Page 67 - 1962-05

pag. 2
O condiţie principală
In îm b u n ă tă ^ r e a
calităţii produselor
Cînd a intrat In exploatare continuare cunoştinţele teoreti­ peste 42.000 depunători la C.E.C.
turnătoria de lingotiere de la
Uzina „Victoria“ din Călan erau
puţine cadre care aveau o pre­
gătire corespunzătoare nivelu­
lui agregatelor moderne şi teh­
nologiei impuse de fabricarea
lingotierelor. Majoritatea mun­
citorilor transferaţi din alte sec­
ţii ale uzinei şi nou angajaţi
nu cunoşteau specificul de lu­
cru al turnătoriei, nu se puteau caracter tehnic şi practic, ceea te, iar sumele depuse se ridică
încadra în programul şi fluxul ce contribuie de asemenea la îa peste 1.600.000 lei. De men­
tehnologic cerut de o astfel de
secţie modernă. Dat fiind a-
ceastă situaţie, suta îndrumarea
organizaţiei de partid, s-a tre­
cut imediat la ridicarea nivelu­ consfătuiri referatul prezentat Vadul Dobrii, Teliuc, Topliţa
lui tehnic al muncitorilor. Aten­ de conducerea secţiei este axat şi in alte localităţi.
ţia noastră a ____ _________ —
fost îndreptată ~
în primul rînd C a lific a re a —
spre preparato­ la nivelul te h n ic ii
rii de amestec
de formare, mun­
citori cărora li _
s-a încredinţat
cel mai important agregat al
secţiei: Staţia de preparare a
amestecului. Ţinînd seamă de
condiţiile ce se cereau fiecărui
loc de muncă, a fost deschis un
Curs de ridicare a calificării în
care au fost cuprinşi peste 90 la
sută din muncitorii ce deservesc
acest agregat şi care şi-au în­
suşit temeinic cunoştinţele pre­
cíate.
In sectorul de formare, pe
lingă contribuţia adusă de mun­
citorii fruntaşi, cu înaltă cali­
ficare, la stabilirea procesului
tehnologic corespunzător noilor
cerinţe, conducerea secţiei a or­
ganizat lucrări practice de în­
suşire a tehnologiei la locul de
muncă Unde muncitorii frun­
taşi, maiştrii şi inginerii sec­
ţiei au explicat şi au arătat prac­
tic muncitorilor cum trebuie să
lucreze o formă, un miez etc.
Nici la secţia de topire (cubi-
louri) nu am avut muncitori cu
pregătire corespunzătoare, dar
sub îndrumarea maistrului La­
zar Bogoş au fost pregătiţi 7
topitori şi ajutori topitori, prin­
tre care iov. Lăscuţ Cazac, Mir-
cea Ştefan şi alţii. Astăzi aceşti
muncitori îşi completează în
Din scrisorile
corespondenţilor voluntari
F ap tă lăudabilă
La cîntarelc de la linia 4 şi 5 —
Preparaţia de cărbuni. Petrila — era
montată o pompă pentru • evacuarea
apei care dădea un randament scă­
zut. Din această cauză, la sfîrşitul
fiecărei săpfămîni, 6—7 muncitori fă­
ceau curăţirea interioară a cîntarelor.
Sudorul Nicolac Florea şi lăcătuşul
Ioau Marcu, amîndoi utemişti, şi-au
propus să rezolve această problemă.
Sim pozion
In cadrul aclivităţi- m u n c ii d e în v ă ţă to r “: din anul IV . Sim pozio­
lo r culturale ce se des­ D espre frum oasa şi no­
făşoară la şcoala P e­ bila m isiune de în vă ţă ­
d a g o g ic ă d i n D e v a , <i tor au vo rb ii io v. I.
a vu t loc de curind un M ifaru, E. V oicu, în vă ­
sim pozion pedagogic cu ţători fruntaşi din re­
tem a: „l\ r u m u s e ţ e a giunea noastră, şi elevi
Memorii nescriseoo¦oooooooooooooooo
U nul tlin prieteni l-a
sfătuit pe C onstantin
P ăun să-şi scrie m em o ­
riile.
