Page 65 - 1962-05
P. 65
pagr. *» d e v m ud K u v m x s m iz m Nr. 2300
luameyji»wuaziuuiiumjwmpi imwm qeüBB yagw^wMUAiWwae
V is ita , in II» P . S a lg a r la ULTIMELE ŞT IR I ' ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I
a delega^Sei de partid
şc g u v e r n a m e n ta le a U« II» S.
VARNA 17. De la trimisul ţile aflate pe şoseaua străbătută
special Agerpres Mircea Moar- de convoiul maşinilor oficiale,
căş: printre care oraşul Tolbuhin, au
Joi 'dimineaţă membrii dele făcut oaspeţilor caldă şi entu
gaţiei de partid şi guvernamen ziastă primire.
tale a U.R.S.S. in frunte cu Timp de peste trei ore Nikita Popoarele lumii sprijină A 40-a aniversare a organizaţiei Profesful împotriva
N. S. Hruşciov, însoţiţi de To- Sergheevici Hruşciov a discutat
dor Jivkov, Anton Iugov şi alţi cu directorul şi specialiştii in
conducători de partid şi de stat stitutului, interesîndu-se îndea lupta curajoasă a de pionieri „Lenin" in te rv e n ţie i
bulgari, au vizitat Institutul de proape de preocupările, metode
cercetări agronomice din comu le şi rezultatele obţinute de ei muncitorimii spaniole MOSCOVA 17 (Agerpres). — de doi ani pe care ei îl denumesc militare a S. U. A.
na General Toşevo, din apropie în munca de cercetare ştiinţifi La 19 mai Organizaţia de pio „sora mai mică a septenalului".
că. Oaspeţii au vizitat loturile MADRID 17 (Agerpres). — Pesaro faţă de represiunile sîn- nieri „Lenin“, care cuprinde 18,5 Pionierii au adunat un milion în Laos
rea Varnei. experimentale ale institutului. Oamenii muncii din numeroa geroase ale dictaturii franchis- milioane copii sărbătoreşte a de. tone fier vechi pentru con
Mii de locuitori din localită se ţări ale lumii continuă să te împotriva poporului spaniol. 40-a aniversare. strucţia conductei petroliere Birmama
sprijine lupta curajoasă a mun. Docherii din Genua boicotează ..Prietenia“. Multe noi locomo
citorimii spaniole care în ciuda orice vas spaniol sosit în port. După cum a declarat unui co EANGOON 17 (Agerpres). —
Nici unul din ei nu participă la respondent al agenţiei TASS Liu tive şi combine, motonave şi Opinia publică, şi presa bir.
represiunilor crunte ale dicta, încărcarea sau descărcarea vre bov Baleasnaia — secretar al macaralé au fost făcute din me mană sint profund neliniştite
turii franchiste continuă cu unui vas spaniol sosit în portul O.C. al Comsomolului şi preşe talul adunat de pionieri. In pre de situaţia care s-a creat in
hotărîre lupta pentru satisfa- Genua. zent copiilor le aparţine tot Laos şi cer încetarea de urgen
cerea revendicărilor lor. dintele Consiliului Central al ceea ce este mai bun din ceea ţă a intervenţiei americane în
Luni seara studenţii norve organizaţiei unionale de pionie ce avem noi, a spus Baleasnaia. treburile Laosului şi rezolvarea
După cum relatează agenţiile gieni au demonstrat în faţa Am ri „V. I. Lenin“ tinerii leninişti, Astăzi la dispoziţia lor se află paşnică a problemei laoţiene.
basadei spaniole din Oslo pro- 3.000 de palate şi case ale pio Situaţia in Laos, scrie ziarul
de presă, la Copenhaga la ini testînd împotriva arestărilor fă sub conducerea Comsomolului, nierilor. 300 de staţiuni ale ti „Pindanţzu“, s-a agravat şi mai
cute de regimul france ist î:i datorită grijii partidului, Între nerilor tehnicieni, 250 de sta mult după ce S.U.A. au început
ţiativa Partidului Comunist din nodurile studenţilor spanioli. ţiuni ale tinerilor naturalişti. să finanţeze şi să aprovizioneze
Danemarca a avut loc miercuri gului popor, au realizat multe 5.000 de biblioteci pentru copii. pe Eoun Oum cu materiale de
o demonstraţie de solidaritate iiuaţia din Soania în decursul celor 40 de ani. 200 de parcuri pentru copii, zeci război.
