Page 63 - 1962-05

pag.
HOTÂRIREA
Fiecărei Comitetului Central ai Partidului
Muncitoresc Romîn din 2 3 — 25 aprilie 1 9 6 2
eu privire la întărirea continuă
a rîndurîior partidului
(Urmare 'din pag. l-a)
13. Comitetele regionale, ra­ în unităţile socialiste din agri­ brilor de partid se confirmă de­ lor locale de partid şi de stat, stat centrale.
ionale şi orăşeneşti de partid
au acumulat o experienţă bo­
gată în ceea ce priveşte folosi­
rea activiştilor nesalariaţi. Dez-
voltînd experienţa dobîndită pî-
nă în prezent, organele de
partid trebuie să se sprijine, in
întreaga lor muncă de rezolva­
re a sarcinilor ce le stau în faţă, celui care solicită primirea în
pe un număr din cie în ce mai
mare de activişti nesalariaţi.
Comitetele orăşeneşti şi raio­
nale de partid trebuie să selec­
ţioneze, în afară de instructori
salariaţi de partid, un număr
corespunzător de instructori ne­
salariaţi, în raport cu numărul
organizaţiilor de bază — cîte
un instructor la 3—5 organiza­
ţii — pe care să-i folosească în
munca de control şi îndrumare.
'Activitatea instructorilor nesala­ şi se confirmă definitiv de că­
riaţi va fi coordonată de către
secretarii comitetului orăşenesc
’(raional). în munca de instruc­
tor neSalariat' vor fi atraşi în
primul rînd membrii comitete­
lor tie partid respective, cei mai
buni tovarăşi rdin activul de
partid, din rezerva de cadre şi
alţi membri de partid, capabili
şi cu experienţă,. , ,*
? — 353 îşi desfăşoraă activi­
In Hotărâre se arată că mă­
surile cu privire la îmbunătăţi­
rea muncii de primire în partid
necesită modificarea unor pre­
vederi ale Statutului partidului.
In acest scop plenara Comi­
tetului Central al Partidului
Muncitoresc Romîn a hotărît :
— (Art. 4, paragraful „a“ din
statut va fi formulat astfel :
a) Se stabilesc două categorii
la primirea în rîndurile parti­
dului :
I. Muncitori, ţărani colecti­
vişti, ingineri şi tehnicieni care
Raportul prezentat de tovarăşul Gh. Vasilichi
După ce s-a referit la condi­ lipsuri care mai persistă în le de risipă, pierderi şi degra­
ţiile în care îşi desfăşoară în deservirea populaţiei în ce pri­ dări de materiale şi de apro­
prezent activitatea cooperaţia
meşteşugărească din ţara noa­
stră — caracterizate prin victo­
ria definitivă a socialismului
la oraşe şi sate, dezvoltarea im­
petuoasă a economiei, şi creş­
terea bunăstării poporului —
vorbitorul a arătat că în lupta şi a muncii de îndrumare şi au sporit beneficiile cooperati­
poporului pentru făurirea unei control, precum şi a extinderii velor. In anul 1961 au fost ob­
vieţi noi, pentru construirea so­ unităţilor existente şi organiză ţinute peste plan, economii de
cialismului, îşi aduc contribu­ rii altora noi.
ţia, împreună cu toţi oamenii
muncii, şi membrii cooperative­
lor meşteşugăreşti.
Cooperaţia meşteşugărească a
— spus vorbitorul — numără
peste 117.000 membri, organi­
zaţi în 323 cooperative şi 12.400
secţii.
Indicaţiile extrem de preţioa­
se date prin Directivele Con­
gresului al IlI-lea al Partidului
Muncitoresc Romîn cooperaţiei
meşteşugăreşti, în vederea îm­
bunătăţirii continue a activită.
ţii şi îndreptării ei în mod deo­
sebit spre prestarea de servicii
pentru populaţie, a stat la baza
întregii munci desfăşurate in
ultimii ani. Astăzi din volumul
total al producţiei de 4 miliar­
de lei, 2 miliarde 600 milioane
lei reprezintă prestări de servicii
pentru populaţie. Au fost or­
ganizate activităţi noi pentru în­
treţinerea diferitelor obiecte de
uz casnic şi personal ca : ma­
şini de spălat rufe, frigidere, te­ activitate concentrindu-se spre
levizoare, motociclete şi alteie.
