Page 62 - 1962-05

Recent. :
¦ Kunevdoara-Deva I
Anul XIV. Nr. 2300 j
K^cmggjg^weaiaMfBOU— M lI— MlXBMmwwţţjPBw—ommmpwmwm
H O TĂ R IR EA
Plenarei Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Romîn din 23—25 aprilie 1962
eu privire la întărirea continua a rîndurilor partidului participat alături de deputaţi a încheierii colectivizării.
Plenara Comitetului Central al Partidu­
lui Muncitoresc Romîn, analizînd compo­
ziţia partidului şi felul cum decurge mun­
ca de primire în partid, constată că pe
baza sarcinilor stabilite de Congresul al
III-lea al Partidului Muncitoresc Romîn,
organele şi organizaţiile de partid desfă­
şoară o susţinută activitate politică şi or­
ganizatorică pentru creşterea şi întărirea
rindurilor partidului. In ultimii ani forţele
partidului au crescut sim ţitor; partidul
numără in prezent peste 900.000 membri
şi candidaţi, dintre care 51,13 la sută mun­
citori, 22,69 la sută ţărani, 23,41 la sută,
funcţionari, 2,77 la sută alţii. In perioada
care a trecut de la Congres s-a asigurat
o creştere normală a efectivului partidu­
lui, menţinîndu-se preponderenţa elemen­
tului muncitoresc; s-a îmbunătăţit munca
de primire în partid a ţăranilor ; numărul
membrilor şi candidaţilor de partid care
lucrează în mediul sătesc reprezintă peste
o treime din efectivul total al partidului;
în partid există un important număr de
oameni de ştiinţă, ingineri, tehnicieni din
industrie şi agricultură, cadre didactice din
învăţămîntul superior, mediu şi elementar.
Compoziţia partidului după vîrstă a
membrilor şi candidaţilor de partid este
bună; ponderea comuniştilor in virstă
pină la 40 de ani reprezintă 59 la sută ;
peste o pătrime din efectivul partidului
sînt membri şi candidaţi de partid între
18—30 ani, oameni crescuţi şi educaţi în
anii regimului democrat-popular ; Jn ace­
laşi timp in partid există un număr mare
de’ comunişti mai în vîrstă, cu experienţă
şi stagiu îndelungat In producţie, compo­
ziţia naţională a partidului reflectă com­
poziţia naţională a populaţiei ţării.
Marea majoritate a membrilor şi candi-
didaţilor de partid lucrează nemijlocit In
întreprinderile industriale şi in unităţile
socialiste din agricultură; au sporit for­
ţele partidului în principalele ramuri ale
economiei naţionale şl s-a asigurat repar-
ţizaj'.eă mei judicioasă a membrilor şi can­
didaţilor de partid pe locurile hotări-
toare ale procesului de producţie, ceea ce
are o deosebită importanţă în creşterea
rolului conducător al partidului la locul
de muncă şi a capacităţii sale de mobili­
zare a oamenilor muncii în realizarea sar­
cinilor trasate de partid şi guvern.
A crescut nivelul activităţii organelor
şi organizaţiilor de partid, competenţa lor
in rezolvarea sarcinilor complexe ce le re­
vin in lupta pentru aplicarea hotărîrilor
partidului. In organele de partid au fost
aleşi cei mai buni membri de partid, frun­
taşi in producţie şi in activitatea obşteas­
că, tovarăşi cu experienţă, care se bucură
de preţuirea oamenilor m uncii; marca lor
majoritate sint muncitori, ingineri şi teh­
nicieni, colectivişti, care lucrează nemij­
locit în producţie.
Compoziţia sănătoasă a partidului, ni­
velul in continuă creştere a conştiinţei şi
pregătirii politico-ideologice a membrilor
şi candidaţilor de partid au întărit şi mai
mult unitatea şi coeziunea rindurilor parti­
dului, disciplina şi combativitatea mem­
brilor si candidaţilor de partid. Partidul
exercită o influenţă tot mal mare asu­
pra maselor de oameni ai muncii şi îşi
îndeplineşte cu cinste rolul de conducător
al întregului popor in opera de desăvâr­
şire a construirii socialismului in ţara
noastră.
In Hotărîrea adoptată se arată că ple­
nara Comitetului Central, subliniind succe­
sele obţinute, constată totodată că sînt
necesare o serie de măsuri pentru întări­
rea continuă a rindurilor partidului.
