Page 64 - 1962-05
P. 64
m . 2303 DR VM W ß HföCFALISM ULUl Pag. 3
ansKraosoEOTErsEnsisaT:
Cuvînfyl de onoare al colectivului Fier vechi
pentru oţel nou
La uzina cocso-chimică din rişti, cum este cea condusă de te întocmai înălţimea piloţilor, Folosind cu 'pricepere timpul \le lucru, brigada condusă ele Ecaterina
iHunedoara, dezbaterea cifrelor Petre Vasilică, au trecut la mă gradul lor de comprimare etc. Foro, ele la fabrica „Simion Bărnuţiu” din Sebeş, depăşeşte în fiecare lună Colectivul de muncitori de la
de plan pentru anul în curs a cinarea fină, corespunzătoare, Sub conducerea maiştrilor Con planul de producţie. Totodată produ sele acestei brigăzi sînt ele cea mai T.R.C.H. a colectat şi predat la
exprimat dorinţa întregului co a şarjei. Ksest lucru a fost rea stantin Duţă, Ioan Filip, regi bună calitate. I.C.M. din Deva, de la începutul
lectiv de a sprijini mai hotă- lizat în permanenţă cu con mul termic de încălzire a cup lunii aprilie şi pină în prezent,
rît şi mai eficace eforturile fur- cursul echipelor de la întreţi toarelor este respectat cu stric cantitatea de 18 tone fier vechi.
naliştilur îndreptate spre spori nere, care menţin agregatele îri teţe.
rea producţiei de fontă. Anga bună stare de funcţionare. La •A-
jamentele luate atunci de coc- dozare se acordă o mai mare Aplicarea unei tehnologii co
sari au fost mobilizatoare. atenţie menţinerii unei umidi respunzătoare, însoţită de ridi Zilele trecute, I.C.D. II — Deva
tăţi constante a şarjei, precum carea calificării oamenilor şi a predat I.C.M.-ului peste 12
Acum, după mai bine de 4 şi efectuării unor cîntăriri exac repartizarea lor mai judicioasă tone de fier vechi. Astfel, anga
luni de muncă, de întrecere, bi te, conform reţetelor de doza pe schimburi, sînt cheia succe jamentul de colectare a fierului
lanţul încheiat de cocsari arată re menţinute şi ele constante selor de pînă acum. Iar dacă vechi al acestei întreprinderi,
că în perioada care s-a scurs, vom adăuga faptul că organi pe trimestrul n , a fost realizat
angajamentele nu numai că au »wwvajBaa^aiajMMMiiwiiuiiWiWBBPawMBBgutWBBiiiwwiiiWBMBKiaaa zaţiile de partid au analizat şi în proporţie de peste 70 la sută.
•fOdt îndeplinite, dar şi depăşi discutat astfel de probleme ca
te considerabil: rezistenţa me Calitatea — obiectiv îndeplinirea planurilor de mă Ar
canică medie a cocsului a fost
de 317 kg., iar producţia peste principal al întrecerii suri tehnico-organizatorice, fe Numai în primele 15 zile din
plan s-a ridicat la 6.500 tone lul cum se munceşte pentru ob luna mai, colectivul I.R.T.A. De
cocs metalurgic. Care sînt fac socialiste ţinerea unei producţii de bună va a predat I.C.M.-ului aproape
torii care au condus colectivul calitate, vom avea tabloul mun 75 la sută din cantitatea de fier
la acest bilanţ rodnic ? lungi perioade de vreme la toa cii entuziaste depuse de cocsarii vechi pe care s-au angajat să o
te bateriile. La turnul de cărbu coîeeteze în acest trimestru.
