Page 66 - 1962-05

: -;<HăC&î&-&SV«

P R O L E T A R I V IN T O A T E T A R I LE, IÎN ÎŢ Î-V A Lucrările Congresului al Ill-lea

al cooperaţiei meşteşugăreşti

Vineri, 1*1 cea de-a doua zi a fiii, "director în U.C.E.C.O.M., cu atenţie a cerinţelor oameni­

lucrărilor Congresului al Ill-lea Dumitru Androne, preşedintele lor muncii în vederea dezvol­

al cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperativei „Solidaritatea“ din tării şi perfecţionării activi­

s-au încheiat discuţiile asupra Rîmnieu Sărat, Leontin Blăjan, tăţii unităţilor în raport cu

rapoartelor prezentate. preşedintele Uniunii regionale a aceste necesităţi, realizarea

Anul XIV. Nr. 2301 Sîrabătă 19 mai 1962 4 pagini 20 bani Au luat cuvîntul tovarăşii : cooperativelor meşteşugăreşti conştiincioasă, la timp şi de
Glieorghe Bălan, preşedintele Hunedoara, Mihai Fercalo, vi­ bună calitate a tuturor comen­
Ura a p iio r d e M ăflefde •Uniunii cooperativelor meşteşu­ cepreşedinte al cooperativei zilor ce ie sint încredinţate, de­
„Munca invalizilor“ din laşi, servirea civilizată a cetăţenilor,
fu r n a liştilo r găreşti din oraşul şi regiunea Bu­ Iuliu Szekely, preşedintele Uni­ sporirea obiectelor de artă
unii regionale a cooperativelor populară etc.
Mulţi dintre participanţii la Aplicarea acestei iniţiative a cureşti, Martin Krauss, preşedin­
tele cooperativei „Progresul“ meşteşugăreşti Braşov, Ion Sze- In cuvîntul lor, vorbitorii au
consfătuirea furnaliştilor de la adus după sine o întărire a din Dej, Maria Arhondi, vice­ ghalmy, preşedintele Uniunii re­ exprimat recunoştinţa faţă de
preşedinte al cooperativei „Arta gionale a cooperativelor meşte­ partid şi guvern, pentru condi­
Hunedoara şi Călan, ce a avut controlului tehnic al calităţii. populară“ din Brăila, Isac Se- şugăreşti din regiunea Mu­ ţiile tot mai bune de muncă şi
gal. preşedintele Uniunii regio­ reş Autonomă Maghiară, Ni- de viaţă de care se bucură coo­
Joc zilele trecute la Combina­ Esenţa ei constă in aceea că nale a cooperativelor meşteşu­ coiae Cărăuşu, vicepreşedin­ peratorii din ţara noastră, in-
găreşti Suceava, Dan Visalon, te al Uniunii regionale a făţişînd activitatea largă desfă­
tul siderurgic Hunedoara au la rampa puţului se face un cooperator la cooperativa „Jiul'' cooperativelor meşteşugăreşti şurată în vederea formării omu­
din Petroşani, Nicolae Ziâtes- Galaţi, Petre Anghelache, pre­ lui nou cu atitudine socialistă1
•nătat în cuvîntul lor că mi­ control riguros al fiecărui va- eu, preşedintele Uniunii regio­ şedintele cooperativei „Arta faţă de muncă şi avutul ob­
nale a cooperativelor meşteşu­ Aplicată“ din Bucureşti, Ion ştesc.
nerii din Ghelar au îmbunătăţit gonet ce vine din abataje. Cel găreşti Oltenia, Constantin Săn- Borcuti, preşedintele Uniu­
simţitor calitatea minereului găsit cu steril, în loc să fie clulescu, vicepreşedinte al coope­ Conducătorul delegaţiei din