Pentru lărgirea reţelei de de­
servire s-au asigurat cooperaţi
velor spaţii noi, deschizîndu-se
numai în ultimii doi ani peste
T.000 de unităţi, reamenajin-
du-se şi modernizîndu-se 2.000
secţii.
îmbunătăţirea calităţii lucră­
rilor şi pestaţiunilor de servicii
a constituit obiectivul princi­
pal al întrecerii socialiste. A
fost îmbunătăţită activitatea de
creare a modelelor şi editare a
jurnalelor 'de modă pentru îm­
brăcăminte, tricotaje, încălţă-
minte.
Rezultatele bune obţinute în mijloace de transport auto, care producţiei şi ridicarea produc­
ultimii ani în activitatea coo­ au contribuit la buna organi­ tivităţii muncii, cîştigul mediu
perativelor se datoresc şi unei
mai bune organizări a muncii
şi introducerii micii mecanizări.
Âceasta a avut ca urmare ridi­
carea productivităţii muncii, în
ultimii 2 ani, cu aproape 23
la sută. in aceeaşi perioadă au
fost aplicate peste o mie de
inovaţii, care au avut ca rezul­
tat creşterea continuă a volu­
mului deservirii populaţiei, pre­
cum şi obţinerea de economii.
Consiliul şi! Comitetul Exe­
cutiv al UCECOM au dat o aten­
ţie mai mare pregătirii profe­
sionale a cooperatorilor. S a
pus un accent deosebit pe me­
seriile legate de dezvoltarea noi­
lor activităţi cerute de întreţi­
nerea obiectelor de uz casnic
şi personal.
După ce s-a referit la unele
¦A wmmammmmcw&mnsm*™ytaaaaaamme
lucrează nemijlocit în ateliere­ vişti, funcţionari) cu menţiunea
le şi secţiile întreprinderilor şi că primirea lor in rîndul mem­
cultură, oameni de ştiinţă şi
cercetători ştiinţifici ;
II. Ţărani întovărăşiţi şi cu
gospodărie individuală, alţi in­
telectuali, funcţionari, membrii
cooperativelor de producţie me­
şteşugărească şi alţi oameni al
muncii.
— Art. 4, paragraful „b“ din
statut se modifică după cum
urmează :
b) Discutarea în adunarea ge­
nerală a organizaţiei de bază a
rîndurile membrilor de partid
se face pe baza cererii sale şl
a aprecierii biroului organiza­
ţiei de bază asupra activităţii
depuse în perioada stagiului de
candidat.
'Art. 4. paragraful „f“ din sta­ recomandări din partea a 3
tut va avea următoarea formu­
lare :
f) Cei care au făcut parte din
alte partide şi au deţinut func­
ţii de răspundere pot fi primiţi
în partid numai în cazuri ex­
cepţionale. prezentînd recoman­
dări din partea a 5 membri de
partid :’ 3 cu stagiul de partid
de cel puţin 8 ani şi 2 cu stagiul
de partid de cel puţin din 1944.
în aceste cazuri primirea în
partid se face numai prin or­
ganizaţia de bază a partidului
tre Coihitetul Central al Parti­
dului Muncitoresc Romîn.
— La articolul 4 din statut se
introduce un nou paragraf ,,g“.
g) Cei care au făcut parte din
diferite partide burgheze, fără
să fi avut funcţii de răspunde­
re, pot fi primiţi in partid în
condiţiile prevăzute in Statutul
P.M.R. pentru categoria respec­
tivă (muncitori, ţărani colecti­
veşte numărul unităţilor de re
paraţii, calitatea şi operativita­
tea lucrărilor executate şi ati­
tudinea unor cooperatori faţă
de clienţi, vorbitorul a subli­
niat necesitatea îmbunătăţirii
continue a calităţii lucrărilor
In continuare, vorbitorul a
arătat realizările obţinute de
cooperativele de obiecte de artă
populară, domeniu în care lu­
crează aproape 9.000 de coope­
ratori.
