Page 68 - 1962-05
P. 68
Nr. 2301 D R U M tti) ’S U Ü F A L IS M U L U i flag. S
Conferinţa Uniunii regionale < C ~ - ^-<8^<Ş»O-<¦&><>< ţ> <>>¦)><
a cooperativelor de consum
Hanedoara-Deva
Semnificaţia unor cifre Munca cu cartea. —
sarcina de răspundere !
\
Au trecut doi ani de cînd dele creştere în 1961 cu 28,6 la sută a ţia voluntară a membrilor coopera
gaţii prezenţi la precedenta Conferinţă circulaţiei mărfurilor cu amănuntul tori, iar 155 magazine au fost ame
a Uniunii regionale a cooperativelor faţă de anul 1959 înseamnă, în najate şi 98 au fost dotate cu mobi In activitatea de cultura narea cu cărţi se face
de consum, s-au angajat să-şi îmbu primul rind, că prin unităţile coopc- lier nou. lizare a maselor de ţărani, la voia întîmplării.
nătăţească munca şi preocuparea pen •raţiei s-au desfăcut mărfuri indus o deosebită importanţă are
tru înfăptuirea sarcinilor planificate. triale şi alimentare în valoare mai Servirea populaţiei s-a îmbunătăţit Metoda repartizării ăs
In cei doi ani, lucrătorii cooperati marc cu peste 150 milioane lei decît şi ca urmare a înzestrării unui număr munca cu cartea, pătrunde cărţi cooperativelor fără co
velor de consum s-au străduit să se cele vîndutc în 1959. Valoarea res tot mai mare de unităţi cu utilaj co rea cărţii în toate satele re menzile prealabile ale a.ces-
achite cu cinste de sarcinile de răs pectivă exprimă satisfacerea cerinţe mercial modern. In prezent există pe tora (aşa cum spunea dele
pundere ce li s-au încredinţat dfc că lor populaţiei pe lingă articolele de reţea 70 de utilaje frigorifice (în giunii. Consiliul şi Comite gatul lor, Stănculeţ, că fac
tre partid şi guvern, privind aprovi strictă necesitate şi cu unele articole 1959 erau doar 7) şi 45 vitrine frigo tul executiv al Uniunii re tovarăşii ds ia I.C.l. 'Alba),
zionarea populaţiei cu mărfuri indus care în anii precedenţi nu se prea rifice, care asigură păstrarea în bune gionale a cooperativelor de a fost combătută cu tărie ds
triale şi alimentare, precum şi asigu comercializau la sate. Numai în 1961, condiţii a alimentelor. De asemenea, consum, ţinînd seama de către tov. loan Ardelean, se
rarea fondului centralizat de produse faţă de anul 1959 s-a vîndut cu 26 la su s-au organizat ÎS unităţi cu servire cretar al Comitetului regio
agricole al statului. tă mai mult zahăr, cu 36 la sută orez, exemplară, iar la Sebeş şi Orăştie acest lucru a îndrumat per nal de partid, şi. de to ţi. de
cu 27 la sută ulei, cu 57 la sută pro unităţi cu autoservire. manent activitatea conduce legaţii care au luat cuvîn-
Despre felul cum au reuşit să facă duse zaharoase, cu 370 motociclete, tul.
acest lucru, s-a vorbit pe larg în lu 600 aparate radio, 200 frigidere elec Cele relatatei sînt doar cîteva din rilor cooperativelor spre rea
crările recentei Conferinţe a Uniunii trice, 500 maşini de spălat rufe, cu faptele care au condus la realizarea lizarea sarcinii stabilite de Cartea la sate trebuie să
regionale a cooperativelor de consum. S0 la sută mai multă mobilă şi altele. cu succes a planului economic. Cea conferinţa din 1960.