— Cred c-ar fi o car­
te interesantă — susţi­
nea om ul. Im aginează-ţi
ce haz ar slîrni, de p il­
dă, în lîm p fa re a cu vînăi-
toarea... Ce zici ? A i p u ­
tea s-o reproduci cam
aşa :
n » ă săturasem de atî-
j îz S'I ta m u n c ă . C o n c e ­
diu nu m ai aveam . In
schim b aveam chef să
m erg la vînăloare. D ar
cum ? L a cei de la m ină
nu poli găsi înlelegere
în asem enea situaţii. Şi-
alunci, ce m i-a m zis eu?
Ia să te îm bolnăveşti
C oslică n iţel, că doar şi
tu eşti om ca to t om ul.
.fi m -a m „ îm b o ln ă vit“>
E drept, de durut nu m ă
durea nim ic, dar pe m e­
dic l-am dus. M i-a dat
foaie de boală. A ve a m
deci acte în regulă aşa
că... a m p le c a t la v în ă -
toarc... A m a vu t însă
ghinion : m -a văzut un
tovarăş de la sindicat.
C e-o fi căutat şi ăsta
aici ? Că doar arc con­
cediu de odihnă ?
— Păi bine, m ăi, to ­
varăşe, aici îţi refaci
sănătatea ? — m -a în ­
trebat el. aer
— D a... aici. In
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO muncă.
ce şi practice participînd la
cursul de ridicare a calificării
deschis la începutul lunii apri­
lie a.c.
Pe lingă cursurile de ridicare a
calificării, care constituie o con­
diţie principală în îmbunătăţi­
rea calităţii produselor, în sec­
ţia noastră se ţin cu regulari­
tateconferinţe şi expuneri cu
îmbogăţirea cunoştinţelor mun­
citorilor noştri. Noi folosim cu
mult succes şi consfătuirile de
producţie pe temă. In aceste
« întotdeauna pe
problemele noi
de tehnică, reu­
m oderne
avantajele celei noi.
Munca pentru ridicarea cali­
ficării la nivelul tehnicii noi a
condus la obţinerea de rezulta­
te mereu mai bune, la înlătura­
rea multor deficienţe şi mai ales
a încălcărilor procesului tehno­
logic, la micşorarea rebuturilor,
care înainte depăşeau cu mult
cifra admisă, la îmbunătăţirea
continuă a calităţii lingotiere­
lor. Turnătoria de lingotiere a
ajuns astfel să devină o secţie
cu realizări frumoase în acest
an. Am produs peste plan, până
la 1 Mai. 200 tone de lingotiere,
rebutul l-am redus cu 0,5 la
sută sub admis, consumurile
specifice au fost micşorate şi
am realizat în trimestrul I al
acestui an 160.000 lei economii
la preţul de cost.
Conducerea secţiei noastre,
sub îndrumarea permanentă a
organizaţiei de partid, va acor­
da şi în viitor o atenţie sporită
ridicării calificării muncitorilor
folosind în acest scop cursurile
de ridicare a calificării, conferin­
ţele şi expunerile tehnice, de­
monstraţiile practice şi alte
mijloace adecvate.
Ing. AUREL' MITROFAN
membru în colectivul subredacţiei
noastre voluntare de Ia uzina
„Victoria“ Gălan
Ei au modificat pompa respectivă rnă-
rindu-i randamentul de lucru. Acum nu
mai c nevoie decit de 2 muncitori pen­
tru curăţirea şi verificarea săptămî-
nală a cîntarelor. Această modificare
aduce întreprinderii o economie de
7.000 lei. anual.
I. SIMONDI
nul s-a încheiat cu un
frum os program de cin-
lece patriotice.
M. SIMEDREA
lib e r ! Sînt în convales­
cenţă !
N u m a i că ci n-au vrut
să-m i dea dreptate. E i
şi ? Slujbă bună iot am,
aşa că p u ţin îm i p a să “.
— E straşnic, n u -i
aşa ? Ş i-apoi, tu ai scrie
m ai frum os.
D ar asla-i nim ic: P unc­
tul forte cred că ar fi
întim plarea aceea, cînd
le-au găsit dorm ind în
căm ara cu scule. N u ?
Parcă văd scriind :
w,
„ A m intrat în schim ­
bul de noapte liotărît
săi-i fa c ' p r a f p e c îţiva , căutat pe prim -m aislrul
chiar şi de n-or fi v in o ­
va ţi. S trig la ei de se
sperie num ai cînd aud
de num ele m eu, A sla-i
m etoda m ea şi dă roa­
dele care-m i convin m ie.
V o rb a c e e a : „F rica p ă ­
ze ş te v ia ! “.