nii regionale a cooperativelor R. D. Germană, Rudi Dobber-
extras şi livrat. Că aşa stau lu­ trimis la suprafaţă, este întors rativei „Higiena“ din Bucureşti, meşteşugăreşti Maramureş, Ele­ nak şi conducătorul delegaţiei
Lazăr Frantz, preşedintele Uni­ na Selemereanu, cooperatoare la din R.P. Mongolă, GuriininPun-
crurile, o confirmă şi faptul înapoi la locul de muncă. ’Acest unii regionale a cooperativelor cooperativa „Higiena“ din Timi­ ţag, conducătorul delegaţiei din
meşteşugăreşti Bacău, Stelian şoara, Ilie Alexe, vicepreşedinte R. P. Polonă, S. Pietkiewicz şi
că în primul trimestru al anu­ lucru, pe lingă că îi determină’ Bădescu, preşedintele coopera­ al U.C.E.C.O.M., Nicolae Butna­ conducătorul delegaţiei din R.P.
tivei „Muncitoarea“ din Topo- rii, preşedintele cooperativei Ungară, Kovacs- Istvan au salu­
lui ei au primit bonificaţii pen­ pe mineri să-şi sporească exi­ loveni, Ion Pintea, preşedintele „Progresul“ din Botoşani.. Ale­ tat Congresul. Ei au oferit da­
Uniunii regionale a cooperati­ ruri Uniunii Centrale a Coope­
tru creşterea conţinutului de genţa faţă de calitatea produc­ velor meşteşugăreşti Cluj, Ele­ xandru loja, preşedintele coope­ rativelor Meşteşugăreşti.
na Keinberg, vicepreşedinte al rativei „Solidaritatea“ din Cluj,
metal în minereu de 233.730 lei. ţiei, uşurează munca la banda cooperativei „Deservirea“ din Ştefan loniţă, preşedintele coo­ In şedinţa de ciupă-amiază,
Piatra Neamţ, Ton Mateescu, co­ perativei „Borcea“ din Călăraşi, după încheierea discuţiilor, con­
Este demn de remarcat fap­ de claubaj şi. in ultimă instan­ operator la cooperativa „Mun­ Ion Sferele, vicepreşedinte al gresul a aprobat în una­
ca orbilor“ din Bucureşti, Iuliu cooperativei „Cootex“ din Oradea, nimitate raportul Consiliului
tul că au primit bonificaţii in ţă,, descongestionează transpor­ şi Petre Ilie Bucur, preşedinte­ U.C.E.C.O.M., raportul Comisiei
Kiss, preşedintele Uniunii re­ de revizie, precum şi propune­
fiecare lună. tul de substanţă inutilă. le Uniunii regionale a coopera­ rile făcute pentru îmbunătăţirea
gionale a cooperativelor meş­ tivelor meşteşugăreşti Dobrogea. statutului şi a adoptat noul sta­
La baza acestui succes stă în Minerii din Ghelar au mal tut al U.C.E.C.O.M.
primul rînd o muncă politică găsit pentru cei care rebutează teşugăreşti Crişana, Vasile Ra- Vorbitorii au înfăţişat reali­
de masă susţinută şi traduce­ şi alte mijloace de îndreptare. zările obţinute de cooperati­ Lucrările continuă.
rea în viaţă a unor măsuri bine vele meşteşugăreşti din ţara
Vagonetele cu steril sînt expuse noastră, reliefîn d măsurile luate Vineri seara a avut loc în
gîndite. La Ghelar, de cum te in acest scop. precum şi ex­ sala Teatrului C.C.S. din Capi­
apropii de poarta exploatării, în curtea exploatării, la loc perienţa pozitivă dobindită de tală un ’ spectacol festiv prezen­
multe unităţi in îmbunătăţirea tat de echipe artistice ale coo­