Cei aproape 160 de delegaţi care re mai de seamă realizare a cooperati ajungă în condiţii cu totul
prezentau la conferinţă un număr de Iată dar, care este semnificaţia unei velor de consum din regiune care a Preocuparea Uniunii regio
145.000 membri cooperatori, au as cifre. In felul acesta poate fi exem fost salutată cu bucurie de toţi dele nale faţă de difuzarea căr deosebite. Vînzătorii, să se
cultat cu bucurie bilanţul muncii şi plificat fiecare procent de depăşire gaţii şi invitaţii constă în faptul că ţii se desprinde din acţiu
printr-o analiză temeinică au scos în a planului, fiecare procent de creştere este pentru prima dată cînd nici o nile organizate cum este de gîndească în primul rind la
evidenţă faptele pozitive, metodele comparativă între ani. Toate demon unitate nu a înregistrat pierderi. exemplu concursul „Ce-l mai
bune din activitatea cooperatorilor, strează justeţea politicii înţelepte a bun difuzor ds carte“, dar folosul cărţii, la rolul ei şi
dezvăluind totodată lipsurile ce s-au partidului nostru care pune mai pre Succesul este a i atît mai mare ci ¦mai ales de realizările obţi
manifestat şi cauzele lor. sus de toate, creşterea continuă a rit de la pierderile dc 476.000 lei nute. Astfel, faţă de sarcina abia după aceea la benefi
bunăstării materiale şi culturale a cit erau la încheierea activităţii anu conferinţei, care prevedea
Ei au apreciat stilul şi metodele oamenilor muncii. lui 1959, cooperaţia dc consum din desfacerea cărţii in valoare ciu. In acest scop, conferinţa
de muncă promovate de Consiliul regiune a ajuns să încheie anul 1960 de 0,80 lei ps cap de locui
Uniunii regionale, care, condus perma Prin conducerea şi îndrumarea mai cu un beneficiu dc S.645.000 lei, iar a atras atenţia ca la întoc
nent de către Comitetul regional de competentă pe care a exercitat-o Con în 1961 beneficiul s-a ridicat la
partid, a îndrumat mai bine activi siliu] Uniunii regionale — lucru ce 20.958.000 lei. mirea planurilor de aprovi
tatea cooperatorilor. Au vorbit cu s-a subliniat în lucrările conferinţei
mîndric despre însufleţită întrecere so — s-a acordat o atenţie sporită în In cuvîntul lor. delegaţii la con tor la sate,1$ s-a realizat 1,25 zionare cu cărţi să se ia le
cialistă ce s-a desfăşurat şi se desfă deosebi asigurării mărfurilor necesare ferinţă şi-au arătat hotărîrea de a
şoară între cooperative şi uniunile ra- aprovizionării neîntrerupte a popu munci neobosiţi pentru întregirea rea lei. gătura cu organele de învă-
¦ ionailc, întrecere în care sînt antre laţiei din localităţile îndepărtate. In lizărilor de pînă acum. Totodată ci
naţi peste 2.000 de lucrători. prezent, locuitorii din cele mai în-\ s-au declarat împotriva lipsurilor ce In raionul Sebeş, bunăoară, ţămînt şi chiar cu difuzorii,
depărtate sate ale regiunii, muncitorii se mai manifestă, îndeosebi în ceea aşa cum a arătat delegatul iar consiliile cooperativelor
Rezultatul acestei întreceri se des din miezul munţilor se bucură de rea ce priveşte lichidarea stocului de măr Olteanu Daniel, valoarea căr să manifeste mai multă grijă
prinde din realizarea şi depăşirea lizările obţinute în regimul nostru pe ţilor difuzate a crescut în
linia creşterii nivelului de trai. Vo furi lente şi greu vandabile, în pro 1961 cu 20 la sută faţă de in această direcţie.
principalilor indici de plan, se obser lumul mărfurilor cumpărate în astfel De la standul organizat, în timpul pauzei delegaţii îşi aleg
blema achiziţiilor şi în alte ramuri anul 1960, iar în primul tri- ^
vă în grija manifestată faţă de ser cartea preferată.
dc activitate. mestru al anului curent des- V
Succesele din primele patru luni ale facerea cărţii la sate a cres
cut cu 36 la sută faţă de
aceeaşi perioadă a anului C ontractărilor şi ach iziţiilor
trecut.
