să menţină un timp noastră agricultură. nilor de maşini şi tractoare şi a zeci de mii de ţărani cărora sub soarele dătător de viaţă al capacitatea de luptă a ari. ¦-
trecerea directă la gospodăria îndelungat sistemul de cartele în totodată crează cadrul larg pen ii se înscenau procese publice socialismului. tel noastre, pentru a fi gata
colectivă a mase! ţărănimii, Şi In privinţa activităţii gos tru desfăşurarea iniţiativei ce Ia sate — fracţioniştli căutau orice moment să îndeplinim cu
deşi pentru aceasta nu existau aprovizionarea populaţiei. podăriilor agricole de stat parti lor ce realizează practic şi efec să slăbească încrederea ţărăni Tovarăşi, cinste orice misiune pe care
atunci nici premize materiale, dul a avut de luptat împotriva tiv producţia agricolă. mii In calea arătată de partid, ne-ar încredinţa-o partidul şi
nici condiţii subiective. Pe de După zdrobirea devierii, încă poziţiei sabotoare a deviatori- să lovească în alianţa muncito- Raportul prezentat de tova gu vernul.
altă parte acest grup a folosit în 1953, conducerea partidului lor. Aceştia nu numai că au îm Participarea nemijlocită a ce rească-ţărănească — baza poli răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
forţa şi metodele de constringe- a luat o serie de măsuri pentru piedicat dezvoltarea bazei teh lor mai pregătite cadre de spe tică de neclintit a regimului a arătat in mod concis şl cu Armata noastră, trup din trupul
re în acţiunea de colectivizare, aplicarea principiului leninist nice materiale a gospodăriilor cialişti la conducerea agricultu nostru democrat-popular. claritate poziţia ţării noastre şi singe din sîngele poporu
a încălcat principiul liberului al cointeresării materiale. de stat, dar au încercat chiar rii are o însemnătate deosebi faţă de principalele probleme lui, este o armată cu adevărat
consimţămint. Toate acestea au să le lichideze. Această încer tă. Ea creează condiţiile rezolvă Tovarăşi, ale situaţiei Internaţionale. Ală populară. De la soldat pînă la
frînat procesul de transformare In 1956, Comitetul Central a care însă n-a reuşit. Tovarăşul rii cu succes a sarcinilor com turi de celelalte ţări socialiste, general, ea este legată prin mii
socialistă a agriculturii şi au hotărît desfiinţarea cotelor obli Gheorghiu-Dej personal s-a pre plexe de răspudete c a : îndru Partidul a desfăşurat o uria Republica Populară Roniînă de fire de poporul muncitor,
lovit In alianţa muncitorească- gatorii pentru produsele agri ocupat de înzestrarea tehnică s marea muncii de întărire econo- şă muncă polltică-organizatorl- aduce o contribuţie activă la are aceleaşi interese şi năzuinţe.
ţărănească. cole şi generalizarea sistemului sectorului de stat al agricultu mico-organizatorică a gospodă că pentru a convinge ţărănimea apărarea păcii şl securităţii po
de contractări şi achiziţii, in rii. Acestor unităţi li s-au alo riilor colective; conducerea ac muncitoare că singurul drum poarelor. in politica sa externă Scut al intereselor poporului
Timp îndelungat Ana Paukei felul acesta s-au introdus noi cat In perioada 1956-1961 pes tivităţii de producţie şl econo care duce spre fericire şi belşug statul nostru militează cu per şi al Republicii Populare Ro-
a sabotat elaborarea statutului relaţii de schimb, pe baza că te 8 miliarde lei din care cea mică a gospodăriilor de stat şi este drumul agriculturii socia severenţă pentru dezarmarea ge mine, şcoală a poporului — iată
întovărăşirilor. rora ţăranii vînd statului pro mai mare parte a fost destina a staţiunilor de maşini şi trac liste. Este demn de subliniat nerală şl totală, pentru rezol misiunea încredinţată de partid
duct! a-marfă la liberă învoia tă dotării cu mijloace tehnice. toare; îndrumarea activităţii de faptul că în toată această pe varea paşnică a tuturor dife armatei. îndeplinind această
Este meritul conducerii parti lă. Aceasta a însemnat o coti cercetare ştiinţifică; organiza rioadă în ţara noastră, atît pro rendelor internaţionale, pentru sarcină, armata contribuie activ
dului, şl în primul rlnd al to tură radicală în legăturile Prin organizarea mai raţiona rea introducerii şi generalizării ducţia vegetală cit şi şeptelul victoria principiilor coexistenţei
varăşului Gheorghiu-Dej, că a- economice dintre oraş şi sat. lă a procesului de producţie şi în producţie a realizărilor ştiin au crescut simţitor. Aceasta do paşnice şi dezvoltarea colabo (Continuare in pag. 7-a)
cest statut a fost totuşi elabo aplicarea pe scară largă a meto ţei şi practicii agricole avansa vedeşte elocvent capacitatea or rării între state.
rat şi că împotriva voinţei de- După şase ani de aplicare, delor agrozootehnice înaintate, te; asigurarea pregătirii cadre ganizatorică a partidului, a con
viatorilor s-a trecut la organi contractările au devenit meto gospodăriile de stat au obţinut re lor agricole şl repartizarea lor duceri! sale, temeinica cunoaş Nu putem însă privi nepăsă
zarea de întovărăşiri agricole. da dominantă în relaţiile de alizări importante. In perioada justă in producţie etc. tere a condiţiilor reale clin ţara tori cum in Occident cercurile
Dacă pînă în anul 1952 nu se schimb, dovedindu-şi pe deplin la care ne referim, producţia
crease nici o singură întovără trăinicia. Acest sistem asigură globală cit şi producţia marfă Sarcina noastră este acum de a
şire, in 1953 existau 12.748 de împletirea intereselor generale a gospodăriilor agricole de stat aplica în viaţă hotărîriie parti
întovărăşiri. ale statului cu interesele ţără a crescut de aproape 4 ori, va dului, de a introduce de sus
nimii colectiviste. In acelaşi loarea producţiei globale a a- pînă jos noul sistem de organi
După ce Comitetul Central al timp el reprezintă o pîrghie zare şi de conducere a agricul
turii, de a folosi un stil şi me
economică importantă pentru tode de muncă corespunzătoa
îndrumarea producţiei, potrivit
nevoilor economiei naţionale şi