Din capul locului trebuie rele ne este menţinut nivelul optim hunedoreni, oameni pentru care
vat ajutorul dat de conducerea de încărcare în scopul elimi A proape de eerlsifele
combinatului care le-a asigurat nării segregării granulometrice angajamentele luate sînt cuvînt
cocsarilor o bună aprovizionare a şarjei. Munca depusă astfel de onoare. ««Misas am atorii© !*
cu materia primă corespunză de maistrul Ioan Preda, de do
toare. Rolul hotăritor însă l-au zatorii şefi Nicolae Tobă, State AL. VASIU
avut cocsarii. încă de la înce Chiţimia, de întregul colectiv
putul anului, comitetul de par de la pregătirea cărbunelui, a Din activitatea organizaţiilor U.T.M. Ca şi în alte centre muncitoreşti, şi se poartă necuviincios cu cumpărăto
tid al uzinei, organizaţiile de primit o frumoasă apreciere din
bază şi conducerile administra partea celor de la baterii în la Simeria, există o largă reţea co rii, fapt pentru care o parte din ei
tive ale secţiilor de pregătire toate consfătuirile de producţie.
mercială pentru satisfacerea cerinţe şi-au manifestat nemulţumirea în con
a cărbunelui şi baterii, au orie- Maşinile de şarjare, agrega
tat activitatea fiecărui om spre te uriaşe, pretenţioase de ma Un v a lo ro s s c h im b d e e x p e r ie n ţ ă lor oamenilor muncii. Aici îşi desfă dica de sugestii şi reclamaţii.
descoperirea şi valorificarea cit re importanţă pentru obţinerea şoară activitatea unităţi de desfacere a Slab sînt aprovizionate cu unele
mai deplină ’a tuturor rezer unui cocs de calitate superioa
velor interne, care să ducă la ră, se bucură de o atenţie spo produselor alimentare şi industriale, mărfuri c a : apă minerală, caşcaval,
îmbunătăţirea calităţii cocsului. rită din partea conducerii, a tu
In această direcţie, de un real turor mecanicilor. Pentru a asi Din iniţiativa biroului Comi cunoştinţă cu modul în care răşie“ etc., în care au fost date precum şi unităţi de alimentaţie pu băuturi spirtoase, conserve, iaurt şi
folos a fost analiza tuturor lip gura maşinilor o funcţionare tetului orăşenesc U.T.M Hune muncesc organizaţiile de bază exemple concrete din viaţa ti blică. Pentru ca cerinţele oamenilor magazinele alimentare nr. 55 şi 50.
surilor manifestate anul trecut fără cusur, a fost stabilit un doara, zilele trecute a avut ioc U.T.M. de Ia secţia l-a furnale nerilor oţelari. muncii să fie pe deplin satisfăcute, la La magazinul alimentar nr. 50, în ziua
in producţie, analiză făcută cu grafic ciclic de revizii şi repa un schimb de experienţă Intre şi au vizitat această secţie, ei parterul noului bloc, dat de curind în de 14 mai, era un adevărat depozit de
simţ de răspundere în consfă raţii care este riguros respectat secretarii organizaţiilor’ U.T.M. s-au deplasat la oţelăria Mar O preocupare tot mai intensă folosinţă, a fost deschis un magazin sticle pentru lapte pe care I.G.I.L. Si
tuiri de producţie şi adunări de de echipele de întreţinere. In din întreprinderile mari ale ora tin nr. 2. Aici, tov. Ioan Rusan, o au organizaţiile U.T.M. din de încălţăminte şi unul de textile. De meria le ridică cu foarte multă fntîr-
partid deschise. Pe baza^ celor felul acesta au fost înlăturate şului. Au participat secretarii secretar al comitetului U.T.M. această secţie pentru ridicarea asemenea, este pe punctul de a se des ziere.
de mai sus au fost stabilite nu opririle accidentale. comitetelor U.T.M. de la uzina pe secţie, a expus pe scurt me continuă a nivelului politic, ideo chide tot aici un alt magazin.