Majoritatea magazinelor din m a i m u lt ă a t e n ţ ie ©?
regiune au în prezent ame
najate raioane de carte. Cu
virea populaţiei, în satisfacerea din de localităţi a crescut an de an. acestui an care s-au încheiat cu o toate oxestea, în munca cu Un loc principal în dezbaterile consum Alba, Teodor Berghian, tru preluarea imediată a legu
ce în ce mai deplină a cerinţelor Să luăm de exemplu aprovizionarea realizare a planului de desfacere în director al O.A.B.L.F. Hunedoa melor şi zarzavaturilor recoltate,
crescîndc ale consumatorilor. muncitorilor forestieri. Unităţile coo proporţie dc 104,1 la sută, măsurile cartea sînt încă multe de conferinţei l-au ocupat proble ra, Tovică Manea, preşedintele din câre cauză acestea n-au mai
peratiste care îi aprovizionează, nu preconizate a se lua, sînt o garanţie ficienţe. mele privind contribuţia pe care cooperativei din Brănişca, Dra- putut ajunge la consumatori în
Iată cîteva cifre semnificative. mai în 1961 au desfăcut un volum că lucrătorii cooperaţiei de consum cooperaţia de consum din re stare proaspătă, iar unele de-
Circulaţia mărfurilor, de exemplu, de mărfuri cu 50 la sută mai marc din regiunea noastră îşi vor îndeplini In raioanele Haţeg şi Brad, gomir Cojan, preşedintele con preciindu-se.
a crescut în 1961 cu 28,6 la sută faţă decît în anul 1960. Acest procent în cu cinste sarcinile de răspundere pe giunea noastră a adus-o la al siliului raional al Uniunii coo
de 1959. Este o urmare firească dacă seamnă marfă în valoare de peste care le au. Nerealizarea sarcinilor de
ne gîndim la sporirea producţiei bu 12 milioane lei. de pildă, acest sector a fost cătuirea fondului centralizat de perativelor de consum Ilia şi preluări din contractări la le
nurilor de larg consum, la puterea alţii au apreciat că şi în aceas- gume se datoreşte pe de o parte
de cumpărare a populaţiei care a La conferinţă s-a raportat şi faptul neglijat, iar la multe coope- ^ produse agricole al statului. tă privinţă s-au obţinut unele faptului că unităţile cooperatis
crescut an de an în patria noastră. că, an de an, s-a ridicat nivelul des realizări. îmbunătăţind munca te din raioanele Alba şi Orăştie
De asemenea, producţia industrială a făşurării comerţului, servirea popu rative din regiune aprovizio- 5 Delegaţii Ludovic Farcaş, vi- de contractări şi achiziţii, înde. n-au urmărit preluarea produse
crescut cu 29 la sută faţă de 1959. laţiei îmbunătăţindu-se continuu. i copreşedinte al consiliului Uniu plinîndu-şi în mai mare măsură lor contractate conform con
Faţă de anul 1959, creşteri de peste Aceasta, printr-o susţinută muncă de rolul de achizitor principal la tractelor şi graficelor, iar pe de
30 'la sută s-au înregistrat şi l a ' con educare a tuturor cooperatorilor, care nii raionale a cooperativelor de cereale, legume, fructe şi alte altă parte şi unor unităţi con
tractări şi achiziţii, la încasarea fon- depun tot mai mult interes în mun produse, unităţile cooperaţiei de tractante care nu şi-au res
duluL-Social şi înscrierea de noi ca ce o prestează, contribuind la con consuni din regiunea noastră pectat obligaţiunile contractua
struirea de noi unităţi. Numai în anii au contribuit efectiv la o mai le. Pot fi citate în, această pri
^.ijnănbrL.. 1960 — 1961, au fost construite bună aprovizionare a oameni vinţă gospodăria agricolă colec
depozite de mărfuri în localităţile Ha lor muncii cu produse agroali- tivă din satul Cistei, fosta în
Aceste cifre, la prima vedere ar ţeg şi Deva, 44 magazine noi din care mentare. tovărăşire agricolă din Ludoş
părea oarecum neinteresante. Este dea- 18 au fost construite prin contribu- etc.