La sate, alături de membrii şi candidaţii
de partid, zeci de mii de ţărani, nemembvi
de partid, care participă în mod activ la
viaţa politică şi obştească şi muncesc cu
răspundere şi devotament pentru înfăp­
tuirea hotărîrilor partidului şi guvernului,
doresc să fie primiţi în rîndurile parti­
dului.
Plenara Comitetului Central, se spune
în I-lotărire, consideră că, în condiţiile noi
cind în ţara noastră au triumfat relaţiile
de producţie socialiste, s-a schimbat struc­
tura de clasă a societăţii, s-au cimentat
şi mai mult alianţa dintre clasa munci­
toare şi ţărănime, precum şi unitatea mo­
ral-politică a poporului muncitor, este ne­
cesar şi posibil să se primească un număr
mai mare de ţărani în partid.
In partid există un număr însemnat de
intelectuali. In acelaşi timp, numeroşi in­
telectuali — specialişti din agricultură,
ingineri din întreprinderi industriale, cer­
cetătorii ştiinţifici, profesori şi conferen­
ţiari universitari, învăţători şi profesori
din şcolile elementare şi medii — care aduc
o contribuţie activă, valoroasă, la înfăp­
tuirea politicii partidului, solicită să fie
primiţi în partid.
Ponderea femeilor în partid este neco­
respunzătoare faţă de rolul şi aportul pe
care femeile ii aduc în rezolvarea sarci­
nilor economice, sociale şi obşteşti.
In vederea întăririi pe mai departe a
rîndurilor partidului, Plenara Comitetu­
lui Central al Partidului Muncitoresc Ro-
min a luat următoarele hotărîri:
1. Organele şl organizaţiile de partid
vor acOTda în continuare cea mai mare
atenţie primirii in partid a muncitorilor Romîn consideră că primirea în partid
PROLETARI DÎN TOATE TÄRILE, WN'IŢI-VA '
Vineri 18 mai 1962
din industria de bază, din locurile cheie ale
producţiei, cu un stagiu mai îndelungat
in cîmpul muncii, c” prioritate munci­
tori calificaţi, oameni activi, fruntaşi în
producţie, care se bucură de încrederea şi
respectul colectivului. Să se îmbunătă­
ţească munca de primire în partid în în­
treprinderile de construcţii, în exploată­
rile forestiere şi în întreprinderile noi.
2. Comitetele regionale, raionale, oră­
şeneşti şi organizaţiile de bază ale parti­
dului trebuie să desfăşoare o intensă ac­
tivitate politico-organizatorică pentru pri­
mirea în partid a unui număr mai mare de
ţărani colectivişti, astfel ca în fiecare
G.A.C. să existe o organizaţie de partid
puternică, capabilă să mobilizeze pe toţi
colectiviştii la îndeplinirea hotărîrilor
partidului şi guvernului.
3. Să se îmbunătăţească munca de pri­
mire in partid a intelectualilor, şi în pri­
mul rind a inginerilor din întreprinderile
industriale, a specialiştilor din agricul­
tură, a cercetătorilor ştiinţifici, a profe­
sorilor şi conferenţiarilor universitari, a
celor mai valoroşi studenţi, precum şi a
învăţătorilor şi profesorilor din mediul’să­
tesc, îndeosebi din rîndul celor formaţi
în anii regimului democrat-popular.
4. in vederea creşterii numărului femei­
lor în partid, organele şi organizaţiile de
partid trebuie să intensifice munca poli­
tică în rîndurile femeilor, mobilizîndu-le
în toate acţiunile politice, economice, so­
ciale, iar cele mai active în producţie şi
in munca obştească să fie primite în
partid.
5. Organele şi organizaţiile de partid, in
special din regiunile Banat şi Braşov, tre­
buie să se preocupe de creşterea număru­
lui membrilor şi candidaţilor de partid din
rîndul oamenilor muncii de naţionalitate
germană.
6. Se stabileşte stagiul de candidat de un
an pentru muncitori, ţărani colectivişti,
ingineri şi tehnicieni care lucrează nemij­
locit în atelierele şi secţiile întreprinderi­
lor şi In unităţile socialiste din agricul­
tură, oameni de ştiinţă şi cercetători ştiin­
ţifici ; pentru toate celelalte categorii,’ sta­
giul de candidat va fi de un an şi 6 luni.