Producţia obiectelor de artă
populară a sporit, ajungînd la
finele anului 1961 la 118 mili­
oane lei, ceea ce reprezintă o
creştere de aproape 3 ori şi ju­
mătate faţă de producţia din
anul în care s-a ţinut ultimul
Congres. Produsele de artă
populară şi artizanat sînt soli­
citate şi pe piaţa externă, fapt
relevat cu prilejul numeroase­
lor prezentări de exponate la
tîrgurile internaţionale şi de vo­
lumul sporit cerut la export.
Referindu-se la producţia de
mare serie a unor bunuri de con­
sum în cadrul cooperaţiei meş­
teşugăreşti, vorbitorul a arătat
că in viitor aceasta va trebui în
mod treptat restrînsă. întreaga
îndeplinirea sarcinilor trasate de
Congresul la IlI-lea al Partidu­
lui Muncitoresc Romîn, de a dez­
volta multilateral prestările de
servicii pentru populaţie.
In ultimii doi ani au fost fă­
cute investiţii în construcţii si
utilaje în valoare de 108 mili­
oane de lei. Unităţile nou con­
struite au fost amplasate îndeo­
sebi in centrele industriale, în
staţiunile balneo-climaterice şi
in oraşe. S-au repartizat de
asemenea, cooperaţiei meşteşu­
găreşti un număr important de tatelor obţinute în creşterea
zare a transportului obiectelor
şi materialelor la unităţi. O con­
tribuţie la rezultatele pozitive
obţinute de cooperativele meşte­
şugăreşti a avut-o aproviziona­
rea din ce în ce mai bună cu
materii prime, materiale, pie­
se, apărate şi scule.
In vederea îmbunătăţirii apro­
vizionării, conducerile de uniuni
şi cooperative vor trebui să in
măsuri pentru încheierea la timp
a contractelor economice, ur­
mărind livrările la termenele
stabilite, veghind la păstrarea
in condiţiuni corespunzătoare a
materiilor prime, la folosirea lor
cu spirit gospodăresc, la stabili­
rea unor consumuri specifice
corespunzătoare, evitind cazuî’l-
finitiv de către comitetul re­
gional de partid.
— Art. 18 din statut va fi for­
mulat astfel :
„Regulile de primire în rîn­
durile candidaţilor de partid
sînt următoarele: primirea se
face în mod strict individual,
hotărîrea de primire în rîndu­
rile candidaţilor de partid se
adoptă de către adunarea gene­
rală a organizaţiei de bază şi se
confirmă de către comitetul ra­
ional, orăşenesc de partid.
Pentru primirea în rîndurile
candidaţilor de partid persoane­
le din categoria I prezintă reco­
mandări din partea a 2 membri
de partid cu un stagiu de partid
de cel puţin 3 ani: persoanele
din categoria a Tl-a prezintă
membri de partid cu un stagiu
de partid de cel puţin 4 ani“.
— Art. 19 din statut — pri­
mul aliniat — se modifică după
cum urmează :
„Stagiul de candidat se sta­
bileşte — un an pentru per­
soanele din categoria I, un an
şi 6 luni pentru persoanele dini
categoria a n -a “.
— „Observaţia“ de la artico­
lul 19 din statut se anulează.
¦Jr
în încheiere, Plenara Comi­
tetului Central al Partidului
Muncitoresc Romîn şi-a expri­
mat convingerea că aplicarea
măsurilor din prezenta hotărîre
va duce la întărirea continuă a
rîndurilor partidului, a legătu­
rilor sale cu masele largi de oa­
meni ai muncii, la creşterea ro­
lului conducător al partidului în
opera de desăvîrşire a construc­
ţiei socialiste.
vizionare cu materiale peste ne­
cesităţi.