juns însă dacă comparăm numai una Sn anul 1961 s-a contractat şi
din ele. De exemplu, procentul de achiziţionat mai . mult. decît Vorbind despre felul în care
în anul 1969. Sn felul aces au fost realizate sarcinile de
Legătura cu masele — ta valoarea produselor agroaîi- achiziţii la fructele de pădure,
chezăşie a mentare achiziţionate a crescut vorbitorii au apreciat că deşi
în anul 1961 faţă de 1959 cu cooperaţia a fost unicul achi
N u m e ro şi 'delegaţi la con ferin ţă , agricole al statului, apărării avuţiei peste 34 la sută. zitor, ele au fost mult sub po
printre care E m ilian Iancu, preşedin obşteşti etc. sibilităţi. Cauza rămînerii în-
te le co o p era tive i clin C e rlcj, S o fia C o- Calea principală de valorifi urmă în privinţa îndeplinirii
zac, colectivistă d in Băcia, G hcorghc M o b iliza ţi de către com isiile cul care a produselor ă fost siste sarcinilor la aceste produse a
Jiboleanu, preşedintele consiliului mul de contractare, în special fost defectuoasa organizare a
U niunii raionale a cooperativelor din turale din cadrul cooperativelor, m e m muncii de achiziţii precum şi
O răştie, au apreciat cu rezultatele cu unităţile agricole. compromiterea parţială a recol
bune o bţinute de către u nităţile coope b rii cooperatori şi lucrătorii m ultor tei.
ra ţiei de consum se dalorcsc in bună Darea de seamă şi numeroşi
m ă su ră şi unei- m a i slrîn se le g ă tu ri u n ită ţi (D obra, C ertej, P oiana, G eoa- delegaţi au subliniat însă că Este meritul delegaţilor la
a conducerilor acestora cu m asa largă deşi volumul produselor valo conferinţă că relevînd în spirit
d e c o o p e ra to ri. I n m u n c a ele c o n d u giu ele.), au p a rticip a t cu în su fleţire rificate prin contractări şi achi critic şi autocritic lipsurile ma
cere şi gospodărire' a cooperativelor ziţii a crescut an de an, la unele nifestate în ceea ce priveşte în
au fo st atraşi şi participă in m o d n e la a ctivita tea fo rm a ţiilo r artistice ale produse acesta a fost totuşi deplinirea sarcinilor la contrac
m ijlo c it aproape 4.000 de m em bri. sub nivelul posibilităţilor exis tări şi achiziţii au făcut şi pre
T o /i aceştia, sp r ijin iţi şi în d ru m a ţi căm inelor culturale. Dc asemenea, tente în regiune.
ţioase propuneri menite să ducă
pentru întărirea m uncii cultural-edu Deficienţe au fost semnalate la aprovizionarea în tot mai
şi în ceea ce priveşte preliX'Ţ/a- bune condiţiuni a oamenilor
cative, com isiile culturale au acordai rea legumelor contractate, sar muncii de la oraşe cu legume
cină care n-a fost realizată de-
o m ai m are atenţie folosirii m ijlo a eît în proporţie de 76,6 la Sută. şi zarzavaturi, la o contribuţie
Sn cuvîntul lor, tov. Lucreţia tot mai activă a cooperaţiei din
celor da agitaţie şi propagandă în Costa, preşedinta G.A.C. din
regiunea noastră în alcătuirea
vederea popularizării rolului şi sar ASPECT D IN SAIiA CONFERINŢEI. Lăpuşnic şi Pfaff Laurenţiu, fondului centralizat de produse
preşedintele G.A.C. din Petreşti agricole al statului.
cinilor cooperaţiei de consum i a edu au criticat organele cooperaţiei
de consum pentru că n-au ma
cării m em brilor săi în sp iritul m u n nifestat suficient interes pen
de către organizaţiile dc partid, au cii în com un, fa p t care a contribuit Toate cooperativele — aufotanţaîe ! : Üi:
desfăşurat o m uncă susţinută de lă a ctiv la ridicarea conştiinţei lor so-
m urire în rîn d u l ţăranilor m uncitori ctalisle, la educarea ţără n im ii m u n Un obiectiv de seamă pentru 1960 şi 1961 au crescut fondu întreaga muncă — la nivelul
în vederea atragerii de noi m em bri în citoare. a cărui îndeplinire trebuie să rile proprii cu peste 1.200.000
cooperative şi în întregirea părţilor militeze fiecare cooperator este lei. Rezultatele bune în această > o Pentru o cit mai abunden cerinţelor actuale!