Muncitorii care s-au evidenţiat în mod
deosebit în lupta pentru aplicarea liniei
politice a partidului, în producţie şi în
activitatea obştească, sînt inovatori şi ra-
ţionalizatori, aduc o contribuţie directă la
introducerea tehnicii noi, obţin cei mai
buni indici în producţie şi luptă activ pen­
tru generalizarea metodelor înaintate de
muncă, pot fi primiţi — în mod excepţio­
nal — direct în rîndurile membrilor de
partid, fără a mai face stagiul de candi­
dat.
Colectiviştii, învăţătorii şi profesorii de
la sate, inginerii agronomi, zootehnicieni
şi alţi specialişti din agricultură, care s-au
dovedit a fi luptători activi pentru apli­
carea în viaţă a hotărîrilor partidului, care
au muncit cu devotament şi s-au eviden­
ţiat in mod deosebit în'munca politică de
masă desfăşurată de partid pentru colec­
tivizarea agriculturii şi organizavea gos­
podăriilor agricole colective şi care soli­
cită primirea în partid, pot fi primiţi —
in mod excepţional — direct în rîndurile
membrilor de partid, considerîndu-li-se
drept stagiu de candidat perioada cînd au
participat activ la această m uncă: acei
dintre ei care în prezent sînt candidaţi de
partid vor fi primiţi în rîndul membrilor
de partid, indiferent de perioada care a
mai rămas pînă la expirarea stagiului de
candidat.
7. Persoanele care au făcut parte din
alte partide politice, fără să fi avut func­
ţii de răspundere, pot fi primite în partid
în condiţiile prevăzute de Statutul parti­
dului pentru categoria respectivă (munci­
tori, ţărani colectivişti, funcţionari). Pri­
mirea acestora in rîndurile membrilor de
partid va fi confirmată definitiv de către
comitetul regional de partid.
8. Conform prevederilor Statutului şi a
Instrucţiunilor C.C. al P.M.R., documentele
(autobiografie, recomandări, etc.) care se
întocmesc cu prilejul primirii în rîndurile
candidaţilor de partid trebuie Întocmite
din nou la primirea în rîndurile membri­
lor de partid. Pentru înlăturarea repe­
tării acestor operaţiuni, care cer şi un vo­
lum mare de muncă, documentele respec­
tive vor fi întocmite numai o singură dată
— la primirea în rîndurile candidaţilor de
partid.
Discutarea în adunarea generală a or­
ganizaţiei de bază a celui care solicită pri­
mirea în rîndurile membrilor de partid se
va face pe baza cererii sale şi a aprecierii
biroului organizaţiei de bază asupra ac­
tivităţii depuse în perioada stagiului de
candidat.
9. întărirea rîndurilor partidului la sate
prin primirea unui număr mare de ţă­
rani va determina unele schimbări în oom-
poziţia socială a partidului; va avea loc
o scădere a procentului muncitorilor şi. in
acelaşi timp, o creştere a numărului şi
procentului ţăranilor colectivişti, ingine­
rilor şi altor categorii de intelectuali.
In Hotărîre se arată că plenara Comite­
tului Central al Partidului Muncitoresc
4 pagini 20 bani
trebuie condusă în aşa fel incit muncitorii
să aibă in continuare ponderea cea mai
însemnată în partid, în comparaţie cu alte
categorii sociale. în-felul acesta circa 75
la sută din totalui membrilor şi candida­
ţilor de partid vor reprezenta muncitorii,
împreună cu, ţăranii, oameni care lucrea­
ză nemijlocit în industrie şi agricultură —
sfera hotărîtoare a producţiei bunurilor
materiale.
In ce priveşte compoziţia organelor lo­
cale de partid, majoritatea membrilor co­
mitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti
trebuie s-o formeze şi pe viitor muncitorii,
ceea ce constituie garanţia asigurării com­
bativităţii şi fermităţii organelor şi or­
ganizaţiilor de partid în înfăptuirea liniei
politice a partidului garanţia întăririi uni­
tăţii şi disciplinei de fier a partidului.