A ju n s jos însă m -a
apucat u n som n de să
cad de pe picioare, nu
alta. Să fac controlul
gazelor la locurile de
m uncă ? Să dorm puţin?
T are m ă ispitea cămara
lăcătuşilor, care era n u ­
m ai la doi paşi. Şi fără
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2301
Creşte num ărul É tIÉ lIttI Pe ecrane :
depunătorilor
la C .E.C . Lumină la
O O O oO O O O O O O O O O O O O O O O C
Filmul „Lumină la fereastră“, care rulează în >
In prezent la Casa ovăşăneas- prezent la cinematograful „Filimon Sirbu“ din Q
că de economii Hunedoara sînt
Deva, este o producţie a studioului de filme $
din Odesa. Scenariul aparţine lui Boris Sllac' , ®
revenind în medie un libret la regia este semnată de Vladimir Kocetov, imă- L
1,3 locuitori. Noul libret de eco­
nomii cu dobîndă şi cîştiguri ginea de N. Lukanev, iar muzica de A. Filipenko. <>
introdus la sfîrşitul anului tre­
In rolurile principale a p a r: V. Egorov ( An- L
'drei Kostrov), V. Pugaceva (Taisia), L. Jukov g
(Konstantin), E. Zeabrova (Vera), V. Plotnikov g
cut a fost primit cu interes de (Ivan). L
către cetăţeni, in numai 6 luni,
peste 2000 de cetăţeni au deve­ Filmul oglindeşte viaţa tineretului sovietic o
nit depunători pe aceste libre­
ăintr-o uzină metalurgică, urmărind o serie de L
iniţiative, acţiuni şi preocupări specifice epocii g
de construcţie desfăşurată a comunismului. o
Uzina la care lucrează eroii filmului fabrică g
locomotive electrice. Rodul muncii lor este cu- o
ţionat că in ultimul timp au noscut în toată ţara. L
fost deschise noi ghişee C.E.C.
in satele Peştişul Mic, Lelese, In fruntea tineretului din uzină se află bri­
gada condusă de tînărul Andrei Kostrov. Dar
există şi unele brigăzi rămase în urmă. Andrei
ia atunci hotărîrea să vină în ajutorul acestora.
¦El propune membrilor brigăzii să cedeze celor L
gh. dascălescu codaşi maşinile automate, prehiînă de la n
corespondent uneltele mai puţin perfecţionate. *
ooooooooocoooooooooo^
şind prin aceasta
să scoatem mai
bine la iveală La cercul de arte plastice
greşelile din teh­
nologia veche şi
al casei de cultură din Hunedoara 20 MAI 1962
In urmă cu două luni, în ca­ apropierea de viaţă a -creatori­ cercului şi pentru îmbogăţirea PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică mai îndrăgite melodii populare
lor, pentru îmbogăţirea temati­ uşoară; 6,30 „Zi de odihnă cu rom îneşti; 14,30 Răsfoind albu­
drul Casei orăşeneşti de cultu­ cii lucrărilor ? cunoştinţelor despre artă ale voie bună“ — melodii popu­ mul cu operete; 15,20 Jocuri
ră din Hunedoara s-a consti­ lare ; 7,15 „Sub steagul păcii şi populare rom îneşti: 15,30 La
tuit un -cerc de artă plastică, — Hunedoara o simţim, ca colectiviştilor. prieteniei“ — program de cîn- şezătoare; 16,10 Noi cîntece in
ouprinzind 18 artişti amatori să zic aşa, clin interior, pentru Se apropie expoziţia bienală ţecci,: 7,30 Piese simfonice; cinstea încheiereii colectivizării
siderurgişti, constructori, elevi, că aici trăim şi muncim. Ne 8^00 Şcoala şi v ia ţa ; 8,20 Mu­ agriculturii; 16,25 Muzică uşoa­
funcţionari — dornici să înveţe, sînt cunoscuţi coloşii de beton de artă plastică. întreaga mun­ zică distractivă ae estradă ; 8,50 ră sovietică; 16,45 „Hai să-ntin-
să-şi dezvolte aptitudinile crea­ şi fier, oraşul muncitoresc, noi­
toare, pentru a le pune în sluj­ le construcţii. Ne străduim ca că a membrilor cercului Casei