meroase măsuri tehnico-organi- „Victoria“ Călan, de ia exploa todele de muncă pe care le fo logic, profesional şi de cultură Restaurantul „Parc" oferă în gene
zatorice de-a lungul întregului In afară de aceasta, meca tările miniere Teliue şi Ghelar, loseşte pentru ea toţi tinerii din generală al tinerilor. Aici, ma Vorbind despre aprovizionarea unită ral unele sortimente de mîncăruri şi
nicii, printre care Mihai Tută, de la I.C.S.H. precum şi cei din secţie să participe cu entuziasm rea majoritate a tinerilor par ţilor comerciale din Simeria, se poate băuturi. Mai bine zis oferea, căci în
proces tehnologic. Ioan Mareovici şi alţii, se stră secţiile I-a furnale şi O.S.M. II Ia îndeplinirea şi depăşirea sar ticipă la cursurile de calificare, spune că majoritatea lor asigură ce ultimul timp, mai ales de cînd a fost
In secţia de pregătirea căr duiesc în permanenţă să respec din cadrul Combinatului side cinilor de plan. însuşindu-şi cunoştinţe temeini tăţenilor un bogat sortiment de măr adus bucătarul Gheorghe Oancea, la
rurgic Hunedoara. ce. De asemenea, un număr de furi. Cuvinte de laudă se pot aduce bucătărie treburile merg slab. Aceasta
bunelui, echipele de concaso- După ce a arătat că toate or 26 tineri frecventează cu regu lucrătorilor de la magazinul de des o dovedeşte şi faptul că numărul abo
Schimbul de experienţă a avut ganizaţiile de bază U.T.M. ma laritate cursurile serale ale şco facere a pîinii nr. 62, celor de la ma naţilor la meniu fix a scăzut simţitor.
Prin m agazinul foto-sport un caracter practic, el desfăşu- nifesta interes deosebit pentru lii medii. gazinul de confecţii nr. 6, Librăria Noului bucătar îi place să facă pe
rîndu-se în cele două secţii mari rezolvarea sarcinilor de produc noastră şi altele. „şeful“ în loc să-şi aducă contribuţia
'Magazinul foto-sport de pe zat planul îînn pprrooppoorrţţiiee de ale combinatului. Secretarii co ţie, tov. Eusan a subliniat că în O atenţie deosebită acordă or la realizarea unor mîncăruri gustoase.
strada „23 August“ din oraşul 104 la sută. In trimestrul mitetelor U.T.M. de Ia secţia l-a activitatea acestora se face tot ganizaţiile U.T.M. de la oţelăria Aceleaşi cuvinte de laudă se pot adu Tot aici lucrează şi ospătară Cornelia
Deva, este bine aprovizionat cu al ll-lea, numai în luna furnale şi Q.S.M. II, au prezen mai mult simţită preocuparea Martin nr. 2, mobilizării tinere ce lucrătorilor de la unităţile de ali Nagy. Aproape zilnic, ospătară Cor
aparate de radio şi de fotogra aprilie, prin acest magazin s-au tat cîte o informare asupra mo pentru educarea comunistă a tului Ia acţiunile obşteşti. Ca mentaţie publică existenle în gara Si nelia Nagy are discuţii neplăcute cu
vîndut oamenilor muncii peste dului în care comitetele şi or tinerilor muncitori, pentru for dovadă, de la începutul anului meria. Restaurantul ca şi bufetul şi consumatorii. Tn loc să servească promt
fiat, maşini de spălat, acorde- 32 de frigidere, din care 19 fri ganizaţiile de bază U.T.M. din marea unor muncitori cu cali şi pînă în prezent, tinerii din chioşcul cu răcoritoare, oferă călăto şi conştiincios, ospătară amintită lasă
gidere „Fram“, aproape 70 de secţiile respective îşi planifică tăţi morale proprii societăţii so această secţie au strîns canti rilor un bogat sortiment de tnîncăruri clienţii să aştepte, vorbeşte obraznic
oane, motociclete, motorete, bi aparate de radio, 44 motocicle şi desfăşoară munca pentru cialiste. tatea de 375 tone fier vechi, pe şi băuturi. Tot în incinta gării func cu ei, nu-şi face datoria aşa cum tre
ciclete ş.a. mobilizarea tineretului la înde care au folosit-o apoi Ia elabo ţionează un chioşc mobil cu dulciuri, buie.