10. Ţinincl seama de unele neajunsuri
care se manifestă la excluderea din partid,
organele şi organizaţiile de partid trebuie
să dea dovadă de o înaltă principialitate
şi grijă tovărăşească faţă de calitatea de
membru de partid. Să fie combătute orice
manifestări de uşurinţă in luarea hotărî,
rilor de excludere din partid hotărîrile
de excludere sa fie adoptate numai în ca­
zurile extreme, prevăzute in Statutul parti­
dului.
In continuare, so arată că atunci cind se
discută calitatea de membru sau candi­
dat de partid a unui tovarăş, care în tre­
cut a făcut parte din alte partide sau or­
ganizaţii politice, in analizarea cazului şi
luarea hotâririi trebuie să se ţină seama
in primul rind de poziţia lui faţă de linia
politică a partidului, de comportarea şi
activitatea sa în anii puterii populare, de
felul cum munceşte în prezent pentru în­
făptuirea sarcinilor încredinţate de partid.
Acei membri de partid care, în trecut, sub
influenţa ideologiei burgheze sau a unor
presiuni exercitate asupra lor, au făcut
parte din aite partide sau organizaţii po­
litice, dar care nu au deţinut funcţii de
răspundere şi nu au participat activ la
manifestările reacţionare, nu trebuie ex­
cluşi din partid numai pentru apartenen­
ţa lor la asemenea organizaţii. Oamenii nu
trebuie priviţi in mod static. Este necesar'
să se ţină seama de faptul că au trecut
aproape 18 ani de la eliberarea ţării noas­
tre, timp în care ideologia partidului a
devenit ideologia celor mai largi mase de
oameni ai m uncii; fiecare membru de
partid trebuie apreciat în primul rind după
aportul pe care-1 aduce la aplicai’ea hotă-
rirSior şi directivelor partidului, dună de
votamentul faţă de partid şi orînduirea
noastră de stat.
11. Organele şi organizaţiile de partid
trebuie să acorde in continuare o atenţie
deosebită dezvoltării calităţilor politice
morale şi profesionale ale membrilor si
candidaţilor de partid.
Intrueît în ultimul timp partidul nostru
şi-a sporit simţitor rînduriie — peste o
treime din întregul efectiv al partidului
sînt candidaţi şi membri de partid primiţi
in ultimii 3 ani — este necesar să se des­
făşoare o muncă temeinică pentru a se
asigura însuşirea hotărîrilor şi directivelor
partidului de către toţi membrii şi candi­
daţii de partid, pentru ridicarea nivelului
de pregătire politico-ideologică.
O atenţie deosebită se va acorda edu­
cării partinice a candidaţilor de partid.
Candidaţilor trebuie să li se repartizeze
sarcini concrete pe măsura posibilităţilor
lor, fără a fi supraîncărcaţi, şi să fie aju­
taţi sistematic în ducerea lor la îndepli­
nire. Biroul Politic al Comitetului Central
al partidului va elabora o instrucţiune
cu privire la măsurile ce trebuie luate
pentru îmbunătăţirea muncii de educare
a candidaţilor de partid.
Comitetele regionale, raionale şi orăşe­
neşti, organizaţiile de bază aie partidului
trebuie să depună o activitate susţinută
pentru întărirea disciplinei de partid,
creşterea combativităţii şi intransigenţei
faţă de orice abateri de la linia politică,
de la morala şi disciplina de partid : să
asigure in continuare repartizarea judi­
cioasă a comuniştilor in locurile cheie ale
procesului de producţie, să Încredinţeze
tuturor membrilor de partid sarcini con­
crete şi să controleze felul în care Ie în­
deplinesc.
12. Crearea grupelor 'de partid pe blocuri
şi străzi s-a dovedit pe 'deplin justificată:
ele aduc un aport însemnat la îngiijirea
şi păstrarea fondului ’de locuinţe, la în­
deplinirea de către cetăţeni a îndatoririlor
faţă de stat, precum şi la buna gospo­
dărire a cartierelor. Unele comitete oră­
şeneşti de partid se ocupă însă sporadic
de aceste grupe, nu le mobilizează siste­
matic la activitatea obştească ce se des­
făşoară în cartiere. In vederea îmbună­
tăţirii activităţii grupelor, comitetele oră­
şeneşti de partid (comitetele raionale în
oraşul Bucureşti) vor organiza lunar con­
sfătuiri pentru schimb de experienţă şi
instructaj cu organizatorii grupelor de
partid pe blocuri si străzi. Fiecare comi­
tet orăşenesc va desemna pe unul din se­
cretarii săi să răspundă de îndrumarea
activităţii grupelor de partid ne blocuri,
sprijinindu-se în această muncă pe un
număr corespunzător de activişti nesa­
lariaţi.