de stadioane, linii ferate pentru
cu muncitorii spanioli aflaţi in MADRID (7 (Agerpres). — Actuala generaţie a tinerilor copii. Japorra
După cum transmite din Madrid
grevă. Pe pancartele demett- agenţia France Presse aproximativ 30 leninişti a înscris o nouă pa
siranţilor care au manifestat în de studenţi arestaţi în timpul demon gină în istoria pionierilor. Copiii
faţa clădirii Ambasadei spanio straţiilor care au avut loc şăptămîna au manifestat o adevărată pa
le. apărată puternic de politic, trecută în apropierea Universităţii din
Barcelona vor compărea în faţa unui siune pentru planul pionieresc
se putea c iti: „Jos cu călăul tribunal militar.
Franco“, „Acordăm sprijin ma 3O TOKIO 17 (Agerpres). —
La Barcelona sînt difuzate manifeste
terial şi moral fraţilor noştri în care muncitorii şi studenţii oraşului Pentru dezarmare generală Comitetul japonez de solida
spanioli“, „Oamenii muncii da sint chemaţi să participe la 17 mai în ritate cu ţările Asiei şi Africii
nezi sînt solidari cu muncitorii Piaţa Universităţii la demonstraţia in a dat publicităţii o declaraţie
semn de solidaritate cu greviştii.
spanioli aflaţi în grevă“. şi totală de protest împotriva intensifi
Rezoluţii de solidaritate cu In acelaşi timp în ştirile sosite la cării intervenţiei militare a Sta
Madrid se arată că încă 2.509 de mun
oamenii muncii din Spania au citori de la minele de fier din pro Conferinţele de la Kiev şi Alma-Ala telor Unite ale Americii în Laos.
vincia Leon au declarat grevă. Situa Comitetul, se spune in declara
fost de asemenea adoptate de o ţia în provincia Leon a devenit, şi mai
serie de organizaţii ale studen- serioasă. MOSCOVA 17 (Agerpres). - TASS că a tratatului cu privire la uezar«- ţie, condamnă cu minie hotărî
iilor comunişti din Roma. transmite : marea generală, totală şi controlată. rea guvernului S.U.A. de a tri
în numele Consiliului muni
Opinia publică din Ucraina a pro La conferinţa pentru dezarmare şi mite spre Indochina flota a
cipal al oraşului Pesaro, pri testat energic împotriva experienţe pace de la Alma-Ata — (Capitala 7-a americană.
marul acestui oraş Georgio de lor cu arma nucleară în atmosferă Kazahstanului) L. Andrccva, secretar
efectuate de Statele Unite ale Ame al Consiliului sindicatelor din R.S.S. Procesul căpeteniei 0 . 0 ,
Sabbata, a trimis ministerului riciu Kazahă a declarat: Cu cit deasupra
Afacerilor Externe al Italiei o
telegramă în care face cu La 16 mai, la Kiev a avut loc o insulei Christmas sc înalţă mat sus PARIS 17 (Agerpres). —
noscut profunda indignare a conferinţă pentru dezarmare genera
întregii populaţii din oraşul lă şi pace în cadrul căreia a fost ciuperca exploziilor atomice, cu atit La Paris a continuat procesul
adoptată o rezoluţie de protest împo
V ed e r e 'din îm p r e ju r im ile oraşti lu í V a rn a — R. P. B u lg a ria . triva exploziilor nucleare americane. mai puternic este protestul plin de
In numele oamenilor muncii din
Ucraina, vorbitorii care au luat cu- mînie al oamenilor de bună credin lui Salan, căpetenia „Organiza
vîntul la conferinţă au condamnat ţă împotriva acţiunilor nesăbuite ale ţiei armate secrete“. Avocaţii
cu indignare uneltirile cercurilor im aţîţătorilor la război americani. Agre lui au încercat să tergiverseze
* perialiste americane care au reluat ex sorii americani să nu uite că în lume sau să obţină amînarea pe ter
Din Asturia pînă în Andaluzia perienţele atomice în atmosferă, au men nederminat a judecării pro.