sociale subscrise. A ceasta a tăcut p o U n rol d e seam ă l-a u a vu t in acela al autofinanţării tuturor direcţie — după cum a reieşit ţi tă aprovizionare a oamenilor
sibil ca în perioada analizată, num ă această p rivin ţă conferinţele şi alic unităţilor. din lucrările conferinţei — s-au In cuvîntul lor tovarăşii loan Arde- In sectorul de achiziţii şi contractări
rul m em brilor cooperatori să creas m ateriale editate dc C enlrocoop. E le obţinut în raioanele Orăştie muncii de la oraşe, in anul 1961 leanu, secretar a! Comitetului regional — a subliniat tov. loan Ardeleanu •—
au fo st expuse la căm inele culturale In ultimii ani a crescut inte fi s-au desfăcut cu 4.960 tone căr de partid, Sabin Botici, vicepreşedinte trebuie luate astfel de măsuri îneît
că cu p este 15.000, ia r fo n d u l social fiin d auditale de zeci de m ii de m em
în ca sa t cu '2.700.000 Ici. bri cooperatori. resul şi grija cooperatorilor faţă Alba şi Sebeş, unde există uni ţi tofi, 2.4-10 tone legume, 1.680 a! Comitetului executiv al Sfatului sarcinile stabilite să fie nu numai rea
C ele 401 consilii săteşti ale coope M ajoritatea celor care au lu a t cu- de gospodăria şi bunul mers al tăţi ca cele din Balşa, Vinerea, fi tone roşii etc. mai mult decît în popular regional, şi loan Neamţu, lizate ci chiar depăşite. Pentru înfăp
rativelor, ce organe statutare dc con v in ln l an apreciat că fa ţă de anii cooperativelor. Aceasta se oglin Ighiu, Poiana, Gîrbova, care au membru al Comitetului executiv al tuirea acestui obiectiv, în regiunea
ducere şi control, au desfăşurat în liccu ţi, legătura celor 49 consilii de deşte în întărirea economico-fi- ajuns să se autofinanţeze. Dar, fi anul 1960. Gentrocoop, au evidenţiat succesele noastră sînt posibilităţi din cele mai
conducere ale cooperativelor, a con nanciară, în sporirea an de an cu toate aceste rezultate, in dobîndite de cooperaţia de consum largi.
o In anul 1961 s-au vîndut
fi prin unităţile cooperaţiei de con-
a cela şi tim p o la rg ă m u n c ă p o litic ă s iliu lu i U n iu n ii re g io n a le şi a celo r a numărului membrilor, precum prezent numărul unităţilor au- fi sum cu 370 motociclete, 600 apa- din regiunea noastră în majoritatea Indicaţii de preţ au fost făcute con
de m asă care, în final, s-a concre raionale cu m asa largă a cooperato şi în realizarea de beneficii la tofinanţate este mic faţă de po ^ raté de radio, 200 frigidere eîec- sectoarelor sale de activitate. Ei au ferinţei şi noului organ ales în ceea
tiza t şi în obţinerea de rezultate din rilor s-ă îm bunătăţit, considerabil, că majoritatea unităţilor. Pe seama sibilităţi. Numai 7 din cele 49 apreciat că realizările dobîndite sînt ce priveşte preocuparea ce va trebui să
ce în ce m ai bune pe linia asigură această legătura a constituit în m ăre acumulărilor din beneficii şi a de cooperative au ajuns să se fi irice, 500 maşini de spălat rufe, rodul muncii pline de răspundere a existe în viitor pentru aprovizionarea
rii. f o n d u lu i c e n tra liza t, d e p r o d u s e m ăsură chezăşia succeselor dobîndite. lucrătorilor din unităţile cooperaţiei de corespunzătoare a oamenilor muncii dc
părţilor sociale încasate, în anii autofinanţeze. De aceea, exem \ cu 80 Ia sută mai multă mobilă consum, conducerii cu competenţă a la oraşe cu legume şi zarzavaturi
plul acestora trebuie urmat de
fi decît în anul 1959, etc.