(Continuare in pag. 2-a)
i Agriculturii
Joi dimineaţa. in sala Ateneului Republicii lapidare \aprobarea constituirii Consiliului Superior al 'Agricul­
Române, a avut loc şedinţa consacraţii constituirii Con­
turii. <>
siliului Superior al Agriculturii. Iu continuare a avut loc şedinţa de lucru a Consi­
La şedinţă au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe
liului Superior al Agriculturii, după care au urmat şe­
Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexan­
dru Moghioroş, vicepreşedinte al Consiliului de Minişlii, dinţe pe secţii.
Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agri­
culturii, membri ai C.C. al P.M.R., ui Consiliului de In şedinţa plenară care a avut loc după-amiază, to­
Stat şi ai guvernului. varăşul Mihai Doica a făcut o expunere cu. privire la t
Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a rostit cuvinlul de sarcinile actuale ale agriculturii; la măsurile ce trebuie {
luate ele către consiliile agricole regionale şi raionale )
deschidere. t
Tovarăşul Nicolae Giosan, a dat apoi citire IIolu­ in vederea creşterii producţiei agricole, consolidării şi <>
ririi Consiliului de Miniştri al R.P. Roinînc privind dezvoltării continue a unităţilor agricole socialiste, pen­ )
f
tru ridicarea la un nivel lot mai înalt a întregii agri­
culturi.
Lucrările continuă. (Agerprcs)
Cvvîntnl tovarăşului Ion G heorghe M aurer
Tovarăşi, culturii stabilită prin Legea conducătoare de la Consiliul Su­
adoptată ele sesiune este im­ perior şi pină la consiliile raio­
Vă este cunoscut că recenta pusă de noua etapă de dezvol nale sint constituite din cele
sesiune extraordinară a Marii mai calificate cadre, de ingineri
Adunări Naţionale, la care au tare în care am păşit ca urmare
agronomi, hortiviticultori, zoo­
peste 11.000 de invitaţi din în­ Schimbarea radicală a siste­ tehnicieni, mecanizatori, medici
treaga ţară, a votat, în urma mului de conducere a agricul­ veterinari, care lucrează în ma­
unor largi dezbateri, pe baza turii este o măsură revoluţiona­ rea lor majoritate nemijlocit fn
propunerilor Comitetului Central ră, originală, proprie partidului producţie, preşedinţi de gospo­
al Partidului, legea pentru or­ nostru, izvorită clin realităţile dării colective cu o bogată ex­
ganizarea Consiliului Superior ţării noastre, din propria noastră perienţă In munca de organiza­
al Agriculturii şi a consiliilor experienţă, constituind o contri­ re şi conducere a gospodăriilor,
agricole regionale şi raionale. buţie de preţ Ia rezolvarea unei cadre didactice din învăţămîn­
probleme de bază a statului so­ tul agricol, oameni de ştiinţa
Şedinţa noastră de astăzi este cialist — problema conducerii din institutele de cercetări şi
consacrată constituirii Consiliu­ agriculturii. din staţiunile experimentale, cu
lui Superior al Agriculturii, ca o înaltă pregătire teoretică şi
organ central de conducere a A fost necesară o asemenea experienţă practică.
agriculturii, care, după cum măsură revoluţionară deoarece
ştiţi, are menirea să asigure rea­ vechea formă de conducere, Structura organizatorică a no­
lizarea sarcinilor stabilite de compatibilă cu o agricultură în ului sistem, modul de funcţio­
partid şi guvern privind creş­ care predomina proprietatea in­ nare a organelor de conducere
terea producţiei agricole, con­ dividuală asupra pământului, a de la Consiliul Superior şi pînă
solidarea şi dezvoltarea continuă fost depăşită, nu putea să asi­ la consiliile raionale, fiind con­
a unităţilor agricole socialiste, gure rezolvarea problemelor cepute pe baza aceloraşi prin­
ridicarea la un nivel tot mai principale ale producţiei agri­ cipii, asigură o conducere uni­
înalt a întregii noastre agricul­ cole, să înfăptuiască cu succes tară a agriculturii, de sus, de
turi. sarcinile mari şi complexe ce-i la organele centrale şi pînă jos,
stăteau în faţă în condiţiile în la unităţile de producţie.