ROMA 17 (Agerpres). — cerut încetarea imediată a explozii există forţe iubitoare de pace care I cesului. Au fost audiaţi martorii
„Asupra Madridului planează primej lor termonucleare şi încheierea unui vor şti să împiedice războiul şi să asi apărării — un şir de cunoscuţi
„100.000 de muncitori spanioli în dia grevei generale a muncitorilor
grevă“ ; „Anul hotărîtor pentru dicta capitalişti şi-au sporit de cîteva ori lile duc lipsa a 58.000 de profesori din transport“ — sub acest titlu ziarul gure o pace trainică. Aceste forţe sînt ultracolonialişti şi adepţi făţişi
tura lui Franco“ ; „Manifeste pe stră averile, în timp ce nivelul de trai al iar peste două milioane de copii înlrc .,11 Messaggero“ publică ştirea des
oamenilor muncii a rămas îngrozitor 0 şi 14 ani nu au posibilitatea să în pre situaţia din Spania. Toţi muncitorii lagărul socialismului, toţi oamenii ai O.A.S. şi s.a luat interoga
zile Madridului“. Titluri culese cu ca de scăzut. In întreaga ţară sînt cu veţe carte, mărind numărul analfabe de la căile ferate, liniile de tramvai
ractere groase în primele pagini ale noscute numele famililor marilor mo ţilor. Cenzura severă împiedică mani şi autobuz pot să înceteze în orice dc bună credinţă. toriul acuzatului Salan.
presei din lumea întreagă relatează des şieri Medinaceli şi Alba. Primii stă- festarea oricăror idei progresiste. Şi toa moment lucrul, scrie ziarul. In ştire
pre cea mai puternică criză a regi pinesc pămînturi în suprafaţă de te acestea, în condiţiile intensificării se subliniază că forţele poliţieneşti au acord cu privire la dezarmarea ge
mului franchist. Decretarea „stării ex 79.000 hectare. Ceilalţi dispun de „nu teroarei poliţieneşti şi judiciare. Închi
cepţionale“ în trei provincii din nor mai“ 47.000 hectare. Pe marile lor sorile spaniole sînt pline cu zeci de fost trimise la toate depourile unde au ta n o ş fin tă iest - germanănerală şi totală.
dul Spaniei, sporirea numărului aşa-zi- proprietăţi, ţăranii muncesc cite 14 ore tnii de patrioţi aruncaţi îndărătul gra Conferinţa ‘X aprobat ideea convo
selor forţe de ordine alcătuite din trupe pe zi primind în total 60 de pesetas, tiilor pentru că s-au opus regimului arestat circa 100 de persoane. Au loc cării Congresului mondial pentru de
zarmare generală şi pace ale cărui lu
greve, de asemenea, la Saragosa şi în
crări se vor ţine la Moscova în iulie VOOOOOOOOOOOOOOO <xxxxxxxxxxxxxxx>
şi poliţişti trimise împotriva greviş adică o jumătate de dolar. In decurs franchist. diferite mine din Spania centrală. La 1962. Opinia publică din Ucraina a chc- „ R e c u n o ş iin ţa t a r t u l ”, f e r i n d u - s e c h ia r d e Ia B o n n , c a re a s - ^
tilor, măsurile represive şi teroarea in de 15 ani, acţionarii, marile bănci şi-au Timpurile se seh'mbă Valencia, unde la 15 mai a avut Ioc o ir.at opinia publică progresista din ţă divă a p a t r i e i A ş a cum a p u tu t m ai bine cultă ca înduioşare
staurată de guvernul franchist nu a pu văzut profiturile sporind cu 829,92 pro demonstraţie studenţească, au fost ares rile occidentale să contribuie cu toate 'de o rice a lu zie la am in tirile acestui rpă-
in titu le a ză z ia r u l
iul înfrînge hotărîrea de luptă a oame cente. Aceasta în timp ce majorita Actualele greve şi demonstraţii din tate 60 de persoane. foiţele la încheierea cit mai grabni „D eutsche S o ld a tcn - această c h e s t i u n c. trîn soldat a l" K ni-
nilor muncii spanioli pentru majorarea tea muncitorilor nu mănincă decit o Spania sînt continuarea pe scară mult zeitung” (una din fi A b ia astăzi a consi s e r -ttlu i.
salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor singură dată pe zi, iar din cauza şo mai largă a manifestaţiilor asemănă TÇ?- ţuicile fasciste răsărite derat dl. Pobst cu
de lrai. Dimpotrivă. Ultimele telegra majului crescînd în fiecare an 10.000 toare din ultimii ani. Grevele şi de in G erm ania occi poate să-şi m ărturi L a urm a urm ei, sc
me ale agenţiilor de presă anunţă ex de spanioli părăsesc ţara şi pleacă să-şi monstraţiile de masă care au avut .New York Times": D i c t a t u r a l u i S a l a z a r dentală), o apreciere sească isprava. G uver întreabă cititorul, cc
tinderea mişcării greviste care a cu caute de lucru în alte părţi ale lumii, loc în 1947 în Biscaya. demonstraţiile fă cu tă în „ B ulletin” n u lu i dc la B onn i a făcut acest dom n
prins acum atit regiunile industriale din (957 de la Madrid şi Barcelona, f\ s-a părut un confi Pobst ca să m erite
5 8 .0 0 0 de profesori lipsă grevele care au cuprins Asturia în — organul oficial al d en t p o trivit. Dl. în tr-a tita recunoştinţa
situate în nordul Spaniei, cum sînt a început să se clatine şi sim patia guvernan
D epartam entului pre
NEW YORK 17 (Agerpres). — dale tulburările din ultimele zi
Asturia, Biscaya, Guipuzcoa eît şi An
Regimul franchist se menţine la pu 1958—1959 şi greva generală din ia Evenimentele care au avut le ale studenţilor şi ale altor sei şi info rm a ţiilo r Pobst a socotit că ţilor de la Bonn ?
daluzia, una din regiunile înapoiate din tere numai datorită militarizării totale nuarie 1959 arată că clasa munci loc recent în Portugalia nu au pături sint simptomatice demon, din g u vernul de la m ărturisirea sa va fi A c u m 43 de ani,
sud. a statului, numai bazîndu-se pe forţa toare spaniolă este tot mai hotărită rămas fără ecou în presa occi strind o agravare a bolii naţio Bonn. E vorba de o în ianuarie 1919. m aiorul
Spania „Gifanelor" baionetelor. Cheltuielile militare repre în lupta pentru revendicările ei. Sub dentală. Intr-un editorial publi nale. Nu poţi să nu ai senzaţia apreciere a unor ac Pamflet Pobst făcea parte d in
zintă trei pătrimi din bugetul statu liniind acest aspect influentul ziar cat sub titlul „Tragedia Portu că se apropie sfirşitul lungului ţiu n i dc m u lt suvîr- tre cei care att asa
sau o Sară de oameni lui care contează în acelaşi timp pe francez „Le Monde“ scria recent: „In galiei" ziarul american „New drum al autocraticului şi ana şite dc un oarecare sinat pe K arl Lieb-
înfomef aji ? un „ajutor“ anual de 142 milioane tensificarea grevelor, faptul că regimul York Times“ analizează situa cronicului regim al lui Salazar“. dom n Pobst. înţeleasă cum trebuie. necht şi Roza L uxem
dolari primit din partea S.U.A. In a ezitat mult timp să adopte măsuri ţia internă din această ţară, ex- Referindu-se la situaţia ţării ca Pe vrem ea cînd era burg.