te, 18 motorete, 67 biciclete, 19 plinirea sarcinilor ce stau în Sn ultima vreme, tot mai mul rarea oţelului. bine aprovizionat. Majoritatea vânzăto
In primul trimestru al acordeoane şi altele. faţa colectivelor în care mun te organizaţii de bază întreprind rilor se străduiesc şi reuşesc să deser In rindurile de faţă au fost date doar
cesc. asemenea acţiuni care să con Schimbul de experienţă a scos vească consumatorii rapid, civilizat. cîteva exemple despre felul cum unită-
anului magazinul şi-a reali- ¦ţile comerciale din Simeria, înţeleg să
13upă ce participanţii la tribuie la creşterea şi educarea în evidenţă şi alte preocupări Vizitînd unităţile comerciale din ora se achite de sarcinile pe care le au
¦' — ---rr^ â schimbul de experienţă au făcut şul Simeria, constaţi însă că nu peste privind aprovizionarea şi deservirea
tinerilor oţelari. De pildă, or frumoase ale comitetului şi or tot există aceeaşi preocupare pentru o oamenilor muncii din localitate. Este
Expoziţie cît tnai bună deservire. Iată cîteva de datoria O.G.L. produse alimentare,
ganizaţia de bază din schimbul ganizaţiilor de bază U.T.M. din exemple. Mai întii trebuie să spunem I.A.P.L. şi O.G.L. produse industriale
Colectivul dc că unele magazine de desfacere a pro Deva să analizeze deficienţele semna
permanent de zi a invitat de cu- cadrul celor două secţii ale duselor alimentare-sînt slab aprovizio late şi să ia măsurile corespunzătoare.
conducere al cop- nate. De pildă, 1a magazinul nr. 152, De asemenea, faţă de lucrătorii din
rînd pe comunistul Dumitru Ne combinatului. La rîndul lor, se lipsesc o serie de mărfuri uşor de pro unităţi care nu-şi fac conştiincios da
perativei meşteşu curat. cerute de consumatori.“Aici lip toria, este necesar să se ia măsuri.
grea, care a prezentat In faţa cretarii comitetelor U.T.M, de Ia sesc oţetul. compoturi, conserve de le N-ar fi rău dacă la fiecare raion din
găreşti „Retezatul” gume, unele sortimente de vinuri, magazine s-ar afişa numele vînzăto-
unei adunări generale expune celelalte întreprinderi au îm prafurile de spălat rufe „Alba lux“ şi rului, astfel ca oamenii muncii să cu
din Haţeg a ame „Alba super“. Interesant de arătat că
rea cu tema „Comsomoliştii — părtăşit experienţa organizaţii
pildă vie pentru utemişti“. !n lor lor. El ă fost astfel de un
alte organizaţii de bază U.T.M. real folos pentru toţi partici
panţii.
au fost prezentate expuneri ca:
Exemplul acesta poate fi ur
najat o expoziţie
care cuprinde o „Opoziţia dintre morala comu mat şi de alte organe şi organi responsabilul magazinului, tov. Ioan noască cine anume îşi face datoria,
seric dc produse nistă şi morala burgheză“, „Des Fărău. a făcut comenzi pentru măr- iar condicile de sugestii şi reclamaţii
realizate de coope pre prietenie, dragoste şi tovă zaţii U.T.M. din regiunea noa ftirife care lipsesc, dar ele au întîrziat să fie aşezate la locuri vizibile. Mai
ratori. Aici sînt stră. să sosească. mult sprijin trebuie să acorde unităţilor
comerciale din Simeria şi echipele de
Cînd intri în centrul de desfacere a control obştesc. Acestea trec cam rar
pîinii nr. 61, constaţi că unitatea este
expuse în special Cai ppin |a r a bine aprovizionată cu produse de pa prin magazine, dînd posibilitatea să
produse de blănă nificaţie. Rămîi însă surprins de faptul se manifeste utlele deficienţe ca acele
rie. Expoziţia a In ziua de 19 mai, peste Deva vor face o excursie, prin că aici curăţenia lasă de dorit, iar arătate mai sus.