ba colectivităţii. activitatea noastră să ţină pa­ de cultură, din Hunedoara este
sul cu viaţa. Furnalul de 1.000
Casa orăşenească de cui tură îndreptată înspre pregătirea Ghid m uzical; 9,30 Teatru la
s-a preocupat de la începui, de m.c., de exemplu, a fost motiv microfon pentru cop ii; 10,30
asigurarea cercului cu cele ne­ de inspiraţie pentru toţi mem­ unor lucrări valoroase, care să Cu cîntecul şi jocul pe pla­ dem hora mare“ — program de
cesare. Astfel, au fost cumpă­ brii cercului. Pentru aceasta am iuri argeşene; 11,00 Ansambluri jocuri populare rom îneşti;'
rate materiale în valoare de organizat o deplasare la faţa lo­ reprezinte cu cinste artiştii 19,05 „Melodii... melodii“ ; 19,30
1.1.006 lei : mulaje pentru stu­ cului... corale ale căminelor culturale Muzică de dans; 20,00 Teatru la
diu, uleiuri, culori, carton etc. amatori hunedoreni la aceas­ in studiourile noastre; 11,30 microfon: premiera „Şapte inşi
Predominantă în activitatea Vorbeşte Moscova; 12,00 Inter­ într-o căruţă" ; 21,45 Din reper­
Deşi tinăr, cercul plastic al cercului de artă plastică este tă importantă trecere în revis­ toriul violonistului Grigoraş Di-
casei de cultură a înregistrat tematica industrială. Dar nu a preţi de muzică uşoară; 13,10 De nicu; 22,30 Muzică de dans.
succese demne de remarcat. fost neglijată nici viaţa săteas­ tă.
că. Pentru cunoaşterea oameni­ toate pentru to ţi; 14,05 Din cele
Pe cîţiva din cei mai activi lor şi a peisajului din ,,pădu- Premergătoare expoziţiei oră­
şi mai talentaţi artişti plastici renime“, casa de cultură a or­
amatori i-am găsit la lucru, îm­ ganizat pentru artiştii plastici o şeneşti, în cadrul căreia vor ex­
preună cu instructorul cercului, documentare în satul Cerişor.
tov. Feket Năzărel. Cu acest prilej au fost reali­ pune şi membrii cercului plas­
zate mai multe lucrări: portre­
— Ce-aţi realizat pînă acum ? te, peisaje, studii. tic al C.S.H., zilele viitoare se
i-am întrebat.
Zilele trecute, tinerii plasti- va deschide la Hunedoara o ex­
— Să vorbească... tablourile. cieni au fost oaspeţii colecti­
Priviţi, acesta este un studiu viştilor din Batiz. Au făcut cu­ poziţie care va înmănunchia ce­
al tov. Velici Ion, pentru o com­ noştinţă cu noile realităţi ale
poziţie inspirată din lupta în satului, cu oamenii care, stă- le mai izbutite lucrări reali­
ilegalitate a partidului. Mun­ pîni pe ogoarele fără haturi, zate de membrii celui mai tînăr
citorul Florea loan, elev în cl. au pornit pe drumul unei vieţi
XI la şcoala medie serală, a noi şi fericite.- „Recolta“ .rezul­ cerc de arte plastice din re­
realizat cîteva portrete şi un tată din deplasarea .la Batiz es­
peisaj industrial. Lucrările „Fa­ te bogată. După definitivarea giune.
brica de talc din ZIaştîr şi ,,0 lucrărilor schiţate cu ocazia do­
stradă nouă î-n Hunedoara“ cumentării, va fi organizată la I. MINDRU
aparţin iui Petrea Iulian, iar
o suită de studii elevului Făr- 20 MAI 1962 U N IU N II REGIONALE A
caşiu Gheorghe, din clasa a VII
DEVA: Post-restant — cine­ C O O PER A TIV ELO R 0 E
matograful „Patria“ ; Lumină CONSUM HUNEDOARA-
la fereastră — cinematograful
„F. Sirbu“ ;¦ HUNEDOARA : 0E V A
Cursa de 100 km. — cinemato­
graful „Victoria“ ; SEBEŞ : Pi­
sica îşi scoate ghiarele — cine­
matograful „Progresul“ ; Căluţul
a şcolii elementare. căminul cultural din Batiz o cocoşat — cinematograful „M.