Ca urmare a reducerii chel­
tuielilor de tot felul şi a folo­
sirii mai bune a rezervelor in­
terne, s-a redus preţul de cost,
peste 59 milioane de lei, pre­
cum şi beneficii de 48 de mili­
oane de lei. Cota parte din be­
neficiu ce s-a distribuit coopera­
torilor la sfîrşitul fiecărui an, a de 1959.
totalizat numai în perioada
1960-1961 suma de aproape 100
de milioane lei. In ultimii doi
ani fondul de bază al coopera­
tivelor s-a mărit cu aproape 25
la sută, iar fondul social cu 20
lă sută, ceea ce a asigurat in­
vestiţii pentru mărirea continuă
a volumului activităţii econo­
mice.
Trebuie arătat că în unele
cooperative nu s-au luat în­
totdeauna măsuri suficiente
pentru lichidarea pierderilor,
nu a fost combătută şi nu s-au
luat măsuri împotriva încălcă­
rii disciplinei financiare, nu s-a
manifestat destulă grije pentru
buna gospodărire a fondului
obştesc.
In vederea continuei consoli­
dări economice a unităţilor,
conducerile de uniuni şi coope­
rative trebuie să folosească toa­
te mijloacele pentru reducerea
cheltuielilor neproductive şi li­
chidarea celor inutile, întărind
continuu disciplina financiară
şi exercitînd permanent un con­
trol competent şi eficace, care
să ducă la sporirea fondurilor
obşteşti.
Referindu-se la condiţiile asi­
gurate prin grija partidului pen­
tru ridicarea continuă a nive­
lului de viaţă material şi cul­
tural al cooperatorilor, vorbito­
rul a arătat că, pe baza rezul­
al cooperatorilor, în ultimii doi
ani, a crescut cu peste 18 la
sută.
In perioada care a trecut de
la ultimul Congres, s-a utili­
zat prin sistemul propriu al asi­
gurărilor sociale pentru îmbu­
nătăţirea continuă a condiţiilor
de muncă şi de viaţă ale mem­
brilor cooperatori suma de 650
milioane lei.
In majoritatea cooperativelor
au fost introduse numeroase
dispozitive de protecţie la ma­
şini şi utilaje, s-a îmbunătăţit
sistemul de ventilaţie, de ilu­
minat şi de încălzire în ateliere,
s-au efectuat lucrări de lărgire
şi de mai bună amenajare a
spaţiilor de producţie şi deser­
vire şi altele. -~
vru m m m cm um uLm ,
CuvînfyS fovarăşyfuî Ion Gheorghe Maurei
(Urmare din pag. l-a)
crează în unităţile productive,
constituie cea mai bună garan­
ţie că hotărîrile şi măsurile la
a căror elaborare participă di­
rect vor fi înfăptuite, ei fiind
în primul rînd aceia care sînt
chemaţi să le transpună în via­
ţă în unităţile care lucrează.
Pe baza propunerilor organe­
Consiliul de Miniştri a desem­
nat ca membri ai Consiliului Su­
perior al Agriculturii un nu­
măr de 983 persoane.
După pregătirea de bază,
membrii consiliului se reparti­
zează a stfel:
— ingineri agronomi şi hor-
t i v i t i c o l i ....................... . 665
— ingineri zootehnicieni şi
medici veterinari . . . . 162
— ingineri mecanizatori . . 93
— ingineri economişti, hi-
droamelioratori şi alţi spe­
cialişti . 30
— ţărani colectivişti — pre­
şedinţi rde gospodării co­
lective . . . . . 33
Total T 983
Din Consiliul Superior al Agri­
culturii fac parte specialişti din
unităţile agricole productive, din
şcoli şi institute agricole, pre­
cum şi din organele locale de
conducere a agriculturii din toa­
te regiunile şi raioanele, asigu-
rindu-se astfel cuprinderea în­
tregului teritoriu al ţării.