fi o Valoarea materialelor de
toate unităţile şi mai cu seamă fi consirucţie vîndute prin coope- întregii activităţi de către Consiliul proaspete şi de calitate superioară, cu
de cele din raioanele Ilia, Haţeg ^ raţie gospodăriilor agricole co Uniunii regionale care, sub îndruma atît mai mult cu cît în această di
şi Brad, care nu au nici o coo ţi lective a însumat în anul tre rea şi cu sprijinul Comitetului regio recţie, deşi rezultatele obţinute în
N ftfii perativă autofinanţată şi au re ji eut 5.300.000 lei. nal dc partid, s-a afirmat tot mai anul 1951 sînt mult superioare anilor
zultate mai slabe pe linia creş fi a Unităţile cooperaţiei de con- mult ca un organ capabil să asigure precedenţi, s-au manifestat lipsuri se
i i terii fondurilor proprii. fi sum au organizat în anii coordonarea muncii tuturor unităţilor rioase.
^ 1960—1961 401 expoziţii cu vîn- cooperaţiei de consum din regiunea
Pentru remedierea acestei si fi zare. noastră. O deosebită atenţie va trebui acor
tuaţii, consiliu] şi comitetul dată în viitor şi îmbunătăţirii muncii
executiv al Uniunii regionale e Valoarea contribuţiei volun- Vorbitorii au insitat însă asupra de cu cadrele, controlului şi îndrumării
\ tare a membrilor cooperatori ficienţelor semnalate în munca Con cooperativelor de către organele re
In tim pul pauzei trebuie să îndrume activitatea ^ s-a ridicat în perioada la care d siliului Uniunii regionale şi a coope gionale şi raionale, întăririi relaţiilor
cooperativelor în primul rind rativelor, fdcînd în acelaşi timp reco dintre gospodăriile agricole colective şi
— un grup de de spre lichidarea stocurilor de fi s-a referit darea de seamă, la fi mandări preţioase menite să ducă la unităţile cooperaţiei de consum.
mărfuri şi în special a celor lent ridicarea activităţii cooperaţiei de con
legaţi îm părtăşin- şi greu vandabile, spre încasa fi peste 500.000 lei. fi sum din regiunea noastră pe o treap Vorbitorii au dat şi alte indicaţii la
du-şi din experien rea fondului social subscris şi tă tot mai înaltă. S-a accentuat, bu fel de importante, care trebuie să stea
ţa dobîndită pe li realizarea beneficiilor planifi V a Volumul global al desfacerii ? năoară că în sectorul comercial va permanent în atenţia organului nou
nia realizării p la cate. trebui depusă o muncă mai plină de ales. Ţinînd seama de ele şi organî-
nului dc aprovizio \ în sectorul alimentaţiei publice i răspundere pentru înlăturarea lipsei de zînd temeinic munca de îndrumare şi
nare şi desfacere. Posibilităţi pentru întărirea e- mărfuri de strictă necesitate, lipsă sem control, existînd o muncă colectivă,
conomico-financiară există. Tre fi a crescut iu anul 1961 cu 30 ^ nalată îndeosebi la cooperativele din creatoare şi cu perspectivă, activita
satele de munte. De asemenea — au tea cooperaţiei de consum din regiunea
fi Ia sulă faţă de 1959. fi noastră se va ridica cu siguranţă la
fi o Totalul beneficiilor realiza- fi
fi te de către cooperativele din V
^ regiune în anii I960—1961 se >
0 cifrează la 29.603.000 lei. fi
AAii'-y, buie depusă însă o muncă sus Pagină redactată de : arătat vorbitorii — se impune îmbună nivelul cerinţelor actuale.
•> ţinută pentru ca în cel mai V. PIŢAN şi R. BUDIN ¦ir
scurt ţimp toate cooperativele tăţirea continuă a activităţii în secto
din regiunea noastră să se au- rul alimentaţiei publice şi respectarea Conferinţa a ales noul Consiliu al
Uniunii regionale a cooperativelor de
cu stricteţe a regulilor generale det consum. Ga preşedinte a fost reales
tofinanţeze. comerţ tovarăşul V ranclsc 01aş par.