fost vizitată de un 70 jurnalişti, oţelari, cocsari etc. agenţia O.N.T. Carpaţi. pe ruta: responsabila centrului, Cristina Alic, V. ALBU
marc număr de din Hunedoara, vor pleca cu au Rîmnicu-Vilcea — Piteşti — Un nou bloc dat în folosinţă
cetăţeni. Este cea tocarul intr-o excursie de 5 zile Bran — Braşov — Predeal —
mai bună dovadă prin ţară. In acest tim p ei vor Sinaia. La Petroşani a fost dat în fo s-au mutat printre alţii ioan
losinţă încă un bloc cu 40 apar Moldovan şi Francisc Domocoş,
a aprecierii dc vizita localităţile Cluj, Reghin, Excursia, care va dura trei tamente. De la începutul anului şefi de brigadă la mina Petrila,
care se bucură zile, incepind cu ziua de 21 mai, şi pînă în prezent constructorii Dionisie Bartha, şef de briga
produsele coope Lacul Roşu, Bicaz, Tuşnad. Bra a fost organizată de comitetul din Petroşani au dat în folosin
ratorilor. şov şi Sibiu. executiv al sfatului popular oră ţă 5 blocuri însumînd 132 apar dă la mina Dîlja si alţii.
şenesc. R. BĂLŞAN
N. SBUCHEA ¦A- tamente. în noile apartamente
34 de salariaţi ai 1Sfatului corespondent
corespondent
popular al oraşului regional
r~'rm*ru*rm' r
[ Muncitoarea Mincrva Coslea dc la atelierul policlorură de vinii a
[ fabricii chimice din Orăşlie, lucrează la presa de confecţionat dopuri. Pri- . Din Uniunea
Sovietică
[ ccperen fi hărnicia ci, au silual-o în nodurile fruntaşilor în întrecerea so- i
i. cialistă. Ea îşi depăşeşte în fiecare lu nu norma cu 13 la sulă şi dă produ- .j
l îc dc cea mai bună calitate. -j
•iu/u/w gurile de tractor, o zecime din ma Novosibirsk şi Ornsk,. pe pămînturile toate centralele din regiunile răsări
şinile destinate secţiilor de forjă şi desţelenite recent. tene ale U.R.S.S. în 195S.
Pentru recolte sporite — 5 Siberia de vest ocupă o su prafaţă de aproape 1.000.000 Hm. presă.
O marc dezvoltare va lua indus Grain? cifrelor
j pătraţi, situată intre litoralul O ceanului îngheţat de Nord şi !t Din minele şi carierele bazinului tria de beton-armat a Siberiei de
Kuzneţk se extrag zilnic peste 260.000 '•est ; în 1965 producţia ei va cjepăşi Resursele de materii prime de care
lucrări de întreţinere Sa timp l lanţurile sudice ale m inţilor 'Altui, intre pantele răsăritene ţ tone de cărbune, dintre care zeci dc pe cea a Angliei, unde betonul este dispune Siberia dc vest vor permite
tone de huilă cocsificabilă. Este pc materialul dc construcţie de bază. dezvoltarea considerabilă a citoi va in
$ ale Uralului şi pînă la hotarul ţinutului Krasnoiarslc. p terminate automatizarea şi mecani dustrii. Anul acesta, întreprinderile
zarea complexă a primelor întreprin Noi centrale electrice consiliului economiei naţionale Keme
Mari su p rafeţe prăşite l Sub regimul ţarist, Siberia de vest era folosită ca loc dc ţ deri carbonifere ale bazinului Kuz- rovo vor pune la punct tehnologia de
neţk. In anii puterii sovietice, în Sibe fabricaţie a 89 de noi tipuri de ma
Hotărîţi să obţină recolte tot mai sporite la hectar, co * deportare. Oamenii sovietici au transformat-o însă intr-o ria de vest a fost creat un puter şini, mecanisme şi utilaje. Industria
lectiviştii din satele Cîlnic şi Deal (comuna Cîlnic), au înce Se dezvoltă în ritm rapid indus nic sistem energetic ; au fost con acestei regiuni va produce 53 de arti
put lucrările de întreţinere a culturilor de îndată ce au termi regiune dezvoltată sub toate aspectele. tria chimică din Kemerovo. Reţeaua struite numeroase centrale importan cole noi.