Din numărul total de 983 de
membri ai Consiliului Superior
al Agriculturii:
tatea direct în gospodăriile co­
lective ;
— 99 în gospodăriile agricole
de stat :
— 72 în staţiunile de maşini
şi tractoare;
— 58 la circumscripţiile sani-
tăr-veterinare;
— 65 în institutele de cerce­
tări şi staţiunile experimentale
agricole;
— 50 în şcolile şi institutele
de învăţămînt agricol;
Vorbitorul a amintit în con­
tinuare măsurile luate de
U.C.E.C.O.M. în scopul îmbună­
tăţirii activităţii şi simplifică­
rii aparatului tehnic-administra-
tiv, pentru atragerea unui nu­
măr tot mai mare de coopera­
tori Ia conducerea treburilor
unităţilor şi a subliniat necesi­
tatea ca organele de conducere
ale cooperaţiei meşteşugăreşti
să-şi îmbunătăţească necontenit
metodele de muncă, să se de­
plaseze mai des pe teren, să
ajute concret, la faţa locului,
uniunile şi cooperativele.
Tov. Gh. Vasilichi a arătat
apoi sarcinile care stau in faţa
cooperatorilor pentru asigura­
rea unei deserviri multilaterale,
rapide şi de bună calitate a
populaţiei, astfel ca la finele
anului 1965, volumul lucrărilor
şi al prestărilor de servicii să
fie de circa 3 ori mai mare faţă
Este necesar, a subliniat vor­
bitorul, să dezvoltăm activită­
ţile unde mai avem rămineri
în urmă şi să creăm altele noi
unde cerinţele de viitor reclamă
acest lucru, punînd un accent
mai mare pe dezvoltarea lucră­
rilor de reparaţii, pe organiza­
rea pe scară mai largă a pres­
tărilor de servicii la domiciliu
urmărind, ca problemă de bază,
permanentă, îmbunătăţirea con­
tinuă a calităţii deservirii popu­
laţiei.
Conducerile cooperativelor tre­
buie să se preocupe mai intens
de valorificarea rezervelor in­
terne, introducerea şi extinderea
micii mecanizări, lărgirea miş­
cării de inovaţii şi raţionalizări,
care să ducă la continua creş­
tere a productivităţii muncii.
O atenţie mai mare se va da
consultării masei largi de cetă­
ţeni prin organizarea periodică
de consfătuiri cu populaţia,
prezentări de modele şi expo­
ziţii.
Corespunzător cerinţelor de
deservire a populaţiei, pină în
1965. vor fi pregătiţi peste 8.000
de cooperatori calificaţi prin
şcoli profesionale, peste 1.100
prin şcoli tehnice şi aproape
10.000 prin calificarea la locul
de muncă.
Pentru lărgirea spaţiilor şi
utilarea unităţilor, se prevede
a se investi în următorii 3 ani
fonduri în valoare de peste 400
milioane lei.
Pentru a mări cointeresarea
materială a cooperatorilor, în
vederea realizării sarcinilor de
plan, vor trebui îmbunătăţite
formele de retribuire, astfel ca
ele să fie şi mai strîns legate
de cantitatea şi calitatea mun­
cii depuse.
Avem create, a spus vorbito-
rui — toate condiţiile ca sarci­
nile care stau în faţa coopera­
— 17 ca preşedinţi ai consili­
ilor agricole regionale şi al ora­
şului Bucureşti ;
— 168 ca preşedinţi ai consi­
liilor agricole raionale :
— 25 ca directori ai trustu­
rilor gospodăriilor agricole de
stat ;
— 76 în permanenţa Consiliu­
lui Superior al Agriculturii şl
reprezentanţi ai unor organe de
Sintem convinşi că prin acea­
stă componenţă a Consiliului
Superior se va realiza o strînsă
legătură a conducerii agricultu­
rii cu baza ei, unităţile de pro­
ducţie, asigurîndu-se înfăptui­
rea cu succes a sarcinilor de
mare răspundere cu privire la
întărirea şi dezvoltarea conti­
nuă a gospodăriilor agricole so­
cialiste, la creşterea considera­
bilă a producţiei agricole vege-?
tale şi animale.
Legind conducerea agricultu­
rii de unitatea de producţie, se
creează condiţiile cele mai favo-
rabiie desfăşurării largi a ini­
ţiativei celor care iau parte di­
rectă la procesul de producţie
agricolă.