te intîmpină panouri şi lozinci vizibil, cu eticheta şefului de ;j Laminorul bîuming al C.S. ;j activităţii de prestări de servi­ perativelor meşteşugăreşti ¦ din'
ii Hunedoara. Vedere exterioară ii cii pentru populaţie. Bucureşti, în cinstea partici-
care îndeamnă brigadă din aba­ La întreţinerea culturilor panţilor şi invitaţilor la lucră-
Cadre Totodată numeroşi vorbitori ri\e ’celui ’ de-al rii-lea Congres
pe mineri să-şi tajul căruia au au subliniat sarcinile mari care ai eooneraţiei meşteşugăreşti din
de m ecanizatori — jt. P. Romînă.
sporească efor­ CaUtatea — obiec tiv fost extrase. Se revih cooperativelor nreşteşugă-
turile pentru a înţelege că ni­ bine pregătite reşti în lumina indicaţiilor da- (Arjerpres).
da patriei mine­ principal al infrecer/i mănui nu-i’con­ 5 .0 0 0 kg. porumb boabe cum şi sapa mare pe 54 de Hec­ te de partid, expuse din nou
An de an agricultura ţării noastre tare. prin salutul prezentat de tova-
reu mult şi de socialiste vine să fie pus este dotată cu tot m a i' multe trac­ la hectar
bună calitate. într-o asemenea toare şl maşini agricole moderne. Pen­ in prezent colectiviştii din î-ăşul Chivu Stoica, studierea
tru mînuirea acestora se‘ cere un nu­ De pe o suprafaţă de 20 ha., Gîrbova plantează tutunul ’ pe
Multe dintre ele s i t u a ţ i e . In măr corespunzător de mecanici agri­ colectiviştii din Âpoldu de Sus cele 50 de hectare, iar cu'rînd
coli, : cu cunoştinţe practice şi • teore­ au hotărît să obţină în medie, vor începe prăşitul porumbu­
se adresează direct omului, in­ plus, mai există panoul coda­ tice bogate, care să poată folosi cu cîte 5.000 kg. porumb boabe la lui. ' ¦
ginerului, maistrului sau şefu­ şilor şi fruntaşilor în întrecere. pricepere toate tipurile de maşini, în hectar. în scopul realizării aces­
lui de brigadă, îl critică pen­ Cei care obţin rezultate bune vederea executării mecanizate a celor tei producţii, pe lingă cele 600 Pe ogoarele gospodăriei
tru anumite lipsuri, ori îi apre­ sint popularizaţi la panoul mai importante lucrări agricole. tone îngrăşăminte naturale în­ din Gelmar
ciază faptele bune. Fireşte, în .fruntaşilor, sau pe tablourile corporate în sol o dată cu ară­
In acest scop, aşa cum se subli­ tura. ei au mai împrăştiat zilele Folosind timpul prielnic din
felul acesta, fiecare se simte de pe aleea principală. niază în recenta Hotărîre a G.C. al trecute şi cîte 200 kg. azotat ultimele zile. colectiviştii din sa­
tras la răspundere şi mai ales, Printre şefii de brigadă ci­ P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri de amoniu la hectar. De aseme­ tul Gelmar au reuşit să exe­
cu privire- la dezvoltarea şi îmbună­ nea, după semănat, întreaga su­ cute plivitul griului p e întreaga :W,
tăţirea înyăţămîntului agricol, şcolile prafaţă a fost grăpută. suprafaţă. Această lucrare a
se simte in atenţia colectivu­ taţi mereu în rindul fruntaşi­ profesionale de mecanici agricoli vor fost executată şi la culturile de Lucrările Consiliului' Superior
fi organizate pe lingă S.M.T.-uri, Concomitent, la această gos­ orz şi secară. Pentru obţinerea al Agriculturii
lui. lor în întrecerea socialistă sint uzine de reparaţii pentru utilaj agri­ podărie s-a executat plivitul unei producţii sporite de porumb
Victor Jalbă, Ioan Şoit, Nicolae col, gospodării agricole. d e ;_stat. griului pe 200 ha. şi s-a prăşit pe lotul destinat producerii a
Este şi aceasta o explicaţie a Sa vin, Sabin Vesa, Ioan Pali şi floarea-soarelui de pe întreaga 5.000 kg. boabe la ha., s-a exe­ Vineri au continuat lucrările rezolvării cu succes a sarcinilor
faptului că puşcarea selectivă alţii. Ei nu dau drumul din încă diii toamna' anului trecui? pe suprafaţă. cutat grăpatul, urmînd ca peste
şi alegerea manuală a sterilu­ abataje nici unui vagonet cu lingă gospodăria agricola de stat din cîteva zile să se înceapă pră- Consiliului Superior al Agricul­ puse de partid în faţa agricul­
Pctreşti a luat fiinţă o şcoală pro­ în scopul realizării unei pro­ situL -4P-.A-
lui şe aplică cu multă minuţio- steril. fesională dc mecanici agricoli. In anul ducţii de 12—15.000 kg. masă
zltate la toate locurile de mun­ I au fost cuprinşi 40 de elevi care, verde Ia hectar, pe 135 ha. de AUREL RONGEA
In sprijinul muncii minerilor,' după absolvirea acestei şcoli, vor fi turii in şedinţe de lucru pe turii în vederea sporirii produc­
ci, că minerii au ajuns să facă au venit şi o serie de măsuri repartizaţi să lucreze în' gospodăriile păşune s-au aplicei îngrăşămin­ corespondent
pe drept cuvint din calitatea tehnico-organizatorice eficiente. agricole dc stat din regiune. Pe pe­ te chimice {azotat de amoniu şi secţii. ţiei şi consolidării continue a
producţiei obiectivul principal rioada .şcolarizării, elevii au asigurate sare potasică). N t : • \'VL
al întrecerii socialiste. S-a întărit asistenţa tehnică în condiţii bune dc viaţă şi învăţătură Au fost dezbătute, pe baza re­ unităţilor agricole socialiste.
abataje. Puşcarea selectivă se astfel îneît, atunci cînd vor termina Prin munca depusă la lucră­
Dar, cea mai bună mărturie aplică la toate locurile dernun- şcoala, să posede temeinice cunoştinţe centelor documente de partid şi Proiectele de planuri alcătuite
îgsnpa1 duăaseceVs'ditcet, osmerni.snJearolubl,ăg„ă:s5sei„im.Lad. einnoi.,bceril.nie- ucrdlăPei ncull.oăn-nndVb,eiâmje. stca*e tf*apoqostt.sibssinpl.novrLiiîta.' 1n1buiTaTmnîlfdi-ă.-aX­ de agricultură şi folosire judicioasă a rile de întreţinere s-a.u eviden­ de stat. sarcinile actuale şi de în comisii urmează să fie supu­
brigadă sint puşi să aleagă ste­ rul personalului care selecţio­ tractoarelor şi maşinilor agricole. In se dezbaterii şi aprobării Consi-
rilul numai oameni pricepuţi, nează ' sterilul cu incă doi oa­ afară dc orele teoretice, sub îndru­ ţiat toate cele patru brigăzi de perspectivă ale fiecărei ramuri
care cunosc bine minereul...“. meni pe schimb ş.a.m.d. marea profesorilor şi maiştrilor, ele­ şi sector ue activitate din agri-
vii execută lucrări practice la ate­ cîmp conduse de Ioan Piringer,
Metoda lui Victor Jalbă o Toate acestea au făcut ca pro­ lierul şcolii şi la atelierul de repa- ‘Î ’i Hi m p r fT '•v4W « ^ 1®»«p<îri'6yţ«al -A -gî'icu U u m dm
aplică mulţi şefi de brigadă de centul de steril în minereu să raţii al G.A.S. In felul acesta, ci au Lazu Miron, Glatz Andrei şi
la mina Ghelar. De altfel ea scadă de la o lună la alta, iar posibilitatea să cunoască caracteris­ de planuri de luci'u. Aceste pro- şedinţă plenară,
constituie cea mai netedă cale conţinutul de metal să crească. ticile şi modul de funcţionare al trac­ Rechert Ioan.
ce ie asigură succesul în tra­ toarelor, motoarelor şi celorlalte ma­ iecte cuprind măsurile necesare (Agerpres)
ducerea in viaţă a unei iniţia­ Angajamentul ce şi l-au luat şini agricole, să efectueze îngrijiri şi
tive proprii, pornită cu cîteva minerii in urma apariţiei Di­ să ia parte activă la reparaţii. \
săptămîni in urmă de la sec­ rectivelor Comitetului Central • ::•'- •¦HŞ Î: •:'S
torul I I : „La suprafaţă — nici al P.M.R. cu privire la criteriile Hotărîrea privind dezvoltarea şi ' •4'*' •i'
un vagonet cu steril“. principale ale întrecerii socia­ îmbunătăţirea învăţămîntului agricol
liste este de a ridica conţinu­ a fost primită cu mare satisfacţie dc Plantează iufunul ••'\^VN\v,vXv‘ \\v.*X4»vX*tv,x*.'5.\v*v’.*N’.\\\vSv*s. -y.'-'.v.w'
tul de metal din siderita bul- elevii şcolii noastre, care sînt liolă-
rîţi să depună eforturi şi mai mari La G.A.C. din Gîrbova lucră­ Z i plină dc lu ­
pentru însuşirea tuturor cunoştinţelor rile de întreţinere a culturilor
gări livrată furnaliştilor din păioese au fost începute în cru C olectiviştii
agricole teoretice şi practice, astfel timp ce se mai executa încă se­
¦ ŞTIRILE ZILEI Hunedoara cu 1 la sută. Reali­ mănatul porumbului. Pînă acu m , elin V iu (u l d c Jos
zările de pînă acum confirmă ca atunci cînd vor fi repartizaţi în colectiviştii de aici au plivit
că el se îndeplineşte cu succes. aproape 400 ha. de grîu şi orz. e x e c u tă p r ă ş itu l
producţie, să facă faţă cu succes sar­ Acolo unde griul se prezenta
JC*g)rPÎOfl> mai ,shri , au aplicat îngrăşă­ c a rto filo r.
cinilor sporite care stau în faţa agri­
In fiecare lună care s-a scurs culturii. minte chimice. Astfel, 150 ha.
au fost îngrăşate cu azotat de
| 5 sile în R. P. Bulgaria dc Ia începutul anului şi pînă * MIHAI GHYGRFY amoniu (100 kg. la ha.). Totoda.
în prezent, furnaliştii au primit tă ei au executat praşila I-a
pe întreaga suprafaţă de butaşi
de la ei numai minereu cu pentru sfecla de zahăr, sfecla
furajeră şi floarea-soarelui pre­
W I e r i, Î S m a i a.C,, 46 d e o a - peste 1 la sută fier mai mult

2 m eni ai m uncii d in regiunea decît prevederile planului. Aces­

noastră au plecat intr-o ex- ta este un rezultat cit se poate
cursie in R epublica P opulară de bun. Şi nu ne îndoim că
minerii vor face totul pentru

B ulgaria. E xcursia, cu plecarea a ajunge la un altul şi mai

©\j’ d i n B u c u r e ş ti, se v a fa c e p r in bun. Furnaliştii şi-au luat un
angajament îndrăzneţ: să rea­
j, O .N .7 . C arpaţi şi va dura o

% zile, tim p în care vor !i v î- lizeze în anul 1962 indicii prevă­ m inieri § al ziarului
zuţi pentru anul 1965. Pentru
Y citate nud m ulte oraşe ale tării a-1 îndeplini cu succes, au ne­

'A p r ie te n e şi. în p r im u l r în d , voie de ajutorul preţios al mi­

v oraşul So[ia — capitala R. P. nerilor.

B u lg a ria . „ GII. COMŞUŢA directorul G.A.S. Pctreşti Redacţia ziarului „Drumul socia­ C. Bodea de la I. F. Sebeş. „O noap­
ztSSz lismului ’ a organizat în perioada 1 te pe locomotivă” şi „Scrisoare din
| Excursie la Braşov noiembrie 1961 — 5 mai 1902 un concediu” de I. Crişan de la R.C.M. Pctrii Toma — Alba* V. Popa — lucind ziarul mai viu, mai interc-
concurs al corespondenţilor voluntari Petroşani, „Tineri din secţie tînără” Orăştic, V. Plane? şi A. Gercea — , sânt şi mai îndrăgit de masele largi
? .. % cu tema : „ P e n tr u cea m a i b u n ă !11- de I. Predau de la C. S. Hunedoara, 1lin şi dc la mulţi alţi corespondenţi.
„Scrisoare din uzină” dc I. Roşu dc de cititori.
^ U n grup de 40 de m uncitori, © fcrm atic. pentru cel m ai bun repor­ la U. V. Călan. „Brigadierul” dc V. Munca corespondenţilor noştri vo­
Pop de la I.C.S. Hunedoara, „Tre­ luntari s-a îmbunătăţit în mod sim­ Corespondenţii voluntari sînt solici­
aXi m a iş tr i, te h n.ic ie n i s.i . in g in e r i ~ t a j ' Acest concurs, organizat cu s:o- nul este adus in trasă” dc V. Strcm- ţitor. Ea este mai rodnică şi mai taţi să desfăşoare şi în viitor o mun­
de la Fabrica chim ică din pul dc a atrage în jurul ziarului un ţan, de la Depoul C.F.R. Teius, „Dc plină de conţinut. Consfătuirile şi că lot mai rodnică, să participe tot
O răşlic vo r fi, tim p de două număr cit mai marc ele corespondenţi 12 ani in fruntea treburilor obşteşti” înlîinirilc cu ci. scrisorile personale, mai activ la munca dc redactare a
zile. oaspeţii m uncitorilor uzi­ voluntari, dc a-i ajuta să trimită zia­ dc 1. Pîrva dc la Sfatul popular ra­ ziarului, trimiţînclu-i informaţii şi ic-
nei de tractoare „Ernst T k ă l- rului un număr luare dc informaţii şi i-au ajutat să se orienteze mai bine portaje bogate în conţinut şi care să
m an“ din Braşov, unde vor face reportaje din toate domeniile şi la reflecte munca entuziastă a munci­
un rodnic schim b de expe- un nivel calitativ, mai înalt, şi-a atins în problemele alese, să scrie la un torilor şi ţăranilor colectivişti pentru
iu mare măsură scopul. îndeplinirea planului de producţie,
2 rientă. Ei vo r pleca azi nivel mai înalt, ccea.ce s-a reflectat îmbunătăţirea calităţii, reducerea con-;
* 19 m a i cu autocarul agen- Concursul s-a încheiat. Răcind bi­ samurilor specifice, valorificarea re-!
o [ici O .N .'T. C arpali. lanţul lui, constatăm cu satisfacţie că Pe marginea concursului „Penîru cea mai bună zervelor interne, micşorarea preţuiui
în perioada în caic s-a desfăşurat informaţie, penfru cel mai bun reportaj" de cost etc., pentru sporirea produce

Schimb s-au primit Ia redacţie 763 informa­ ional Brad, „Preşedintele colectivei” în informaţiile şi reportajele trimise .şi ţiei agricole animale şi vegetale, pen-:
ţii şi 106 reportaje din fabrici, uzine, tiu executarea lucrărilor din campa-i

de experienţă h şantiere dc construcţii, transporturi, de M. V c din raionul Ilia, „Lăcă­ publicate. In urma ajutorului primit, Mile agricole la un nivel agrotehnic
unităţi agricole socialiste din agricul­ tuşul de întreţinere” dc Gh. Tamaş corespondenţii şi-au îmbunătăţit mult superior. De asemenea, corespondenţii

Im u zin a „ V ic to ria “ d in C ă- tură, instituţii de învăţămînt şi cul­ dc la C. S Hunedoara şi multe al­ stilul şi forma de redactare. Mate­ sînt solicitaţi să trimită informaţii şi
tură etc. Informaţiile şi reportajele tele, au o tematică interesantă, sînt rialele trimise redacţiei spre publi­ reportaje despre viaţa nouă, fericD
'6' h m a I o d o r g a n iz a t în c e p în d primite şi publicate în coloanele zia­ scrise îngrijii şi evidenţiază oameni care sînt mai bogate în conţinut, în tă a oamenilor muncii de la oraşe
rului au evidenţiat viaţa nouă pe şi fapte din diferite domenii dc ac­ idei şi oglindesc energia şr entuzias­ şi sate, despre faptele lor patriotice
re d e ie r i, d e c ă tr e o fic iu l d e p r o ­ caic o trăiesc oamenii muncii, en­ tivitate, munca şi viaţa lor nouă şi mul cu care oamenii muncii luptă şi dc eroism.

ci

p lecţie a m uncii d in M .M .C .M . un

2 schim b de experienţă p rivin d tuziasmul cu care ci muncesc pentru luminoasă dc azi. Aceste reportaje pentru înfăptuirea hotărîrilor parti­ Corespondenţii voluntari — unindu-!

W respectarea norm elor de pro- înfăptuirea sarcinilor încredinţate de s-au bucurat de aprecierea cuvenită dului şi guvernului. R e d a c ţia z ia r u ­ sc şi mai strîns în jurul ziarului —
® tccfia m uncii la care participă S partid, dragostea şi setea oamenilor din partea cititorilor. sa-şi aducă o contribuţie mereu mai
*X- p e s te 40 d e d e le g a ţi a i u z in e - muncii dc învăţătură şi cultură etc. lu i tra n sm ite calde m u lţu m iri tuturor marc şi mai rodnică în munca dc
2 lor care aparţin D irecţiei side- Informaţii frumoase şi interesante corespondenţilor săi volu n ta ri care, editare a ziarului nostru.
Reportajele „Strungăriţa“ şi „Uce­ au fost primite şi s-au publicat de p lin m unca ce o 'depun, se stră d u ­
nicie la şcoala uzinei” de M. Călin la tov. C, Băduţă, preparaţia de căr­ iesc să in fo rm eze în m od operativ

¦X r u r g ic e . !»!sg* ' >• X> •u- ¦ dc la U.R.U.M. Petroşani. „Maistrul buni — Petrila, ,V. Tătăruş, 1. Craş- z ia r u l, să e v id e n ţie z e lo t c r e a re Redacţia ziarului va organiza în tu­
XMmBkyf-ig' ' , -W !~ Gh. Mnghcru” şi „O familie obişnui­ ca, D. Munteanu, dc la U. V. Călan, lind o consfătuire regională cu co­
fe I n c a d r u l a c e s tu i s c h im b d e tă“ de R. Bălşan din Petroşani, „Lu­ D. Zuba dc la C.F.R. Simeria, Pa- este nou şi în a in ta t în m unca şi respondenţii voluntari în care se vor
ţţ e xp erien ţă d eleg a ţii v o r v izita lS Bucureşti : Pavilionul Expoziţiei Economiei Naţionale a R.P.R. mină in ţara dc piatră” dc O. Zatos- via ta oam enilor, să popularizeze larg analiza mai pc larg rezultatele con­
cl.il. de la atelierele Centrale Gura- vcl Jurjiţa de la Atelierele centrale cursului şi va avea loc împărţirea
uzina şi vor audia referate barza. „Cînd există entuziasm şi pa­ Gurabarza, Ioan Olaru dc la C.S.PI.. m etodele noi dc m u n c ă şi pe fru n ­ premiilor. Tot în această consfătuire
siune” dc N. Rovenţa dc la Uzina T. Trie de la U.M. Cugir, C. Leo- se vor indica sarcinile de viitor şi
Y prezentate p e d iferite tem e ale electrică Vulcan, „Printre muncitorii pold de la I. M. Teliuc, Gh. Lomnă- ta şi. Prin munca lor, corespondenţii modul în care corespondenţii pot con­
5§ p r o le c fie i m u n c ii. forestieri de pe .Valea Sebeşului” de ?»n — Sebeş, Nicu Sbuchea — Haţeg, voluntari contribuie la îmbogăţirea te­ tribui la înfăptuirea lor.
maticii ziarului, a varietăţii forme­
Y lor, genurilor şi stilurilor gazetăreşti,