nat semănatul culturilor de primăvară. dc uzine chimice dau o producţie te, ca cele de lâ Novosibirsk şi Ba-
O regiune cu bogăţii gice, ale industriei miniere, chimice variată — amoniac, îngrăşăminte azo- rabinsk, care au permis electrificarea Regiunea economică Novosibirsk
Ca urmare, pînă în ziua de 17 mai, ei au reuşit să pliveas incalculabile şi de materiale dc construcţie. toasc, acizi, materiale plastice, ră a numeroase colhozuri şi sovhozuri, este una din cele mai importante din
că peste 420 ha. cu grîu din cele 489 cultivate cu această plan şini, lacuri, emailuri, coloranţi, pro linii dc cale ferată, fabrici şi uzine. Siberia de vest. In decurs de 4 ani,
tă şi să prăşească floarca-soarelui şi sfecla furajeră de pe toate In Siberia de vest sc află bazi Progrese realizate duse farmaceutice etc. volumul producţiei industriale a cres
nul carbonifer Kuzneţk — unul din Potrivit prevederilor Programului cut aici cu 50,3 la sută. Anul acesta,
cele 30 ha. cele mai importante din lume. De alt Cu metalul produs de Uzina side Industria forestieră a regiunii dis P.C.U.S., electrificarea va înregistra întreprinderile regiunii vor livra încă
Ziîeie trecute, membrii celor două gospodării colective au fel, această regiune dispune şi dc rurgică din Kuzneţk în cei 30 dc ani pune de tehnică modefnă. Taigaua a progrese considerabile în viitorii cîţi- 105 articole noi, Vor pune la punct
mari rezerve de turbă, de bogate ză ai existenţei sale s-ar putea confec fost brăzdată dc autostrăzi şi linii 76 proiecte de noi maşini.
raportat că au făcut şi sapa mare la viţa de vie pe toate cele căminte de minereu de fier şi man- ţiona şine de cale ferată care să în dc cale ferată. va ani prin intrarea în funcţiune a
75 ha., urmînd ca din 19 mai să înceapă prăşitul porumbului gan ; ea este bogata m polimctalc, conjoare de Ctîeva zeci de ori glo termocentralelor Tom-Usinskaia şi Be- Construcţiile mecanice constituie ra-
pentru boabe şi siloz, cultivat pe 383 ha, aur, bauxită, iar recent s-a desco bul pămîntesc. O parte însemnată a întreaga regiune — lovo, cu o putere dc aproape 1.500.000 mura-cheie a regiunii economice Al
perit aici un important zăcămînt dc producţiei uzinei este exportată în un imens şantier kWh fiecare. In curind sc vor con tai. întreprinderile regiunii produc
I n v ă ţ în d din e xp erien ţa anilor trecuţi fosforiţi. diferite ţări. strui alte două centrale electrice care cazane energetice, prese mecanice etc.
Dacă de pe o înălţime s-ar putea Ramura cea mai dezvoltată este in-:
C o l e c t i v i ş t i i din minfărilor, ei au trecut vie şi au prăşit sfecla Zeci de milioane de hectare sînt O nouă uzină-gigant. sc află în curs cuprinde cu privirea întreaga Siberic vor fi alimentate cu lignitul ieftin dustria constructoare de maşini agri
i.C. „Pelofi Şandor" la efectuarea lucrărilor furajeră pe o suprafaţă acoperite de păduri dese. Numai două dc construcţie în apropiere, la de vest, ca ar apare ca un imens obţinut de la zăcămintele de la Itat, cole, care furnizează diferitelor re
ou, cunosc din ex- de întreţinere a cultu raioane din regiunea Tomsk — Ciulim Novo-Kuzneţk — uzina siderurgi şantier de construcţie. Intr-adevăr, giuni ale Siberiei şi altor republici
ienta anilor trecuţi rilor. Pînă în prezent dc 10 ha. In acelaşi că vest-siberiană — cu o capa Siberia de vest ocupă unul din pri situat la nord-est de bazinul Kuzneţk. sovietice tractoare pentru agricultu
dc felul în care şi Ket — posedă peste şapte milioa citate dc producţie superioară uzinei mele locuri în U.R.S.S. în cc priveş Una din aceste centrale, cu o putere ră şi silvicultură, echipament elec
i întreţinute cultu- au plivit întreaga su timp, cu atelaje pro din Kuzneţk, dar cu un număr de te amploarea construcţiei de între de 2.000.000 kW. va produce zifnic tric pentru aceste tractoare, pluguri
prafaţă (400 ha.) însă ne hectare de păduri cu esenţe dc muncitori dc două ori mai mic. Noua prinderi şi beneficiază de credite de de tractor, aparate electrice dc muls.