Participarea directă, nemijlo­
cită, la conducerea agriculturii
a celor mai bune cadre de spe­
cialişti cu experienţă din uni­
tăţile de producţie şi din cerce­
tarea ştiinţifică asigură ca
această conducere să fie com­
petentă. strîns legată de nevoile
practice ale agriculturii, pre­
cum şi efectuarea unui larg
schimb de experienţă asiupra
problemelor de bază ale agri­
culturii, asupra celor mai efica­
ce metode de sporire a produc­
ţiei agricole.
Noua formă de conducere dă
posibilitatea dezbaterii temei­
nice, calificate, a celor mai ac­
tuale şi importante probleme
ale agriculturii, găsirii celor mai
bune şi mai practice soluţii,
adoptării hotărîrilor şi măsuri­
lor celor mai juste a căror în­
făptuire să asigure realizarea
ţiei meşteşugăreşti să fie aduse
ia îndeplinir<Ţ~pu . succes.
Cooperativele noastre au o
bază materială şi financiară
bună, creată m decursul anilor.
Avem cooperatori harnici şi pri­
cepuţi care muncesc cu dragos­
te şi elan, cadre de conducere
care au acumulat o bogată ex­
perienţă organizatorică şi eco­
nomică.
Va trebui să folosim cu mai
multă pricepere experienţa do-
bindită pină în prezent, să sti­
mulăm cu toată hotărirea ini­
ţiativa şi munca creatoare a tu­
turor lucrătorilor din coopera­
ţia meşteşugărească, să mobili­
zăm toate forţele pentru ca în
viitorii ani să obţinem noi rea­
lizări în activitatea noastră.
In încheiere vorbitorul a spus:
Vom depune toate eforturile
pentru îndeplinirea sarcinilor ce
ne sînt trasate pentru ca, îm­
preună cu toţi oamenii muncii,
să contribuim la desăvirşirea
construcţiei socialismului în
scumpa noastră patrie, la întă­
rirea păcii în lumea întreagă.
Salutul C C al P„ ML R.f ConsiiSuItsii de Sfat
şi C onsiliului de Miniştri
prezentat de tovarăşul Chivu Stoica
(Urmare din pag. l-a)
şi se hrănesc mai bine, dispun
de- tot mai multe bunuri de uz
gospodăresc şi personal, care
le fac viaţa din ce în ce mai
confortabilă. Aceasta pune în
faţa cooperaţiei meşteşugăreşti
sarcina de mare răspundere de
a ridica la un nivel superior
activitatea de deservire a popu­
laţiei, de a face faţă în condiţii
tot mai bune cerinţelor creseîn-
de ale oamenilor muncii.
In centrul întregii activităţi
a cooperaţiei meşteşugăreşti tre­
buie să stea lărgirea prestări­
lor de servicii, în toate dome­
niile necesare populaţiei. In
acest scop organele cooperaţiei
meşteşugăreşti trebuie să stu­
dieze cu atenţie cerinţele oame­
nilor muncii în fiecare regiune,
raion, oraş, centru muncitoresc,
staţiune de odihnă, să dezvolte
şi să perfecţioneze activitatea
cooperativelor în raport cu aces­
te necesităţi. Totodată, unităţile
cooperaţiei meşteşugăreşti tre­
buie să sporească şi mai mult
producţia obiectelor de artă
populară, să lărgească sortimen­
twMgiw'tjmgaKwwCTffwyjwBi'ji'iwo ytaMacttMMattMgaa«an<Mi
cu succes a sarcinilor creşterii
producţiei agricole, consolidării
şi dezvoltării unităţilor agri
cole socialiste.
După cum vă este cunoscut
Consiliul Superior al Agricul
turii îşi desfăşoară activitatea
pe secţii, corespunzător princi
palelor ramuri şi probleme ale
agriculturii.
Modul de organizare a noulu
sistem de conducere dă posibi Comisia pentru coordonarea pla­
litatea analizării problemelor a
griculturii In ansamblu în ca
drul şedinţelor plenare ale Con
siliului, precum şi pe ramuri şi
sectoare de activitate a pro­
ducţiei noastre agricole, în ca­
drul secţiilor, ceea ce va asi­
gura dezbaterea temeinică, deo­
sebit de calificată a acestor pro­ Gheorghe Timariu — care răs.
bleme, precum şi adoptarea ce­
lor mai corespunzătoare măsuri
pentru rezolvarea lor.