Afişele de reclamă ale societăţilor schimbul acestuia, la ora actuală ca drastice, demonstrează că in Spania primîndu-şi în acelaşi timp ne- urmare a cruntei dictaturi sa- m aior în arm ata m a Şi nu şi-a greşit so P atru decenii si
spaniole de turism înfăţişează deobi- pitalul nord-american controlează a- timnurile s-au schimbat. Toate acestea liniştea în legătură cu creşterea lazariste, „New York Times“ iestă ţii sale K aiser- cotelile. în d a tă cc a m a i bine, Pobst. n-a
cei două aspecte ale Spaniei. Primul proape în întregime industria con ar fi fost de necrezut iii urmă cu 20 Iot mai puternică a opoziţiei scrie : „Treizeci de ani de dic ului, adică în 1919, dezvăluit activitatea în d ră zn it să m ărturi
este Spania lui Franco — ţara unde structoare de automobile, textilă, elec de ani". maselor împotriva dictaturii lui tatură a lui Salazar au trans P obst a p articipat la sa din 1919, Pobst a sească acest lu cru iii
plăcerile pot fi cumpărate la preţuri trotehnică, chimică şi construcţiile de Salazar care, după cum scrie format Portugalia în cea mai unele acţiuni pentru devenit un fe l de erou gura m are. A îndrăz-
ieftine de turiştii occidentali şi marea nave ale ţării. Intr-adevăr timpurile se schimbă în autorul articolului, a început săracă şi prost guvernată na care se socoteşte as al cărui num e şi al n il-o abia acum , sub
burghezie autohtonă. Gel de-al doilea Spania şi ele arată că oamenii muncii să se clatine. ţiune din Europa. Muncitorii in tăzi îndreptăţit la „re cărui chip pot fi în til- aripile . oblăduiloare
se referă la Spania „Gitanelor“, a pro In ţara Iui Cervantes, Lope de Vega din această Iară iau făţiş atitudine dustriali au salarii scăzute, un cunoştinţa” guvernan ale guvernanţilor de
cesiunilor pitoreşti alcătuite din ţărani şi Garcia Lorca cultura esté în mare „Situaţia Portugaliei — se re nivel de trai din cele mai scă ţilor de la Bonn. n ite zilnic în coloa la Bonn.
suferinţă. Potrivit datelor oficiale şco- împotriva regimului franchist pe care cunoaşte în editorial — este zute. Muncitorii agricoli — care
l-au urit din totdeauna. tragică. In această ţară înapo alcătuiesc jumătate din popu C iudat este că a- nele presei revan C rim a a fost to t
iată, cu puternice rămăşiţe feu.; tunci, în 1919, P obst şarde. deauna crim ă. C ei. cc
I. ANDREESCU t O O < OOOv xx>ooo<x>©o<
călărind măgăruşi pe principalele şo laţia ţârii — au o situaţie chiar nn s-a grăbit să sc „Ceea ce a fă c u t încearcă să o vo p
sele ale ţării. Dar aceasta este Spa vS : / b ...... mai rea...". laude cu în d ep lin i P obst este inlruloliil sească in culori străi
nia afişelor de reclamă. Adevărata Tailanda — cap de pod penfry © agresiune „Pericolul social, arată in con rea sarcinii prim ite legal, pe deplin ju sti ne, nu vor izbuti să-i
Spanie, cea a muncitorilor metalur- tinuare ziarul, se datoreşte — de la co m a n d a n ţii săi. ficat din punct de v e
gişti şi textilişti, a minerilor care ex existenţei pe de o parte a unei N ici în anii care au dere m oral şi reli schim be în fă ţişa re a
trag cărbunele, mercurul şi plumbul ca clase reduse numericeşte dispu- urm at. A fo st foarte g io s”. A ş a v o rb e sc
şi a ţăranilor înfometaţi nu figurează arm ată împotriva Laosului nînd de putere economică iar pe discret. A am înat în despre el ziarele. A şa hidoasă. V or izbuti
pe traseele rezervate autobuzelor tu de altă parte unor mase popu casarea „recunoştinţei, vorbesc reprezentanţii
riştilor străini. Iar acest lucru nu este lare foarte sărace. Reformele a- la care avea drep doar să m ai adauge
de fel întîmplător. grare şi sociale sînt necesare cu
WASHINGTON 17 (Agerpres). El va fi condus de generalul P. cile ceva la propria
TASS transmite : disperare";
Harkins, şeful comandamentu La 15 mai Lincoln White, re lor demascare.
în conformitate cu ordinul prezentantul Departamentului
preşedintelui Kennedy, spre lui S.U.A. pentru acordarea de D. P.