depinde în mare mânţată cu păioase, au prii, au grăpat supra uzină va intra in funcţiune în anul stat deosebit de importante. Paralel aproape 40 milioane kWh. de ener Uzina de tractoare din Altai va în-i
sură bogăţia rccol- aplicat sapa mare pe calitate superioară. 1963. cu construcţia de întreprinderi, o ma gie electrică, adică mai mult decît
faţa dc 200 ha. însă Stepele Siberiei de vest, întinse şi rc amploare a luat şi construcţia de cepe în curind producţia în serie a
Dc aceea, imediat cele 10 ha. cu vită de Utilaj energetic şi utilaj pentru sec locuinţe şi instituţii publice. Printre produc în prezent toate centralele sis puternicelor tractoare cu şenile „T-4“‘
bă terminarea însă- mânţată cu porumb şi roditoare, au permis ca ea să ajun ţiile de forjă şi presă, maşini agrico şantierele dc şoc ale septenalului sc temelor din Novosibirsk, Omsk şi
gă un important grînar. Creşterea ani le, maşini pentru industria carbonife numără uzina siderurgică vest-sibe Krasnoiarsk laolaltă. cu o productivitate de două cri mai
au plantat în cîmp un malelor cunoaşte de asemenea un ni ră şi extractivă, războaie dc ţesut, ma riană, minele din Kuzbas, orăşelul uni
şini pentru prelucrarea metalelor, versitar al filialei siberiene a Acade Sc prevede, de asemenea, ca în mare decît a tractoarelor „DT-54L
hectar cu roşii. vel ridicat dc dczvoltarp. aparate electronice şi aparate dc te miei dc Ştiinţe a U.R.S.S., Sovho apropierea zăcămintelor de la Itat In curind va fi pus la punct pro-i
lecomunicaţii — iată o enumerare cu zurile create în Alţai, în regiunile să se construiască patru centrale elec
La G.A.S. P etreşti — m u n că în sufleţită Siberiei dc vest îi revine un loc totul incompletă a ramurilor indus trice cu o putere de 4.000.000 kW. iectul unui tractor rapid cu şenile
triale dezvoltate în Siberia de vest. fiecare şi cu o producţie anuală de „Sibiriak” înzestrat cu un motor de
:ov. Gyorfi Mihai, directorul 64 ha. cu orz şi porumb s-au dc cinste în lupta întregului popor so Această regiune furnizează o treime 200-220 c.p,
;podariei agricole de stat din aplicat tratamente cu ierbicide. din cazanelc cu abur produse în Uniu peste 100 miliarde kWh., adică de
In acelaşi timp la trupul din vietic pentru crearea bazei tchnicc- nea Sovietică, două cincimi din plu două ori mai mult decît au produs
reşti, ne informează că şi Petreşti au fost începute lucră
i s’-au obţinut rezultate bune matcriale a comunismului. Ea este o
ceea ce priveşte întreţinerea rile de irigare a celor 234 ha.
turilor. Sapa mare la viţa de cultivate cu plante furajere. importantă regiune industrială cu uzi
s-a executat pe întreaga su
lfată (119 ha.), prăşitul po- Cele mai bune rezultate în ne constructoare dc maşini, siderur
executarea lucrărilor de întreţi
mbului şi a sfeclei furajere
nere ă culturilor s-au obţinut la
e făcut pe 35 ha.,; Iar pe alte trupurile din Cîlnic.