Tovarăşi,
Legea cu privire la înfiinţa­
rea Consiliului Superior al A-
grioulturii şi a consiliilor agri­
cole regionale şi raionale pre­
vede ca pentru exercitarea atri­
buţiilor Consiliului Superior al
Agriculturii între şedinţele aces­
tuia şi aducerea la îndeplinire
a hotărîrilor luate, Consiliul
Superior să aibă un comitet
executiv.
După cum vă este cunoscut,
printr-un Decret al Consiliului
de Stat al R. P. Romîne, în func­
ţia de Preşedinte al Consiliului
Superior al Agriculturii a fost
numit tovarăşul Dalea Mihai,
care, trebuie subliniat, îşi păs­
trează şi atribuţiile de secretar
al Comitetului Central al Parti­
dului. Domnia sa este totodată
preşedinte al Comitetului Exe­
cutiv al Consiliului Superior al
Agriculturii.
Din comitetul executiv mai fac
parte încă 16 persoane:
7 vicepreşedinţi şi 9 membri
numiţi prin Hotăiâre a Consiliu­
lui de Miniştri.
Ca vicepreşedinţi au fost nu­
miţi tovarăşii':'
Nicolae Gîosan — care răs-
punde de activitatea de cerce­
tare ştiinţifică din domeniul
agriculturii, avînd şi calitatea
de director al Institutului Cen­
tral de Cercetări Agricole.
Bucur Şchiopa — răspunde
de activitatea Secţiei gospodă-
riilor de stat din cadrul Consi­
liului şi de Trustul Central al
G.A/S.
Nicolae Ionescu — răspunde
de secţia pentru cereale şi plan­
te tehnice ; Comisia de Stat pen­
tru încercarea şi Omologarea
Soiurilor; Trustul „’Agrosem“
pentru aprovizionarea cu semin­
ţe şi material săditor.
Virgil Gligor — răspunde 'de
secţia de creşterea animalelor ;
Inspecţia Sanitar-Veterinară:
întreprinderea de Stat pentru
Aprovizionarea cu Animale de
Rasă şi Produse Biologice de uz
Veterinar; Laboratorul Central
Veterinar.
Nicolae Ştefan — răspunde
de Secţia de Hortiviticultură;
inspecţia de stat pentru Protec­
ţia Plantelor : Laboratorul Cen­
tral Fito-Sanitar.
tul şi să îmbunătăţească cali­
tatea acestor produse.
Membrii cooperativelor meş­
teşugăreşti să considere drept
o sarcină de cinste realizarea
unor lucrări de bună calitate,
executarea conştiincioasă şi la
timp a comenzilor ce le sînt în­
credinţate, să-şi cîştige, prin
muncă ireproşabilă, o bună a-
preciere din partea populaţiei.
Sfaturile populare trebuie să
manifeste o preocupare sporită
faţă de activitatea cooperative­
lor meşteşugăreşti, să vegheze
la dezvoltarea reţelei de unităţi
cooperatiste şi justa lor am­
plasare, la îmbunătăţirea per­
manentă a calităţii lucrărilor şi
deservirea civilizată a cetăţeni­
lor.
Organele de conducere ale
cooperaţiei meşteşugăreşti sînt
chemate să-şi îmbunătăţească
munca de îndrumare şi control
ir. ce priveşte gospodărirea co­
operativelor, reducerea costuri­
lor de producţie, sporirea ren­
tabilităţii unităţilor şi dezvol­
tarea avutului obştesc, baza în­
tăririi activităţii economice a
cooperativelor, a creşterii veni­
turilor şi bunăstării cooperato­
rilor. Ele trebuie să se preocu­
pe permanent de creştera ca-
Nr. 2300
Petru Moldovan — răspunde
de secţia de mecanizarea agri.
culturii; Trustul Staţm ^ le
Maşini şi Tractoare; » ustul
Uzinelor de R eparaţii; Staţiu­
nea de încercarea şi Omologa­
rea Maşinilor Agricole ; Oficiul
Central de Aprovizionare Teh-
nico-Materială.
