Page 69 - 1962-05
P. 69
P f.« DRUMUL S O C I A L I S M U L U I Nr. 2301
SSfiifiÎjtfMlKE&ZtUWm'-:&V&EZKMW' rwsw*':»? 1«?* AîoU«feVi.w.•„M'iî
ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I -i*. «KS. 1. .........
¦ I f l l lBMiMBMMBrW W W 1 |Ufl
__ __________________________________________ — :j: - *" -• •¦
V iz ita d e le g a ţie i de p a rtid şi guvernamenta0Ie Lucrările Conferinţei m ,-
a U. R. S. S. in R. P. Bulgaria
pentru dezarm are de la Geneva mm m* ă«â %mIJ
Călduroasa prim ire fă cu tă oaspeţilor sovietici la Plevna GENEVA 18 (Agerpres). — truge în prima etapă însăşi arma nu
Vineri a avut loc la Geneva cea de-a
popor sovietic, P.C.U.S. şi con 39-a şedinţă a Comitetului celor ÎS cleară, fie a face cu neputinţă folosi
ducătorilor săi în frunte cu pentru dezarmare, în cadrul căreia s-au
SOFIA 18. De la trimisul spe agricole socialiste a luat cuvîn- N. S. Hruşciov. desfăşurat discuţiile finale privind mă rea ei. O a treia cale nu există şi ni
cial Agerpres M. Moarcăş : tul Gheorghi Traikov, prim- surile legaie de prima etapă a dezar
vicopreşedinte al Consiliului de In piaţa centrală a oraşului mării. meni nu tie-a arâtat-o.
In continuarea vizitei pe care Miniştri al R. P. Bulgaria, se a avut loc un mare miting des Combătind pe reprezentanţii puteri
o face in R. P. Bulgaria delega cretar al Uniunii populare chis de preşedintele Consiliului lor occidentale care pun pe primul pian Subliniind că poziţia puterilor occi v.*>:-:v: ! is
ţia de partid şi guvernamentală agrare din Bulgaria. orăşenesc, Radoi Ţocev. problema controlului, reprezentantul dentale împiedică lichidarea armei nu lipiiş y-aŞM4Î.IiM¦Wiw! « !1
a U.R.S.S. a părăsit vineri dimi Bulgariei a subliniat că nu se pot dis cleare in prima etapă, reprezentantul iitip
neaţă Varna indreptindu.se cu Apoi, Nikita Hruşciov a ros Au luat cuvîhtul N. S. Hruş- cuta la nesfîrşit aceste probleme fără sovietic a arătat că în condiţiile create
avionul spre Plevna. tit o cuvîntare. clov şi Todor Jivkov. a se stabili măsurile concrete de. dezar
mare din cadrul primei etape a dezar din această cauză este deschisă o sin mü
La sosirea pe aeroportul din Participanţii la adunare au In uralele şi aplauzele înde mării, care trebuie să fie controlate. gură cale posibilă — lichidarea mijloa If!
apropierea oraşului membrilor ovaţionat îndelung pentru prie lungate ale participanţilor la Reprezentantul Bulgariei a propus ca celor de transportare a armei nucleare.
delegaţiei sovietice în frunte cu tenia bulgaro-sovietică, pentru miting, N. S. Hruşciov a fost cei doi preşedinţi să fie însărcinaţi să 118«
N. S. Hruşciov ca şi persoane Partidul Comunist al Uniunii So. declarat cetăţean de onoare al pregătească propuneri comune cu pri
lor oficiale bulgare care o în vietice şi Partidul Comunist Bul Plevnei. vire la măsurile din prima etapă de Tocmai această cale a fost propusă c!e '¦1îp1
soţesc în călătoria făcută prin gar, pentru pace trainică în dezarmare pentru a fe prezenta apoi guvernul sovietic în proiectul său de
ţară în frunte cu Todor Jivkov lume. Membrii delegaţiei sovietice comitetului.