Tailanda, ţară limitrofă cu Lao- ajutor militar Vietnamului de de Stat pentru problemele pre
sud. sei, a făcut o declaraţie în care 0 0 <XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXOOOOOOOOOOOOCO<XOOO<XOOOOOOOC
a încercat să creeze impresia
Au trecut 23 de ani de cînd Iran- sul, transformată astăzi intr-un
chişti au venit la putere în Spania. cap de pod pentru o agresiune După cum transmit din Ban că esenţialul nu constă astăzi S c u r t e ştiri © S c u r t e ştiri
Sint 23 de ani in care marii moşieri ş) armată împotriva Laosului, se gkok agenţiile de presă ameri în realizarea unui acord cu pri
cane, o parte din trupele ame vire la formarea unui guvern
îndreaptă trupe americane te
•------------------------------------------ restre şi aeriene, cu un efec ricane din Tailanda a şi fost independent neutru al Laosului, SA1G0N. — Neputînd înăbuşi lupta pensionarii sînt sortiţi „unei morţi len OTTAWA'. — Ministrul Afacerilor
tiv de 4.000 de oameni, ca o transportată la frontiera cu ci în asigurarea „îndeplinirii de eliberare naţională a poporului, au te în mizerie”, iar Cremicux a subli Externe al Canadei Howard Green, a
SPORT completare la cei 1.000 de oa Laosul. Aceste trupe se concen efective a acordului cu privire torităţile diemiste au dezlănţuit un val niat că din 5.300.000 dc pensionari, declarat că ţara sa va refuza orice ce
meni transportaţi anterior in trează în cîteva puncte de-a ia încetarea focului“, lăsind de represiuni împotriva liderilor poli care nu au alte mijloace de existenţă reri de a trimite trupe în Laos.
C icliştii sovietici această ţară pentru a partici lungul fluviului Mekong. lucrurile aşa cum au fost în tici care, departe de a avea vederi în afară dc pensie, peste un milion
pa la manevrele militare ale cursul Ultimelor luni, cînd cli democratice, se opun anumitor aspecte primesc lunar o pensie mizeră de 100 LONDRA. — Reginald Maudling,
v icto rio şi în S.E.A.T.O. Comandamentul militar ame ca pro-americană a lui Boun ale politicii dictatorului Ngo Dinh dc franci noi. ministrul Coloniilor al Angliei, a dez
rican din Tailanda ia în pre Oum a zădărnicit în mod siste Dicm. „In ultimele zile. relatează co văluit miercuri în Camera Comunelor
„C ursa P ăcii“ Debarcarea acestor trupe în zent măsuri pentru transporta matic toate străduinţele de a se respondentul agenţiei Rcuter, au fost LONDRA. — Numeroşi muncitori că Marca Britanic va concesiona Sta
Tailanda a început la 16 mai, rea înapoi în Laos a aproxima ajunge la o reglementare paş arestate numeroase personalităţi poli feroviari din portul Southampton s-au
V A R Ş O V I A 17 (A g erp res). — ora 18 (ora Washingtonului). tiv 3000 de soldaţi din trupele nică. tice ale opoziţiei”.' alăturat celor 300 dc macaragii, elec telor Unite insula Ândros din arhipc-:
Avangarda lor se compune din- clicii reacţionare Boun Oum — tricieni şi montatori care se află în
Cea de-a 15-a cdi(ie jubiliară a tr.un batalion de infanterie ma Fucmi Nosavan, care fugiseră în Or, poziţia Uniunii Sovietice NEW YORK. Generalul James Ri- grevă dc la 14 mai. Toate lucrările lagul Bahama (situat !a sud-est f . ¦
rină cu un efectiv de 1.800 de ultimele zile în Tailanda pentru în problema laoţiană este bine chardson, numit recent comandant al din port au fost sistate.
„Cursei P ăcii” B srlin-P raga-V arşovia oameni. Trupele au debarcat de a scăpa de mînia poporului lao cunoscută şi ea a fost reafir ..subunităţilor de luptă” ale forţelor ar Florida şi la nord de Cuba) în vede
pe portavionul „Valley Forge“ ţian. După cum relatează la 16 mată la 15 mai cu prilejul în mate americane în Asia dc sud-est, a
s-a încheiat ieri în capitala R. P. la baza maritimă militară de la mai ziarul „New York Times“, trevederii dintre A. F. Dobrînin, plecat în capitala Tailandei, Bangkok. rea unor experienţe cu arme antisub
P olone cu victo ria strălucită a cicliş Bangkok. 1.000 de soldaţi ai forţele armate americane con ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A.,
tilor sovietici. C îştigînd S etape la in trupelor terestre americane sînt centrate astăzi de-a lungul flu şi D. Rusk, secretarul de' stat RIO DE JANEIRO. - Sute dc poli marine şi pentru amplasarea unor in
divid u a l şi 10 pe echipe, sportivii so aduşi pe calea aerului de pe viului Mekong, la frontiera cu al S.U.A. După cum a declarat ţişti, înarmaţi cu mitraliere şi grenade stalaţii de radar.