Aşa cum s-a subliniat în Ra­ care socialismul a cuprins în­
portul prezentat de tovarăşul treaga noastră economie naţio­ Faptul că din Consiliul Supe­
Gheorghiu-Dej la sesiunea ex­ nală. rior şi din consiliile agricole re­
traordinară, a Marii Adunări Na­ gionale şi raionale vor face par­
ţionale şi în dezbaterile care au Noul sistem de organizare a te cca. 20.000 de cadre care Iu-*
avut loc cu acest prilej, forma conducerii agriculturii se înte­
de organizare a conducerii agri- meiază pe faptul că organele (Continuare in !aig. 2-a)
L u crările Congresului
coop eraţiei m eşteşugăreşti
'Wv.y
-In sala mică a Palatului R.P. Romînc s-a deschis preşedintele Comisiei dc Revizie a U.C.E.C.O.M., a
joi dimineaţă Congresul al 111-lea al Cooperaţiei meş- prezentat raportul dc activitate al comisiei.
f teşugăreşti din R.P. Romînă.
ţ I.a lucrări participă 370 de delegaţi care reprezintă In şedinţa de după-amiază au început discuţiile la
ţ pe cei peste 117.000 de membri ai cooperativelor meş- cele două rapoarte prezentate. Au luat cuvîntul tova­
vlcşugăreşti din întreaga ţară. răşii : Vasiic .Andrei, preşedintele Uniunii regionale a
¦ La deschiderea congresului au asistat tovarăşii Chivu cooperativelor meşteşugăreşti Ploieşti, Constantin CriAu,
Stoica, Petre Borilă, Ştefan Voitcc, membri ai C.C. al preşedintele cooperativei „înfrăţirea” din Medgidia,
P.M.R.. miniştri, conducători dc instituţii centrale şi or­ Iosif Berevoianu, preşedintele cooperativei „Munca co­
ganizaţii ' obşteşti, reprezentanţi ai organelor locale dc lectivă” din Cîmpulung Muscel, Nicolae lăncii, pre­
partid şi dc stat, cadre de conducere din economic. şedintele Uniunii regionale a cooperativelor meşteşugă­
reşti Galaţi, Pani Pristopan, vicepreşedintele coopera­
Sînt prezenţi delegaţi ai organizaţiilor cooperatiste tivei' „Munca” din Satu Mare, Emilia Trocan, coope­
din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.P, Chineză, R.D. ratoare la cooperativa „Sîrguinţa” Braşov, Găurii
1 Germană, R.P. Mongolă R.P. Polonă, R.P. Ungară. Mucsi, preşedintele cooperativei dc invalizi „Vremuri
noi” din Arad
Lucrările Congresului au fost deschise dc tovarăşul
Gheorghe Vasilichi, preşedintele U.C.E.C.O.M. Din partea comisiei dc validare a luat cuvîntul to­
varăşul Ion Boreali, caic a prezentat raportul comisiei.
După alegerea prezidiului şi a comisiilor dc lucru
ale congresului, s-a adoptat ca ordine de zi prezenta­ în continuare au mai luat cuvîntul tovarăşii Gkeonghc
rea raportului de activitate al Consiliului Uniunii Cen­ Viorea, preşedintele cooperativei „Progresul” din Bîflad,
trale a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi a raportului Nicolae Bku. preşedintele cooperativei „Drum nou” din
de activitate al comisiei dc revizie U.C.E.C.O.M.. adop­ Tg. Jiu, Ion Topor, preşedintele cooperativei .Munca
tarea unor îmbunătăţiri aduse statutului U.C.E.C.O.M. colectivă” din Topîiţa, Ştefan Matei, preşedintele co­
şi alegerea organelor dc conducere U.C.E.C.O.M. operativei „Higiena” din Sibiu. Petru Caba. preşedin­
Intîmpinat cu vii aplauze dc participanţii la con­ tele Uniunii icgionalc a cooperativelor meşteşugăreşti
gres, a luat cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, care a
transmis din partea C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat Banat şi Solomon lolcovici, preşedintele Uniunii regio­
şi Consiliului dc Miniştri un cald salut delegaţilor la
cel dc-al 111-lea Congres al Cooperaţiei mcşleşugă- nale a cooperativelor meşteşugăreşti Iaşi.