Eugen Alcxe — răspunde de
nului şi pentru probleme eco­
nomice.
Membri ai comitetului execu­
tiv au fost numiţi tovarăşii:
punde de Secţia fondului funciar
şi a organizării teritoriului:
Institutul de Studii şi Proiectări
Agricole. ^
David Davidescu — răspunde
de Secţia de învăţămînt şi de
propagandă; Şcolile medii teh­
nice şi de mecanizatori.
In afară de aceştia, au mai
fost numiţi ca membri ai co­
mitetului Executiv tovarăşii:
Toma Dragoş — directorul
Institutului de Cercetări pen­
tru Mecanizarea Agriculturii.
Liviu Bran — directorul Insti­
tutului de Cercetări Veterinare
şi de Biopreparate „Pasteur“.
Triţă Făniţă şi Emil Balomiri
— directori generali adjuncţi ai
Trustului Central al G.A.S.
Angelo Miculescu — vicepre­
şedinte pentru problemele agri­
culturii al Comitetului de Stat
al Planificării.
Mircea Bulgaru — director
general adjunct pentru proble­
mele agriculturii al Direcţiei
Centrale de Statistică.
Vasile Vedeanu — preşedin­
tele Consiliului Agricol Regional
Bucureşti.
Astăzi este prima şedinţă de
lucru a Consiliului Superior al
Agriculturii. Lucrările Consiliu­
lui se vor desfăşura în şedinţe
plenare şi pe secţii. Pentru a în­
ţelege mai bine care sînt sarci­
nile ce ne stau în faţă, s-a or­
ganizat pentru membrii Consi­
liului studierea Raportului pre­
zentat de tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej la recenta sesiu­
ne extraordinară a Marii Adu­
nări Naţionale, Legea cu privite
la înfiinţarea Consiliului Supe.
nor al Agriculturii şi a consilii-
lor agricole regionale şi raiona­
le şi alte documente recente de
partid şi de stat în legătură cu
agricultura.
Pe baza indicaţiilor cuprinse
în Raportul tovarăşului Gheor­
ghiu-Dej la sesiunea Marii 'Adu­
nări Naţionale şi a celorlalte
documente de partid, In cadrul
secţiilor va trebui să se dezbată
temeinic sarcinile fiecărei ra­
muri şi sector al agriculturii, să
se elaboreze planurile de lucru.-
Planurile ce vor fi adoptate tre-
buie să cuprindă cele mai im­
portante şi mai actuale pro­
bleme, precum şi măsurile cele
mai eficace de rezolvare a aces­
tor probleme, de înfăptuire cu
succes a sarcinilor puse de
partid in faţa agriculturii.
Hotărîrile adoptate în secţii
vor fi supuse dezbaterii şi apro­
bării întregului Consiliu lă şfsr-
şitul acestei şedinţe de lucru.
drelor necesare cooperaţiei meş­
teşugăreşti, de ridicarea con­
tinuă a calificării şi îmbogăţirii
cunoştinţelor profesionale ale
cooperatorilor.
Organele şi organizaţiile de
partid trebuie să asigure o per­
manentă îndrumare a activităţii
cooperativelor meşteşugăreşti,
să mobilizeze pe cooperatori la
îndeplinirea sarcinilor de .pi
ducţie, să desfăşoare o larga
muncă educativă, de dezvol­
tare a atitudinii socialiste faţă
de muncă şi avutul obştesc,
de lichidare a deprinderilor şi
mentalităţilor înapoiate, de for­
mare a omului nou, cetăţean
conştient şi devotat al patriei
noastre socialiste.
Exprimîndu-şi convingerea că
membrii cooperativelor meşte­
şugăreşti vor munci cu tot ela­
nul pentru îndeplinirea sarci­
nilor ce le revin, Comitetul
Central ai Partidului Muncito­
resc Romîn, Consiliul de Stat
şi Consiliul de Miniştri al Re­
publicii Populare Romine, urea­
ză celui de-al IlI-lea Congres
al Cooperaţiei Meşteşugăreşti
succes deplin în desfăşurarea
lucrărilor sale.