vietici au repurtat un triplu succes fi insulele Hawai. Laosul, vor sprijini din spate după întrevedere ambasadorul cu gaze lacrimogene, au înconjurat pia
nal : G ainan S a id h u jin , a sosit cu tri trupele lui Boun Oum. Presa U.R.S.S., este necesar să se ob ţa Floriano din Guanabara pentru a : BSrt
coul galben la . V arşovia, echipa Primele unităţi de avioane cu americană nu exclude eventua ţină îndeplinirea acordului rea împiedica ţinerea unui miting în spri
U .R .S.S. s-a clasat p e p rim u l loc în reacţie ale infanteriei marine litatea ca, in caz de „nevoie“, lizat în timpul întîlnirii de la jinul reformei agrare, organizat dc un S S fu a p a din A lg e ria
clasam entul pe tari, iar A n a lo li Pc- americane şi unităţi ale forţelor trupele americane să fie trans Viena între N. S. Hruşciov, pre grup de deputaţi, studenţi, conducă
lio v , victorios în 5 etape a cucerit aeriene militare americane, prin portate repede în Laos pentru a şedintele Consiliului de Miniştri tori ai sindicatelor braziliene. ALGER 17 (Agerpres). — lor cu plastic ale huliganilor
tricoul vio let acordat celui m ai bun tre care avioane de vînătoare participa la operaţiunile milita al U.R.S.S., şi J. Kennedy, pre „62 de atentate, 55 de morţi, ultracolonialişti din O.A.S. Nu
sprinter. E ste o p erfo rm a n ţă excepţio pentru operaţiuni tactice, au în re împotriva forţelor patriotice şedintele S.U.A., iar apoi la tra PARIS. — Ridicînd problema situa dintre care 52 de algerieni şi mai în cursul zilei de miercuri
nală şi fără precedent in istoria aces ceput să sosească în Tailanda ale ţării. tativele de la Geneva în pro ţiei grele a pensionarilor francezi, mai 47 de răniţi“, acesta este bilan. pe străzile Algerului şi în îm
tei m ari co m p etiţii cicliste. la 15 mai. Restul avioanelor au blema laoţiană. prejurimile sale au fost ucise 42
aterizat in cursul zilei de 16 Concomitent marile ziare a. ţul transmis de agenţia France de persoane iar alte 42 au fost
D intre cicliştii ro m îni un rezultat re mericane desfăşoară o campa Realizarea unui asemenea a. Presse asupra activităţii tero
m arcabil a o b ţin u t G abriel M oiceanu mai. nie propagandistică zgomo rănite.
situat pe locul 6 în clasam entul gene cord depinde în primul rind de riste a bandelor fasciste ale In cursul după-amiezii de
r a l in d iv i d u a l, în a in te a u n o r r u ti e r i ele McNamara, ministrul de Răz toasă care are ca scop să jus O.A.S. in cursul zilei de 16 mai.
recunoscută valoare cum sînt V iktor boi al S.U.A., a anunţat înfiin S.U.A. care se află în spatele lui miercuri au fost semnalate, de
Ca şi in zilele precedente asemenea, importante atacuri
populaţia musulmană a oraşu
K a p ilo n o v. ca m p io n o lim p ic, A m p le r , ţarea unui nou comandament tifice intenţiile agresive ale Boun Oum, acordîndu-i un aju mulţi senatori au criticat politica gu- lui Alger continuă să fie ţinta ale O.A.S. şi în oraşele Bone,
C crepovici fi alţii. militar american în Tailanda“. S.U.A. în Asia de sud-est. tor politic, militar şi economic. vernului. Senatorul Fichoux a arătat că j armelor automate Şi a bombC- Constantine, Orleansville.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. leleum . tSS, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale 1VT.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — I!parul: Întreprinderea Foi !?. iK-ă „1 Alai“ — Deva.