reşti, şi prin ci, tuturor lucrătorilor din cooperativele
meşteşugăreşti din întreaga ţară. Congresul a fost salutat de tovarăşii Traico Bebov, vice­
La primul ptinct al ordinci de zi a luat cuvîntul preşedinte al Uniunii Centrale a cooperativelor meş­
tovarăşul Gheorghe Vasilichi, caic a prezentat rapor­
tul de activitate al Consiliului Uniunii Centrale a teşugăreşti din R. P. Bulgaria Alexandru Sipoşc, pre­
Cooperativelor Meşteşugăreşti.
şedintele Uniunii regionale Bratislava a cooperativelor
In continuarea lucrărilor, tovarăşul Aclam Simion,
meşteşugăreşti din R. S. Cehoslovacă şi Lin Iun-chcn,
locţiitorul preşedintelui Uniunii centrale a cooperati­
velor meşteşugăreşti din întreaga Chină.
Oaspeţii au oferit în dar Uniunii Centrale a Coope­
rativelor Meşteşugăreşti din R. P. Romînă obiecte dc
artă lucrate dc cooperatorii din ţările respective.
Lucrările congresului continua.
fAacrnres)
Salyfu î C .C . a! P.M.R,, C@^siliyliss Stai
şî Coaisilisilya de Miniştri
prezentat de tovarăşul Chivu Stoica
Dragi tovarăşi, rea industriei şi agriculturii, în sporirea rentabilităţii unităţilor,
ridicarea nivelului material şi ceea ce a contribuit la consoli­
Comitetul Central al Partidu­
lui Muncitoresc Romîn, Consi­ cultural al celor ce muncesc. La darea economică a cooperative­
liul de Stat şi Consiliul de Mi­ aceste realizări şi-a adus o con­ lor, la îmbunătăţirea condiţiilor
niştri al Republicii Populare tribuţie de seamă cooperaţia de muncă şi de viaţă .a coope­
Rom ine transmit un călduros meşteşugărească, care numără ratorilor.
salut delegaţilor la cel de-al în rîndurile ei peste 117.000 de
III-lea Congres al Cooperaţiei membri. Partidul şi guvernul, oamenii
Meşteşugăreşti, şi. prin ei, tu­ muncii din ţara noastră preţu­
turor lucrătorilor din coopera­ Călăuzindu-se după indicaţi­ iesc munca rodnică desfăşurată
tivele meşteşugăreşti din întrea­ ile date de Congresul al IlI-len de masa cooperatorilor pentru
ga ţară. al Partidului, cooperaţia meşte­ mai buna deservire a popu­
şugărească şi-a îmbunătăţit şi laţiei, succesele obţinute de co­
Lucrările Congresului se des­ operaţia meşteşugărească in în­
făşoară curînd după Sesiunea lărgit activitatea, a extins vo­ deplinirea sarcinilor sale.
extraordinară a Marii Adunări lumul prestărilor de servicii,
Tovarăşi,
crelnd unităţi noi în întreaga
ţară, a realizat progrese conti­
Naţionale, care a sărbătorit eve­ nue în ridicarea calităţii lucră­ In ţara noastră, pe baza avin-
nimentul istoric al încheierii co­ rilor executate, a dezvoltat pro­ tului întregii economii, a dez­
lectivizării agriculturii. In ţara ducţia de artizanat, care se voltării în ritm susţinut a pro­
noastră socialismul a învins de­ bucură de o bună apreciere, atit ducţiei industriale şi agricole,
finitiv la oraşe şi sate. Sub în ţară cit şi peste hotare. Mem­ cieşte continuu nivelul de trai,
conducerea Încercată a parti­ brii cooperativelor meşteşugă- material şi cultural al poporu­
dului, a Comitetului său Cen­ ieşti au obţinut rezultate bune lui muncitor. Oamenii muncii
tral, poporul nostru a obţinut în creşterea productivităţii mun­ de la oraşe şi sate se îmbracă
strălucite succese în dezvolta- cii, reducerea preţului de cost, (ConUnuare in pag. 2-a)