— Ce aţi întreprins pentru expoziţie pentru popularizarea Saăoveanu“ ; PETROŞANI: Va­
lea mindră — cinematograful
D e p u t a ţ ii r a p o r t e a z ă .,.. „Al. Sahia“ ; Cinci cartuşe —
cinematograful. „7 Noiembrie“ ;
Una din problemele principale — La Miercurea au fost plan­ ALBA IDILA : Bătălie in marş
care au stat în faţa deputaţilor taţi 1.400 pomi ornamentali, (seria l-a şi a Il-a) — cinema­
din raionul Sebeş în primele 1.800 fire flori in parcul din cen­ tograful „Victoria“ : Cinci zile
luni ale anului a fost mobiliza­ trul comunei, plus 150 tranda­ şi cinci nopţi — cinematograful
rea cetăţenilor la acţiunea de în­ firi. S-au creat. 2.500 m.p. zone ,,23 August“ : ORAŞTIE : Puş­
frumuseţare a satelor. Majori­ verzi. tiul — cinematograful „V. Roai-
tatea lor şi-au propus să plan- tă“ ; Nana — cinematograful
îeze pomi ornamentali, să creeze Dar la Daia Romînă ? Depu­ „Flacăra“ .- SIMERIA : Defileul
muncitor noi zone verzi, parcuri etc. Mun­ tatul Vasile Piţan va răspunde :
ca lor a fost încununată de — cinematograful „Ilie Pinti-
succes. Acum, cînd au loc adu­ — S-au plantat 1.500 fire flo­ lie“ ; HAŢEG: Avionul pleacă
nările de prezentare a dărilor de ri, s-a amenajat un parc unde la ora I) — cinematograful.
„Popular“ ; BRAD : Primăvara
seamă, mulţi deputaţi au ce ra­ colectiviştii pot petrece timpul f e t e l o r — cinematograful
porta alegătorilor. Iată citeva liber în mod plăcut. A fost .,Steaua roşie“ ; LONEA : Două
creată de asemenea zonă verde vieţi (seria l-a şi a II-a — ci­ ~'i i—>,—>!—ir-'r »r- r->r~r
exemple. pe o suprafaţă de 2.400 m.p. nematograful „Minerul“ ; TE-
Ce va raporta de pildă deputa­ IUŞ : Alexandr Nevski — cine­
Deputatul comunal loan Să- matograful „V. Roaită.“ ; ZL’AT-
tul raional Nicolae Bunea, din bău din Draşov poate vorbi la N A : Străzile au amintiri — ci­
comuna Miercurea ? fel, folosind bineînţeles cifrele.
— La Draşov s-au făcut mul­
P. BORA şi
elevi anul IV
te treburi bune. Oricine va vi­ nematograful „M u n c i t o r u 1“; INSTITUTUL PENTRU PROIECTĂRI
DE LAMINOARE DIN BUCUREŞTI
zita comuna va observa că s-au IU A : Mecanicul conducea tre­
plantat pe raza întregii comune
X>OOOÖOOOOOOOOO^ 4.600 pomi ornamentali şi că imi — cinematograful „Gh. anunţă
s-au amenajat 2.000 m.p. zone
o verzi. Doja“ ; APOLDUL D E SUS : Ac­ că sesiunea ştiinţifică cu tema:
Şi lucrurile s-ar putea con­ ţiunea Cobra — cinematograful „R ealizări şi te n d in ţe în c o n s tru c ţia
tinua. Deputaţii din Apoldul de „23 August“. la m in o a re io r din in d u s tria s id e ru rg ic ă
Sus, Săsciori, Petreşti, Sebeş şi
m ultă vorbă, am ador­ serviciul de aeraj de care din alte localităţi au ce rapor­ din R. P. R .“
m it buştean pe o ban­ ta. Numai în primăvara aceas­
chetă. L a începui m i aparţin eu, ca să m ă care a fost programată în zilele de 20, 21 şi
s-a părut cam tare, dar ta în raionul Sebeş au fost crea­ 22 snai a.c. SE AMÎNA pentru zilele
apoi n -a m m ai sim ţit-o. 's a n c ţio n e z e . Ş i a şa , n u ­ te 15 noi parcuri, au fost ame­ de 3, 4, şi 5 iunie a. c.