şi Anton Iugov, li s-a făcut o în frunte cu N. S. Hruşciov au Delegatul brazilian a acordat prin tratat.
călduroasă primire. Tinere fete au dăruit membri depus apoi o coroană de flori cipala atenţie necesităţii instaurării în-,
lor delegaţiei sovietice costume la Mausoleul din centrul ora crederii între .state. & Propunerea Statelor Unite de a se
Nikola Tonev, prim-secretar naţionale bulgare şi obiecte de După aceasta a luat cuvîntul repre
al comitetului regional Plevna al artă populară. şului. închinat memoriei solda zentantul U.R.S.S., V7. A. Zorin. Cele reduce mijloacele de transportare a ar
P. C. Bulgar a adresat un fră ţilor ruşi şi romîni căzuţi la mai serioase divergenţe, a arătat el.
ţesc salut înalţilor oaspeţi. A N. S. Hruşciov şi celelalte au apărut în legătură cu caracterul si mei nucleare cu 30 la sută in prima Noul furnal gigant al uzinei siderurgice de Ia Novo-Lipetk
răspuns N. S. Hruşciov. persoane oficiale prezente s-au 1877 în luptele de la Griviţa şi amploarea măsurilor de dezarmare din etapă, nu rezolvă şi nu poate rezolva U. R. S. S.
întreţinut apoi Îndelung cu prima etapă. Toţi membrii comitetului principala sarcină — înlăturarea cît
Mame ale unor partizani bul membrii colectivului de condu Plevna pentru eliberarea po sînt de acord că este necesar contro
gari căzuţi în lupta împotriva cere al cooperativei agricole. lul asupra înfăptuirii dezarmării. Deo mai repede posibil a primejdiei izbuc
fascismului au îmbrăţişat cu porului bulgar de sub jugul oto camdată însă, nu ne-am înţeles încă cu
căldură pe Nikita Sergheevici Convoiul maşinilor oficiale a dezarmare considerăm că este necesar nirii unui război nuclear deoarece este Trei ani de la decretarea reform ei
Hruşciov, urîndu-i bun venit în oprit apoi la Plevna. man. să se efectueze în prima etapă. evident atîta vreme cit se vor găsi la
această regiune a Bulgariei. N. S. Hruşciov şi ceilalţi mem Sînt posibile două căi pentru a se
In întregul oraş domnea o preîntîmpina primejdia unui război nu disooziţia statelor mijloace de trans a g ra re în Cuba
In drum spre Plevna oaspeţii atmosferă sărbătorească. Aproa bri ai delegaţiei sovietice au clear şi a se netezi calea spre dezar portare a armei nucleare şi arma nu
s-au oprit în comuna Obnovo pe toţi cei peste 60.000 de lo marea generală şi totală, spre crearea
unde se află una dintre cele mai cuitori ai acestui oraş bulgar semnat in cartea de aur a unor relaţii de încredere şi prietenie cleară însăşi, persistă eventualitatea HAVANA 18 (Agerpres). — crează în mod individual sau în
între popoare. Acestea sînt, fie a dis- izbucnirii unui conflict nuclear. La 16 mai s-au împlinit trei colectiv — în cooperative agri
vechi cooperative agricole din au ieşit in întîmpinarea înal Mausoleului. ani de la decretarea de către cole. Guvernul revoluţionar a
In cursul după-amiezii mem Referindu-se în continuare la diver creat de asemenea gospodării de
Bulgaria. în faţa a peste 5.000 ţilor oaspeţi. Fe pancarte mari genţele ivite in uroblema lichidării ba guvernul revoluţionar cuban a stat care posedă importante te
brii delegaţiei sovietice şi per zelor militare străine de pe teritoriile reformei agrare. După cum in renuri de trestie de zahăr. Po
de oameni ai muncii ce lucrează roşii erau înscrise cuvinte de altor ţări şi în problema retragerii de formează agenţia Prensa Lati trivit datelor publicate de Comi
soanele oficiale bulgare care pe aceste teritorii a trupelor străine, na, de la această, dată memora tetul Central al planificării din
pe ogoarele acestei mari unităţi salut adresate solilor marelui V. A. Zorin a declarat că delegaţia bilă, in agricultura înapoiată a
i-au Însoţit in cursul vizitei fă sovietică este convinsă că se poate Cubei s-au produs importante Cuba, în prezent aproximativ 40
realiza tin acord în această problemă schimbări. Pămîntul, altădată
cute prin ţară s-au înapoiat cu dacă vom fi călăuziţi de bunăvoinţă in miinile grupurilor monopo la sută din suprafaţa arabilă a
şi de dorinţa de a respecta principiile liste nord-americane şi ale ma
avionul la Sofia. stabilite de comun acord cu privire la rilor latifundiari, a fost distri ţării se află in posesia gospo
egalitatea intre state în procesul dezar buit ţăranilor care sau. îl lu
mării. dăriilor de stat şi cooperative
lor agricole.
In încheiere, reorezentanNI sovietic a
Poporul Italian protestează Sesiunea Adunării nationale a R. §. Cehoslovace îndemnat să se depună eforturi sporite M işcarea grevistă a oam enilor
împotriva experienţelor pentru a se găsi calea de lichidare a m uncii spanioli ia a sapio are
nucleare ale S. li. Â. divergenţelor ivite şi a propus ca ia
şedinţele plenare ale comitetului să se
PRAGA 18 (Agerpres). — tat cordial pe oaspeţii din Ger treacă între timp la discutarea artico MADRID 18 (Agerpres). —• cere această mişcare grevistă. Cifra
lelor proiectului sovietic de tratat re Agenţiile de presă transmit că lupta adevărată este cu mult mai marc, dacă
La 18 mai a avut loc la Pra- mania democrată iubitoare de feritoare la cea de-a doua, iar aooi la oamenilor muticii din Spania capătă avem în vedere că numai în provincia
cea de-a treia etapă a dezarmării si a proporţii, îndeosebi în provinciile Leon, Biscaya continuă greva 50.000 de oa
ga sesiunea Adunării Naţionale pace. El a subliniat marea im prevederilor corespunzătoare din docu Asturia şi vechea Gastilie. In total, în meni ai muncii.
mentul american. Iară continuă să fie în grevă peste
ROMA 18 (Agerpres). — Romania. Această petiţie chea a R. S. Cehoslovace. La sesiune portanţă a prieteniei, a colabo 80.000 de oameni ai muncii. Aceasta, Corespondentul din Madrid al agen
Poporul italian continuă să mă statele participante la lu Delegaţii Angliei şi S.U.A. care au ţiei France Presse subliniază că cer
protesteze împotriva experimen crările Comitetului celor 18 la a participat delegaţia de partid rării s’trinse dintre R. S. Ce luat cuvîntul Ia sfîrşitul şedinţei au în potrivit unor date incomplete, deoarece curile patronale sînt nevoite să facă
tării armei nucleare americane. realizarea unui acord cu privi cercat să respingă argumentele repre
re la încetarea pentru totdeauna şi guvernamentală a R. D. Ger hoslovacă şi R.D.G., dintre toa
Muncitorii de la fabrica de a tuturor experienţelor nuclea mane condusă de Walter Ul- te ţările socialiste pentru înain zentantului sovietic. presa şi radioul franchiste trec sub tă- unele concesii sub presiunea maselor
liîrtie „Cedlit“ din Chieti au dat re şi cu privire la înfăptuirea bricht, prim-secretar al C.C. al tarea lor continuă pe calea con
publicităţii un manifest în care dezarmării generale şi totale P.S.U.G.. preşedintele Consiliului struirii socialismului şi comu populare. In Gatalonia, direcţiunea ma
condamnă cu mînie pe milita- sub un control internaţional co de Stat al R. D. Germane care
riştii care zăngănesc armele. respunzător.
Acest manifest a stîrnit un viu se află in Cehoslovacia. nismului. rii fabrici de automobile „ENAS“ a
ecou şi la alte întreprinderi ai Un mare grup de deputaţi fost nevoită să sporească, salariile ce
căror, muncitori au hotărît să comunişti a prezentat în parla Zdenek Fierlinger, preşedinte Apoi Walter Ulbrieht a rostit P resa oecid tială despre lor 5.000 de muncitori. Au obţinut sa
oiganizeze în regiunea Bussi un ment o interpelare guvernului, tisfacerea revendicărilor lor 5.000 de
nou „marş al păcii“. cerînd să se comunice „dacă s-a le Adunării Naţionale, i-a salu la sesiune o cuvîntare. s itu a ţia ci8hi S p an ia muncitori de la compania navală „Em-
întreprins vreo acţiune diplo pres National Basan". Muncitorii, dur
In oraşul Reggio-Emilia, Con matică în legătură cu reluarea -SBî
siliul municipal şi „Comisiile exploziilor nucleare de către Sta provincia Guipuzcoa au declarat'că vor
interne de fabrică“ (organe ale tele Unite, ţinînd seama de ca S. 0. L cer partenerilor săi din S.E.A.T.O. NEW YORK 18 (Agerpres). — Spaniei, in ziarele spaniole, sau
se ale oamenilor muncii în în racterul deosebit de serios al Pe lingă măsurile represive la radio nu s-a făcut nici o continua lupta pînă la obţinerea mini
treprinderi — n.r.) au ales pe să trimită trupe în Tailanda menţiune în ce priveşte grevele,
hotărîrii americane care a coin împotriva greviştilor şi împotri care au cuprins 100.000 de mun
membrii delegaţiei care trebuie cis cu tratativele de Ia Gene va celor care s-au solidarizat
va cu privire la încetarea ex
să prezinte participanţilor la perienţelor nucleare, interzice PARIS 18 (Agerpres). — mul ministru Macmillan a declarat joi cu aceştia, autorităţile fran citori, publicîndu-se doar o de mului vital şi pînă vor fi eliberaţi mun
rea armei atomice şi dezarmare“. în timp ce debarcarea unităţilor de în Camera Comunelor că dacă Tailanda chiste au hotărît în mod ar claraţie oficială cu privire la citorii arestaţi.
tratativele de la Geneva peti infanterie marină americane în Tailan- va adresa o cerere în acest sens, gu
da continuă cu intensitate, S.U.A. exer vernul englez este hotărît să trimită bitrar interzicerea relatărilor in starea de asediu şi la suspenda In cursul zilei de joi au fost înre
ţia populaţiei regiunii Emilia- cită presiuni asupra celorlalţi aliaţi ai unităţi militare în această ţară. (agen
săi din cadrul blocului agresiv ţia France Presse subliniază că această presă, la radio, precum şi prin rea drepturilor cetăţeneşti in gistrate alte mişcări de solidaritate cu
Î3i: S.E.A.T.O. pentru a-i determina să tri declaraţie a lui Macmillan a fost pri toate mijloacele de informare a ti ei provincii. provinciile aflate pînă acum în grevă.
mită contingente militare în această mită cu strigăte de „ruşine“ de de populaţiei, despre adevărata si Mişcarea grevistă a cuprins nord-vestul
ţară. S.U.A. doresc in mod evident să putaţii opoziţiei). Trupele britanice care tuaţie a valului de greve care Comunicaţiile feroviare, prin ţării. La Barcelona, mai multe întrej
dea impresia că toţi membrii S.E.A.T.O. ar urma să fie trimise în Tailanda, pre a cuprins Spania. telefon şi rutiere au fost între prinderi se află în grevă.
participă la acţiunea din Tailanda. cizează agenţia Reuter, se vor compu rupte sau restrinse în regiunea
Agenţia France Presse, citind cercuri ne probabil din unităţi de luptă ale Ziarele occidentale demască respectivă, iar ziariştii au fost Solidari cu lupfa oamenilor muncii,
autorizate franceze, transmite că guver forţelor aeriene. măsurile restrictive adoptate în
nul S.U.A. a solicitat Franţei trimite
rea in Tailanda a unui contingent mi Ministrul de Externe al Australiei, acest sens de cenzura franchis- ţinuţi in afara ei. studenţii şi profesorii de la universită
litar „cu caracter simbolic". Agenţia Banvick, luînd cuvîntul în Parlament
Declaraţia Comitetului pec pentru arată că „problema face obiectul unei în legătură cu situaţia din Laos, a de tă pentru a încerca să împie Soldaţii patrulează străzile ţile din Madrid şi Barcelona continuă
examinări din partea guvernului fran clarat că guvernul australian sprijină dice difuzarea ştirilor despre Înarmaţi cu mitraliere. Cu toa lupta. La Barcelona circulă de cîteva
destindere internaţională şi pace cez“, adăugind că „nu pare că situaţia pe deplin acţiunile S.U.A. în Tailanda. mişcarea de opoziţie împotriva te că acesta este probabil cel zile manifeste care cheamă pe oamenii
militară implică vreun pericol imediat regimului dictatorial de Ia Ma mai important eveniment in muncii şi studenţi să manifesteze îm
ATENA 18 (Agerpres). — TASS ternaţională şi pace cere în declaraţia pentru securitatea Tailandei“. In ce priveşte Pakistanul, agenţia drid. Kstfel, într-un articol
transmite: sa încheierea neîntîrziată a unui acord Guvernul englez a răspuns favorabil D.P.A. transmite din Garaci că „surse apărut în ediţia europeană a Spania de la războiul civil, con preună pentru majorarea salariilor, li
cu privire la interzicerea experienţelor unei cereri similare, cu rezerva ca ea
Comitetul grec pentru destinderea in să fie adresată de Tailanda însăşi. Pri oficiale pakistaneze au indicat că acea ziarului american „New York spiraţia tăcerii este totală. bertatea sindicală şi dreptul la grevă.
ternaţională şi pace a dat publicităţii nucleare în atmosferă, în Cosmos, sub Herald Tribune“ se arată: „Ci
o declaraţie în care protestează cu ho- pămînt în condiţiile controlului naţio stă ţară nu doreşte să fie implicată în- titorii ziarului „New York He 12
tărîre împotriva experienţelor nucleare nal şi realizarea unui acord cu privire
americane menite să intensifice cursa la ' dezarmarea generală şi totală sub tr-un posibil război în Asia de şud-est“. rald Tribune“ din alte ţări ar F aseism cu „ tarif i i
înarmărilor. un control internaţional riguros. trebui să ştie că în ultima săp-
tămină la chioşcurile de ziare
Comitetul grec pentru destinderea in din Spania nu s-a putut vedea
Cronica evenimentelor sâptâmînii nici un exemplar din acest ziar D ouă sule de fa s urm ăriţi şi persecutaţi 1ş i c u a t ît m a i m u l t *
sau din alte ziare europene. Mo
tivul : marile greve din nordul cişti au atacat pala- odinioară dc M usoli- după ce judecătorii au L
Pe senrt 0 Pe scurt 4 Iul Brancaccia din n i : A ltiero Spinelli d a t sentinţa. f
MOSCOVA. — Printr-un decret al i R om a. A v e a loc aco- care a stal 16 ani în 4P ă tr u n z î n d in sa lă
Prezidiului Sovietului Suprem al
Dispute filozofice? coexistenţei paşnice? Nicidecum. Obi problemă la faţa locului, ajunge la con potriva Tailandei, dezminte obişnuitele U.R.S.S., Organizaţia unională de i lo o în tîln ire in te r- tem niţele fasciste, cu cu salutul fascist, cei 4
ectivele agresive care stau la baza cluzia că „în ochii generalului de Gau afirmaţii americane despre dorinţa de pionieri „V. I. Lenin“ a fost deco
Despre divergenţele şi contradicţiile existenţei şi a întregii activităţi a pac lle faptul inacceptabil în ce priveşte a vedea un Laos unificat, paşnic şi neu rată cu Ordinul Lenin cu prilejul ce i naţională p e n tru , li- n o sc u tu l econom ist 29 dc huligani s-au *
din lagărul occidental vorbesc acum tului Atlantic sînt în egală măsură Marea Britanie îl constituie relaţiile tru. Vigurosul protest al opiniei publi lei de-a 40-a aniversări a întemeie a ş e z a t î n b o n ă ptl i n i
iju numai ziariştii specializaţi în pro aprobate de toţi membrii acestei ali speciale ale acesteia cu Statele Unite". ce mondiale împotriva acestui act con rii ci. 4 bertalca Spaniei. C ei profesor Ernesto Rossi d c ifo s e . N - a u n eeggaa,t i
blemele internaţionale ci — lucru neo anţe. Divergenţele se manifestă în ceea Este vorba despre accesul Angliei la se trar intereselor păcii în sud-estul Asiei J
bişnuit — şi conducătorii puterilor apu ce priveşte căile de înfăptuire a acastei cretele atomice americane. „După pă a determinat, se pare, la Washington VARŞOVIA. — La 18 mai a avut x două sute dc fascişti şi a lţi intelectuali şi
sene. După conferinţa de la Atena a politici şi ele sînt provocate de dorinţa rerea generalului de Gaulle, scrie Lipp- manifestarea unei prudenţe tardive. loc la Varşovia o şedinţa festivă a
pactului Atlantic, certuri care înainte fiecăruia dintre membrii pactului de manii, aceste relaţii speciale în dome Aşa cum, folosind insula engleză Academici Polone de Ştiinţe, consa L au urlat, au vocifc- a c tiv iş ti a n tifa s c iş ti nim ic. In fa ţa sălii 4
aveau loc în conferinţe cu uşile închise a-şi asigura o poziţie favorizată în ra niul treburilor nucleare ar face din Chrisimas pentru experienţele lor nu crată împlinirii a 10 ani de activi indignate, tribunalul a
sau cu ajutorul corespondenţei intre di port cu ceilalţi. Angiia un agent al Statelor Unite în cleare, americanii au urmărit, printre tate. La şedinţă au participat condu â ral, au lovit. A u câ ita lie n i. hotărît însă punerea f
versele cancelarii au devenit de dome cadrul Comunităţii Europene“. La 2 iu altele, să împartă oprobiul cu alţii, cători de partid şi de stat în frunte î
niul public. Preşedintele de Oaulle «şi Statele Unite consideră că, rezervîn- nie, primul ministru al Marii Britanii, acum, invitîndu-şi aliaţii să trimită cu W. Gomulka. ţi z u t ş i v ic t im e . C um insă nu m ai
afirmă în faţa reprezentanţilor presei du-şi controlul deplin asupra puterii Macmillan, !1 va vizita pe de Gaulle. „contingente simbolice" în Tailanda,
— deci cu dorinţa de a îi difuzate larg nucleare occidentale, îşi vor putea men Majoritatea observatorilor occidentali vizează acelaşi obiectiv. MOSCOVA. — Tinerii regizori so N u , aceasta n u s-u trăim totuşi în 1035, în lib e r ta te a tu tu r o r , ţi
— nemulţumirile faţă de politica State ţine vechiul ascendent asupra partene presupun că primul ministru englez va vietici Alexandr Alov şi Vladimir
lor Unite, iar preşedintele Kennedy îi rilor mai mărunţi. Guvernul american negocia la Paris condiţiile intrării An Se ştie că au loc înfr-adevăr lupte Naumov vor pune în scenă primul întîm plat în anii as poliţia a fo st pînă la condam ntndu-i doar 4
răspunde tot printr-o conferinţă de pre ţine cu atît mai mult la acest punct de gliei în Piaţa comună. în care urmă între tailandezi şi laoţieni, între sud- film artistic sovieto-amcrican „Intîl-
să. Este adevărat că preşedintele Sta vedere, cu cît în relaţiile lor cu Europa reşte să obţină un rol preponderent. vietnamezi şi laoţieni. Este vorba de nire pe un meridian îndepărtat“, după c e n s iu n ii „d u c e l u i '' urm ă nevoită să in la. c ile o a m e n d ă 4
telor Unite s-a străduit să minimali occidentală Statele Unite — după cum Ziarul britanic „Sunday Times“ scrie atacurile banditeşti împotriva forţelor romanul cu acelaşi titlu de Mitchell
zeze divergenţele dintre Washington şi scria de curînd Marguerite Htggins în că „în prezent Anglia se află în f.ăfn patriotice din Laos, atacuri la care par Wilson. M itsolini. S -a petrecut tervină. Ş i justiţia „pentru nerespectarca 4
Paris, afirmînd că ele ar avea „un ca „New York Herald Tribune“ — „au unei axe Adenauer—de Gaulle, care ticipă aşa-zişi „voluntari“ din Tailan ordonanţelor în vigoa-
racter filozofic". In acelaşi timp însă acum şocul iniţial al părintelui care consideră Piaţa comună drept un pas da, din Vietnamul de sud şi ciankai- RABAT. - La 17 mai a început în zilele noastre, în italiană a avut deose r e “. *
Kennedy şi-a expus foarte concret şi descoperă că copilul nu numai că a spre o combinaţie politică strînsă, su şişti. Dar dacă nu e vorba de apărarea repatrierea refugiaţilor algerieni aflaţi i
practic punctul de vedere despre cere crescut dar şi răspunde obraznic“. bordonată în primul rînd propriilor lor integrităţii teritoriale a Tailandei, pe pe teritoriul Marocului. 2.000 de al acest început dc vară b ita plăcere să se
rea Franţei de a pătrunde în secretele interese continentale“. care nu o ameninţă nimeni, ce caută gerieni au traversat frontiera maro 4,
militare atomice ale americanilor şi en Adenauer vrea arme atomice. Nemul soldaţii americani în Tailanda, la fron cană pierind cu trenul spre Algeria al lu i 1962. Şi s-a întîlnească cu eroii R evista „T im p u r i
glezilor. El a respins categoric sus- ţumit că sesiunea de ia Atena a Iată principalele — dar nu singurele tiera cu Laosul ? Corespondenţii de pre în regiunea Ujda şi cu autocamioane 4
zisa pretenţie şi a adăugat că nu crede N.A.T.O. nu i-a satisfăcut pe deplin — fapte, care atestă că înăuntrul pac să din regiune sînt de părere că Sta în regiunea Beni Drar. petrecut sub ochii b i- acestei tipice lovituri n o i“ relatind acest
că o întîlnire cu preşedintele Franţei această ambiţie, a doua zi după înche tului Atlantic se duce o luptă îtidîr- tele Unite consideră prezenţa infante v
ar ptilea duce la realizarea unui acord ierea ei a criticat în public poziţia jită pentru putere, pentru preponderen riei lor marine în Tailanda drept cel CARACAS. — In regiunea muntoa ¦ nevoitori ai poliţiei fasciste. A u fost a d u raz, presupune cu iro-
în această privinţă. S.U.A. în tratativele cu U.R.S.S. pentru ţă. Aspiranţii la funcţia de cîrmaci de mai bun mijloc pentru a obţine crea să din centrul Venezuelei au avut loc \ italiene, care a fost se şi răugilc de fier v
rezolvarea problemei germane. El caută vin tot mai numeroşi şi mai insistenţi. rea unui guvern laoţian aşa cum şi-l noi ciocniri între trupe guvernamen nic că în urm a pro- 4
In ce constă, de fapt, esenţa contra să demonstreze pe toate căile că dacă doresc americanii, adică cu departe tale şi forţe de răsculaţi. ca şi bastoanele cu
dicţiilor ? Există vreo diferenţă de fond nu se va ţine seama de diversele sale Cinci mii de soldaţi mentele de război şi afacerilor interne ' de faţa şi care a ur cuie pe care le fo lo coşului dc la Roma.
între atitudinile principalelor puteri oc pretenţii, poate pune oricînd beţe în dezmint... în tnîna grupării Boun Oum-Nosavan DELHI. — La Delhi a fost sem siseră aceşti en tu
cidentale faţă de problema fundamenta roate unor tratative în problema ger Dacă şantajul nu va reuşi — şi nici nat un contract care prevede elabo m ărit am uzata năs fasciştii italieni îşi }
lă a dezarmării generale şi tofale? Nu. mană pe cale de a deveni rodnice. Cinci inii de soldaţi americani — nu are şanse să reuşească — trupele rarea de către specialiştii sovietici a zia şti „ b ă ie ţi'1 iu z e
încearcă vreunul dintre conducătorii flotei a Vll-a vor trebui în cele din proiectului tehnic ăl unei uzine pentru truşnicele „ d istra cţii 4,v o r p l a n if i c a d in a in te
occidentali să acrediteze opinia justă Generalul de Gaulle doreşte să devi anunţă agenţiile de presă — înărşă- urmă să părăsească terenul, ducînd cu utilaj electric greu, care se va con lu l lo r „ p a tr io tic “. S - a
că în relaţiile cu ţările lagărului socia nă membru plin al „clubului nuclear" strui cu contribuţia tehnică a U.R.S.S. ale „ băieţilor'', în bugetul organiza- ^
list ar fi mai bine să se pornească nu luesc prin Tailanda spre graniţa cu sine încă o înfrîngere a de atîiea ori în regiunea Hardvara — statul Uttar- descoperii cu acest (iei lor, cit trebuie să
de la „echilibrul groazei", nu de la şi totodată se arată potrivnic intrării Pradcş. Uzina va fi cea mai marc „B ăieţii“ n u erau p rilej că m u lţi dintre plătească pentru is- V
..''oîitjca forţei" ci de la principiile Laosul. Prezenţa lor în această regiu înfrîntei politici americane „de pe po construcţie de acest gen din întreaga adunaţi la în tim p la - p ra vile lor, conform
Angliei in Piaţa comună europeană. De ziţii de forţă". Asie dc sud-est. re. Erau m obilizaţi cei 20 de in d iv izi ta rifu lu i fix stabilit 4
ne, justificată prin pretextul şubred al de o organizaţie neo 4
ce ? Ziaristul american Walter Lipp- FELICIA ANTIP fascistă care activea
unui pericol de agresiune laoţiană îm ză legal în Italia şi 4
mann care a studiat de curînd această care poartă num ele
arestaţi, m ai p artici dc ju stiţia italiană. t
paseră la asem enea
„ a c ţiu n i“. E r a v o r b a C ei care au m em o- J
m ai ales d e ciţiva
conducători ai orga ric bună îşi aduc $
dc „m işcarea socială am inte cu lucruri ase- 4
i ta l i a n ă “. A v e a u ş i m ănătoare s-au m ai 4
un fuhrer şi acest nizaţiei fasciste de ti întîm plat o dată, Fas- ?
ciştii au m a i fo st
fiihrer are şi el un neret „tînăra Ita lic“ încurajaţi cu cîteva \
î
nume : C aradonna, Şi a n u m e A n d erso n şi
M ontovani.
m em bru în conducerea decenii în urm ă p rin 4
acestei o rganizaţii fa s Şi procesul a avut asem enea „ ta rife“. D ar $
loc. A fo st un p ro
ciste. j ces care a interesat 4t a r i f u l s ta b ilit d c p o -
p e cetă ţen ii Rom ei.
U n proces care a stîr poare i-a dus pe m ulţi ţ
n it vîlvă încă înain
N ici în rîndul vic te de desfăşurarea sa din ei la sp h n u ru - j
tim elor nu s-au ivit
noutăţi. Sub lo vitu - toare. C ine cunoaşte 4
ţ rile fasciştilor au că-
preţurile, să ia am in- 4 i
4 zu t aceiaşi oam eni
le! 4
D. P. ţ
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. leletou : 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar co u¦unu aprobării Direcţiei Generale V. T.T.R. nr. 26.L328 din 6 no euibr.c 1949. — tiparul : Întreprinderea Poli grafică „1 Alai" — Deva.
s