Ce greu am d o rm it! najate zone verzi pe o supra­
N ici m ăcar pe preşedin­ m ai ce m ă trezi-i că faţă de 46.200 m.p., s-au plantat --* uluJhJ kj U u / u / U U V —/ »_/ w ^
tele com itetului sindical 13.000 bucăţi pomi ornamentali.
de secţie nu l-a m auzit deschiseră uşa vreo cîţi­
cînd a încuiat cămara. Recurgînd tot la cifre, vom
A u zi şi la el, ce o m ! v a inşi, care m ai de care afla că în primăvara aceasta
Ce, trebuia să încuie că­ 50.000 cetăţeni din raionul Se­
mara ? Că doar nu m ă m ai supăraţi. Z icea m ai­ beş au prestat la înfrumuseţarea
fura nim eni. E om rău, satelor aproape 350.000 ore mun­
asta-i. N u putea să m ă strul F lorea A brudean că patriotică realizînd economii PENTRU 24 ORE
caute pe banchetă şi să în valoare de peste 850.000 lei.
că m -a m jucat cu vieţile Aceste cifre reprezintă munca Vreme nestabilă cu cerul mai mult
entuziastă desfăşurată de către noros ziua. Vor cădea ploi slabe.
a cîteva sute de m ineri. zeci de mii de cetăţeni dornici Temperatura staţionară; ziua va li
să facă localităţile în care tră­ cuprinsă între 21 şi 25 grade, iar
Păi cum o să m ă joc iesc, tot mai frumoase. noaptea între 6 şi 12 grade.
dacă dorm eam ? V. ALBU C.OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO v
Ei, dar asta a trecut
cum a trecut. A fară
însă, la ieşirea din m ină,
s-au găsit cîţiva care au
ţin u t neapărat să-m i facă | T U R IŞ T I! I
o p rim ire deosebită. A u CETĂŢENI i
făcut nişte buchete de 6^ o Valorificaţi orice fel de piei prin D. C. A.
In trecere prin care vă oferă preţuri avantajoase.
buruieni şi m i le-au în-
PIEILE DE MIEL, CAPRĂ Şl VÎNAT
m în a t spunînclu-m i: „P en­ regiunea Hunedoara, |
icooasoeoaeoeeiasBaaooaaaeaaacoasiiicBsaeeaaQcaosi» iso ace •(>•«¦» jo®
m a tre ze a sc ă ?... I n loc tru fa p ta t a ! “. N u m i-a
să procedeze aşa, el l-a vindeţi-le unităţilor D. C. A. in primele 3-5
prea plăcut, dar ce p u ­ vizitaţi unităţile f ore de la sacrificare spre a nu se degrada.
team face ? A m pus ca­
m iner şi i-a spus că în pul în pă m tn l şi m -am D ezv o ltă sectorul dealimentaţie
sector n-are m ăsurător publică
de gaze şi că poale avea dus în vestia r...“. z o o te h n ic
loc un accident. Păi cu aie cooperaţiei
ce sînt ? N u eram eu în — Sau ce-ar fi să Colectiviştii din Apoldul de
Sus şi-au propus ca în acest an de consum.
sector ? D oar ' puteam scrii despre..: să sporească efectivul de anima­
le la 380 capete bovine, 1.500 oi Veţi găsi în perina- ;
face controlul şi m ai lîr- — D espre ce?... Te şi să realizeze un efectiv mediu nenţă UN BOGAT \
ziu. C it despre o e ve n ­ de 60 porcine la suta de hec­
tuală explozie, asta n u -i r o g ! N u scriu despre tare. SORTIMENT
treaba m ea. Eu m i-am DE PREPARATE \
fă cu t datoria... nim ic. S în t încă tînăi In acest scop, zilele trecute,
pe lingă faptul că au reţinut CULINARE ŞI
Cum spuneam , preşe­ şi m ai am m ulte de în ­ întregul tineret provenit din
dintele ăsta m i-a făcut prăsilă, ei şi-au procurat din BĂUTURI ALESE. <
în noaptea aceea num ai fă p tu it. M e m o riile se creditele acordate de stat şi CETĂŢENI
din fondurile proprii 13 vaci,
necaz. Că nu s-a m u l­ scriu la bătrîneţe... 12 juninci şi 8 boi pentru i N C A Z m 1MCENBMU
ţum ii să spună p rim - A şa o fi. D ar se naş­ telefonaţi la numărul 112
m aislrului. A a n unţat şi te o în treb a re: conduce­ Acesta fiind numărul de telefon al pompierilor
din toate crasele din regiunea Hunedoara, în afara
rea E. M . L u p e n i o să de oraşul Hunedoara care are telefonul nr. 2121.
continue să-i ofere lui
C onstantin Păun prile­
ju ri pentru asem enea
fapte ?
A. NICULESCU
OOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOO