Page 7 - 1962-05
P. 7
rnwMwn •m v m za M v l u i pi?, a
N r . 2 ’’SO
Cnvîniul to Alexandru Drăghici Cu v intui deputatului
Tovarăşi deputaţi şi deputate, 1961 a 22 combinate şi uzine cu totul asemenea calamităţi cu industriale şl agricole. Tran Tovarăşi şi tovarăşe deputate regiunea Bucureşti
tovarăşi invitaţi la această se chimice şi a 60 instalaţii şi sec cheltuieli minime. şi invitaţi,
siune extraordinară a Marii ţii noi în uzinele existente. sporturile de produse agricole Este de prisos să stâruiesc şi Altul sau tot acela Interpre-
Adunări Naţionale, In asemenea condiţii cu insec Deşi inima mea trupească
In anul 1961 s-a înregistrat ticide în valoare de 192 lei se vegetale reprezintă in anul 1962 şovăie de la o vreme, cea mo eu asupra acelor probleme ale tînd greşit, se vede, reclama-
Sînt întrutotul de acord cu o creştere a producţiei faţă de poate asigura Ia hectar, recol rală bătind însă mereu voios şi
expunerea prezentată de tova 1948 de peste 470 ori la îngră tă în valoare de circa 2.000 Iei. pentru grupele de produse ce cu încredere în viaţă, am voit agriculturii în legătură cu co ţiile cetăţenilor că unele coope
răşul Gheorghe Gheorghiu- şăminte chimice, de 234 ori la neapărat să iau parte la lucră
Dej In cadrul actualei sesiuni antidăunători, de 32 ori la amo Combătindu-'Se cu insecticide reale şi sfeclă de zahăr cir rile acestei sesiuni a Marii Adu lectivizarea asupra cărora pre rative săteşti n-aduc mărfurile
extraordinare a Marii Adunări niac, creşteri importante obţi- larvele cărăbuşului de Dobrogea nări Naţionale cu prilejul în
Naţionale. Conţinutul expunerii nîndu-se şi la alte produse. de către G.H!.C. „Mircea Vodă“ ca 7 la sută din volumul total cheierii colectivizării agricultu şedinţii de gospodării au mal cerute de cumpărători, trage în
oglindeşte politica justă a din regiunea Dobrogea, pe o su rii, şi am făcut bine, căci am
partidului nostru pentru dez In anul 1962 industria chi prafaţă de 133 hă. porumb s-a de transport, ele fiind concen fost de faţă la cea mai splen multă pricepere decît mine. Fie cheierea că n-avem aparte elec
voltarea forţelor de producţie mică va livra agriculturii 620 obţinut o producţie medie de didă manifestare a frumuseţii
socialiste în etapa actuală de mii tone îngrăşăminte chimice 2.637 kg. la ha. faţă de 1.045 trate în majoritate pe o perioa sufleteşti, a deşteptăciunii, a care are In marea construcţie trice, n-avem sticle de lampă',-
construire a socialismului în şi aproximativ 15 mii tone an kg. cit s-a obLinut pe o tarla hărniciei, a capacităţii de a pri
patria noastră. tidăunători. învecinată care nu a fost tra dă scurtă din an. cepe legile istoriei şi de a găsi socialista locul său de muncă n-avem aţă, iar televizoarele sînt
tată. repede drumul drept al progre
Prin încheierea cu succes a Pentru viitor, industria chi In cadrul campaniilor de în- sului cu care este înzestrat şi nu vreau să fiu o muscă la aşa de scumpe incit ţăranul
operei de transformare socia mică, pe baza sarcinilor stabi Se ştie că una din condiţiile poporul romîn, care a trimis
listă a agriculturii, relaţiile de lite de Directivele Congresului pentru valorificarea la preţuri sămînţări şi de strîngere a re aici, sub această imensă cupolă, arat. Ceea ce însă este la în ajuns la sărăcie lucie nu-şi poa
producţie socialiste au învins al III-lea al Partidului Munci suplimentare a fructelor la ex peste 11.000 din cei mai buni
definitiv şi la sate. Această vic toresc Romîn, va înregistra o port este aceea ca ele să nu coltelor, întreprinderile de tran fii ai săi. Mă simt din nou să ţelegerea tuturor este că expro- te îngădui luxul de a-şi cumpă
torie de importanţă istorică se creştere importantă în produc fie atacate de dăunători şi de nătos şi mai ales mlndru de a
datoreşte aplicării cu consec ţia îngrăşămintelor chimice, boli. Din analiza economică fă sport au asigurat mijloacele fi fost de faţă la acest eveni pierea exploatatorilor ţăranilor a ra un asemenea aparat. Şi to
venţă de către partidu: nostru astfel că în anul 1965 va ajun cută în raionul Bistriţa rezultă ment istoric.
a învăţăturii leniniste cu privi ge la o producţie de 2.000.000 că dacă stropirea la meri se necesare pentru efectuarea tran redat pămîntul celor care 11 tuşi, oricine trece prin satele
re Ia transformarea socialistă a tone îngrăşăminte azotoase şi aplică la timp şi în mod corect Aci, in această nemărginită
agriculturii. Ea demonstrează fosfatice (adică 500.000 tone ex se obţin venituri suplimentare sporturilor de cereale In condi rotondă în care încape popu muncesc, că lucrarea în comun noastre poate vedea multe an
încrederea neţărmurită a ţără primat în substanţă activă). de peste 10.000 lei la ha. numai laţia unui oraş, unde conducă
nimii muncitoare în politica în din diferenţa de calitate a fruc ţii optime, lucru ce a fost po torii partidului, membrii guver a unei mari întinderi de pă- tene de televiziune. Am impre
ţeleaptă a partidului, creşterea Descoperirea în ultimul an a telor. nului, deputaţii, ţăranii colec
conştiinţei socialiste a ţărăni unor importante zăcăminte de sibil prin pregătirea din timp a tivişti, inginerii agronomi, me mînt cu toate mijloacele ştiin sia că hainele noastre, că fru
mii, întărirea continuă a alian săruri de potasiu în Moldova, Aplicarea la timp a trata canizatorii, directorii de uzine,
ţei dintre clasa muncitoare şi deschide perspectiva ca după mentelor pentru combaterea bo parcului de vagoane şi autoca oamenii de ştiinţă, scriitorii ţei nu înseamnă deposedarea moasele voastre veşminte ţă
ţărănimea muncitoare, ca re anul 1965, cînd toate lucrările lilor şi dăunătorilor din livezi pun în dezbatere, sfătuindu-se
zultat al politicii înţelepte a miniere vor fi terminate, să fie şi vii prin metoda avertizării con mioane. laolaltă, măsurile de luat pen ţăranului ci întărirea proprie răneşti sînt cusute cu aţă. Avem
partidului nostru, al muncii asigurate din producţie proprie tribuie atit la sporirea recoltelor tru izbinda întîiei campanii
organizatorice desfăşurate de şl îngrăşămintele de acest fel. şl îmbunătăţirea calităţii aces In ultimii ani s-a realizat te- agricole sub semnul totalei co tăţii poporului asupra ogoare aţă, avem şi ace şi sper că se
organele şi organizaţiile de tora, cit şi la reducerea chel lectivizări, Îşi poate da seama
partid şi al muncii devotate a In producţia de îngrăşămin tuielilor efectuate. Metoda aver lefonizarea tuturor gospodării un om nestricat la minte de lor devreme ce lucrarea se face va găsi şi ac pentru cojocul
activiştilor de partid. te chimice şi antidăunători din tizărilor în prols.cţia plantelor realitatea democraţiei noastre,
ţara noastră s-au obţinut reale permite să se reducă 3-4 tra lor agricole de stat, a staţiuni de superioritatea zdrobitoare a nu în folosul citorva cî al ţă acestor mizerabili blasîematori
Prin înfăptuirea colectiviză îmbunătăţiri. In ultimii ani tamente anuale la livezi şl 1-2 socialismului.
rii agriculturii ţărănimea noas s-au produs îngrăşăminte cu o tratamente la vii. Prin reducerea lor de maşini şi tractoare şi ranilor înşişi, sporul de venit de ţară.
tră muncitoare, care în trecut, concentraţie mai mare în sub unui singur tratament, numai Cum puteaţi, voi, cei 11.000
sub regimul burghezo-moşie- stanţă activă, îngrăşăminte gra in prodgoria Odobeşti se reali a unui număr de gospodării care sînteţi adunaţi în această crescînd pentru fiecare în mă Cine merge în Occident este
resc era crunt exploatată şi nulate şi antidăunători cu efi zează economii de peste incintă, să intraţi în vechiul,
trăia în neagră mizerie, a pă cacitate sporită. 4.000.000 Iei. Prin urmare com agricole colective, s-au asigurat sucitul, strlmful, suspectul par sura îmbunătăţirii exploatării izbit de pustietatea magazine
şit astăzi pe o nouă cale care baterea raţională a bolilor şl lament, în care se strecurau
ii asigură o viaţă îmbelşugată Folosirea îngrăşămintelor chi dăunătorilor este pe deplin rea cu prioritate legături telefonice printre coloanele intrării aleşii agricole. Fişia îngustă de pă- lor. Lumea nu cumpără, mij
şi fericită. mice şi a antidăunătorilor con lizabilă, fiecare leu cheltuit pen moşierilor, cei mal mulţi mo-
stituie ' o necesitate pentru ob tru protecţia plantelor adu- unităţilor agricole în campanii şievi ei înşişi, spre a-i întreba mînt nu dă roade îndestulă loacele de trai ale cetăţenilor,
Propunerile prezentate în le ţinerea unor sporuri importan cînd venituri suplimentare de cînd, cum şi cu ce să araţi, ce
gătură cu reorganizarea condu te de produse agricole. Experi pînă la 10 lei, iar în unele ca le de însămînţări şi de strînge să semănaţi ? Pămintul nu era toare, fapt de care şi-au dat simpli sînt reduse. Dimpotrivă,
cerii actuale a agriculturii, ex enţa de pînă acum dovedeşte zuri chiar mai mult. al vostru, sau prea puţin, cum
primă preocuparea permanentă a eficacitatea şi rentabilitatea fo re a recoltelor. înşivă aţi m ărturisit; aceste seama şi ţările capitaliste. Dar în ţările socialiste, magazinele
conducerii partidului nostru şi în losirii raţionale a îngrăşămin Pentru sectorul zootehnic al vaste săli şi pavilioane au ră
special a tovarăşului Gheorghe telor. Astfel, la G.A.C. Corneştl, agriculturii, industria chimică In transportul auto s-a rea sărit şi ele ca o urmare fireas acolo marii proprietari înghit sînt ticsite de clienţi, ţărani şi
Gheorghiu-Dej pentru a asigura pe sol podzol producţia de porumb livrează 72 sortimente de medi că a Intrării avuţiilor ţării in
acesteia o conducere strîns le a fost de 4.094 kg. la ha. pe teren camente pentru combaterea bo lizat o creştere continuă a par stăpînirea celor ce muncesc. ogoarele mărunte, transîormînd muncitori, care cumpără tot ce
gată de problemele practice, neîngrăşat, pe cînd prin folosi lilor parazitare şi a celor con Am privit de 'dimineaţă pînă
potrivit necesităţilor actualei rea unei cantităţi de 150 kg. tagioase la animale, diferiţi sti cului de exploatare, potrivit ce seara bolta acestui pavilion tivi pe micii agricultori în munci civilizaţia le pune la îndemînă.
etape de dezvoltare. azotat de amoniu la ha. pro mulatori de creştere şi produse tă, după cursul soarelui, cu toa
ducţia a crescut la 5.913 kg. la pentru Îmbogăţirea furajelor în rinţelor creseînde de transport. te nuanţele cerului, de la aceea tori rurali, pricină de nemul Ce atîtea socoteli sofistice ?,
Reorganizarea conducerii agri ha., adică cu 44 la sută, iar cu vitamine şi proteine. In acest a apei limpezi plnă la roşia
culturii de sus şl plnă jos re 300 kg. azotat la ha. producţia scop s-a mărit producţia de Pentru a se dota parcul de tic, albastru sîniliu şi întune ţumiri şi greve, în vreme ce în Mărfurile costă bani şi dacă ţă
prezintă o schimbare fundamen a crescut la 6.539 kg. la ha., medicamente de uz proteinar şi cat şi mi-am zis : bun grădinar
tală a metodelor şi stilului de adică cu 60 la sută. s-a pus în funcţiune prima uni transport auto şi de tractoare a fost arhitectul care a întors regimul socialist proprietatea rănimea colectivistă şi muncito
muncă. Noua formă de condu tate de drojdie furajeră din le- asupra capetelor noastre aceas
cere propusă va asigura o con La G.A.S. Livada din regiu şii reziduale de la fabricarea cu anvelopele necesare, în acest tă uriaşă lalea. colectivă e a ţăranilor înşişi, rimea din această ţară „căzută
ducere ştiinţifică, competentă, nea Maramureş, pe podzol de celulozei.
pe toate treptele, a întregului gradat administrîndu-se 150 kg. an va intra In funcţiune noua Dar să mă feresc de a face despre care ar fi absurd a spu la stagnare şi mizerie“, cum zi
proces de producţie agricolă, azotat de amoniu şi 120 kg. su- Prin folosirea stimulatorilor figuri literare. Citeodată o anu
ceea ce va avea ca urmare con perfosfat la ha. s-a obţinut un de creştere (antibiotice şi vi uzină de anvelope de la Popeşti me iscusinţă de condei nu ne ne că se exploatează pe ei în ce această mizerie de pretins
solidarea organizatorică şi eco spor de recoltă faţă de terenul tamine) se obţine un spor de lipseşte noăă celor care ne în
nomică a unităţilor socialiste neîngrăşat de 1.500 kg. porumb greutate la purcei de 10-14 la Leordeni, care va avea o pro deletnicim cu scrisul.- întreba şişi. Şi cu toate astea, slntem romîn, n-ar avea bani, n-ar pu
din agricultură. ceea ce înseamnă că la 1 kg. sută ; la păsări de 13-15 la sută rea este cit adevăr spui. Am
substanţă activă s-a obţinut un şi la miei sugari de 11 la sută, ducţie anuală de 1.000.000 buc. ascultat cu atenţie cuvîntările bîrfiţi în ţările capitaliste, căi tea cumpăra.
Consiliul superior al agricul spor de 19 kg. porumb. contribuind totodată şi la scă feluriţilor vorbitori, mai toţi ţă
turii, consiliile agricole regio derea mortalităţii. Folosirea cu anvelope. Tot în acest an vor rani şi muncitori, şi vă spun naţi cu o amărăciune care do Unele aprecieri sînt de-a
nale şi raionale constituie o De asemenea Ia G.A.S. Oar- succes a îngrăşămintelor chimi drept am rămas smerit. De
formă superioară de conducere cia — Hunedoara, pe aluviune ce, a insecticidelor, fungicide intra în funcţiune instalaţiile aceea prefer să vă vorbesc ca vedeşte succesul nostru. Mai dreptul bufone, „călătorii străini
tocmai pentru faptul că din podzolieă s-a obţinut o creşte lor, ierbicidelor şi a stimulato deputat pentru că In materie de
aceste organe vor face parte un re de 37 la sută la porumb cu rilor de creştere în condiţiile de cauciuc sintetic de la Com grai n-am sfîrşit şcoala. Nimeni sînt, se vede, moşieri care tră — zice comentatorul — care au
număr mare de cadre dintre 150 kg. azotat de amoniu la ba. agriculturii noastre socialiste a nu este atit de bătrîn Incit să
cele mai capabile, cu o înaltă şi de 64 la sută cu 300 kg. azo devenit astăzi posibilă întrucît binatul chimic Oneşti, care în nu mai poată învăţa ceva. Po- geau nădejdea că vom face lu străbătut in ultima vreme fie
calificare, care muncesc direct tat de amoniu la ha. unităţile agricole dispun de ca negritorii ţării noastre mai cul
în unităţile unde se hotărăşte dre de specialitate cu înaltă anul 1965 vor produce la în tivă imaginea unul ţăran ro- crurile cu Încetineală pînă se numai în goana trenului plaiu
soarta producţiei agricole, asl- La culturi de grîu de toamnă, calificare, cadre ce sînt în mă mîn analfabet, nededat cu lim
gurlnd astfel o conducere di pe un teren îngrăşat cu 150 kg. sură să asigure aplicarea mij treaga capacitate 50.000 tone bajul ştiinţific, deci neinstare vor încurca In aşa chip îneît rile romineşti, au fost izbiţi de
rectă, operativă, concretă şl azotat de amoniu şi 300 kg. su- loacelor agrochimice în mod a se adapta progresului tehnic
eficace. perfosfat la ha. s-a obţinut o ştiinţific, lucru ce nu era posi pe an, eliminîndu-se prin şi, prin urmare, a face faţă sar nu se vor mai face deloc. Dar Înfăţişarea mohorîtă a satului
producţie de 3.220 kg. faţă de bil a se realiza de către ţă cinii de a conduce complicatele
Tovarăşi, 2.500 kg. la ha. pe un teren neîn- ranii care îşi lucrau în mod in aceasta importul de cauciuc sin lucrări de exploatare a unei cei care vorbesc neascultaţi de romînesc de astăzi. Este neîn
in realizarea sarcinilor pre grăşat, sporul de recoltă fiind dividual pămînturile. gospodării de 1.000 pînă la 2.500
văzute de Directivele Congre de peste 700 kg. tetic. V- ha. Asta va fi fost înainte. nimeni, la posturile unei aşa- doios că un zăbranic negru s-a
sului al III-lea al Partidului Problemele principale care Acum însă lucrurile s-au schim
Muncitoresc Romîn în legătură La G.A.S. — Bucşani din re stau astăzi în faţa industriei ~k bat. Toţi vorbitorii, ţărani şi zise „Europe Libere“ nu sînt aşternut pe toate satele...“. Ză-
cu dezvoltarea bazei tehnioe- giunea Bucureşti, la cultura de chimice în domeniul produse muncitori, pe care i-am auzit
materiale a socialismului, un grîu folosindu-se 100 kg. azo lor pentru agricultură sînt pe Realizările din primii doi ani în aceste trei zile, din Ţara moşierii înşişi, ci nişte neno branicul iese din cugetul negru'
rol important revine industriei tat de amoniu s-a obţinut un de o parte realizarea producţiei Oaşului sau din Banat, din re
petrolului şi chimiei, precum şi spor de 600 kg. grîu la ha. adică in volumul prevăzut de Directi ai planului de şase ani şi pla giunea Iaşi ori din Dobrogea, rociţi ; nenorociţi nu atît pen al celor care au pierdut orice
transporturilor şi telecomuni la 1 kg. de îngrăşămîrit s-a ob vele Congresului al III-lea al din Argeş sau de lingă Dună
caţiilor, ca ramuri importante ţinut un spor de 6 kg. grîu. P.M.R. şi pe de altă parte îm nul pe anul 1962 arată că în re, au folosit un grai fără pă tru că işi cîştigă o piine spu- speranţă în întoarcerea vremu
ale economiei noastre socialiste. bunătăţirea continuă a calităţii cat în care termenii ştiinţifici
Aplicarea îngrăşămintelor chi produselor, realizarea de sorti cadrul industriei petrol-chimie, stau bine împerechiaţi cu ex nînd lucruri fără nici o noimă, rilor moşiereşti. Dacă acest pa
Deoarece răspund în Consi mice la culturile de plante teh mente concentrate şi cu conţi presiile populare, într-o frază
liul de Miniştri de aceste sec nice conduce Ia rezultate favo nut de mai multe substanţe ac In transporturi şi telecomuni limpede, cultă, adesea plină de ci fiindcă au ajuns la jalnica vilion de sticlă ar pluti lin şi
toare, aş vrea să mă refer In rabile importante. Astfel, la 1 tive, potrivit specificului soluri duh, semn de pricepere depli
cele ce urmează la aportul pe kg., azotat de amoniu s-a ob lor din ţara noastră. Va trebui caţii, există condiţii pentru du nă a ideilor socialiste, a prin condiţie de a-şi ponegri ţara. la înălţime mică deasupra ţă
care l-au adus şi pe care tre ţinut un spor de recoltă de 69 dată o atenţie deosebită dezvol cipiilor elementare ale ştiinţei
buie să-l aducă industria chi kg. cartofi, sau 36 kg. sfeclă, tării in timp cit mai scurt a cerea la Îndeplinire a sarcini de deşteptăciune si aptitudine Ceea ce facem noi este o operă rilor capitaliste, lumea occiden
mică şi transporturile la dez sau 7 kg. tutun. producţiei de îngrăşăminte azo la învăţătură.
voltarea producţiei agricole. toase care în momentul de faţă lor trasate prin Directivele ce patriotică, socialismul însuşi, tală ar vedea voioşia, entuzias
La G.A.S. „Octombrie Roşu“ sînt intr-un raport necorespun Ingrăşămintea, tractorul, se
Conducerea partidului şl gu- din regiunea Braşov, la cultu zător faţă de îngrăşămintele lui de-al III-lea Congres al minţele de soi bun sînt desigur m-am încredinţat de mult dc mul spontan, în care se desfă
/ernului a acordat şi acordă ra de sfeclă de zahăr, folosin fosfatice. Va trebui extinsă pro elementele şi instrumentele de
o atenţie deosebită dezvoltării du-se 35 kg. substanţă activă ducerea de îngrăşăminte granu Partidului Muncitoresc Romîn. temelie ale agriculturii, dar mai acest adevăr, este forma cea şoară această neuitată sesiune.-
unei puternice industrii chimice azot şi fosfor la ha. a rezultat late care permit o mai bună presus de toate stă omul şi cînd
moderne, care să permită va un spor de 5.175 kg., adică pen manipulare şi aplicare. Pentru aceasta este însă nece acest om vădeşte atîta sprinte mai înaltă de patriotism, pen Inchipuiţi-vă că comentatorul
lorificarea din plin a resurse tru 1 kg. îngrăşămînt substan neală de minte e semn că am
lor naturale ale ţârii, pentru ţă activă — 148 kg. sfeclă. Industria chimică are de ase sar ca toţi lucrătorii din aces biruit. Este meritul nepieritor tru că tot poporul simte dato mohorît ar vorbi aşa :
a asigura astfel agriculturii tot menea sarcina să rezolve reali al regimului nostru care, elibe-
r.eea ce îi este necesar In ve ¦!V zarea de produse eficace pen te sectoare ale economiei să-şi rînd muncitorimea şi ţărănimea ria de a-şi apăra bunurile ob Intr-un hangar sumbru, ţă
derea realizării în cel mai scurt tru combaterea buruienilor în de exploatare şi dlndu-i stărui şteşti, materiale şi culturale şi ranii în zdrenţe, cu ochii plini
timp posibil a unui belşug de Pentru combaterea dăunăto culturile de porumb, necesare îndrepte eforturile spre rezolva tor mijloace de instrucţie, a de a pune umărul la mersul de lacrimi s-au perindat la tri
produse agro-ăllmentare. rilor din agricultură, industria îndeosebi la plivitul chimic, creat noul ţăran şi noul mun înainte al ţării. N-aşi da o pal bună. Unora din ei li s-a îm
chimică livrează cantităţi im care va elimina munca atit de rea principalelor probleme ce citor modern, nu rupt de tre mă unui astfel de nenorocit, de părţit decoraţii negre, pe care
Ca urmare a aplicării consec portante de insecticide şi fun grea a prăşitului. cut, vrednic de prezent, înţele teama de a nu mi-o murdări. le-au luat cu mihnire. Pionierii
vente a liniei partidului In do gicide. In anii viitori se vor ob stau în faţa lor. gător al viitorului, egal cu ega cu trompete funebre au defilat
meniul dezvoltării industriei ţine insecticide selective cu Tovarăşi, lii săi, adică cu toţi cel care Să vedeţi ce prăpăstii spune melancolic prin faţa estradei.
chimice s-a ajuns ca în anul eficacitate mărită şi ierbicide Dezvoltarea impetuoasă a eco Astfel, în industria chimică va Intiv-un chip sau altul, acade unul care deplinge deposedarea Jalea se citea pe feţele tuturor.
1961 valoarea producţiei globa care vor fi folosite in culturile nomie! naţionale în anii con micieni ori plugari, miniştri sau moşierilor, înjugarea „bieţilor Eh. eh 1 Evident aţi ride cu ho
le a acesteia să crească de 14 de grîu şi porumb pentru pli- strucţiei socialiste a determinat trebui să se urmărească cu toa mecanizatori, muncim să ridi ţărani“, stricarea armoniei se hote şi le-aţi declara ceea ce ar
vitul chimic. şi o creştere a activităţii în căm Înalta cupolă a patriei. culare între aceste două clase, f i : un nebun' de legat.
ori faţă de anul 1933. Această transţ^rrSri şi telecomunicaţii. tă atenţia îndeplinirea obliga dintre care, precum ştim, cea
Ca să ne dăm seama de im Transporturile au făcut faţă dinţii a pus armata să tragă Această neatierenţă la izbînzi-
creştere importantă a produc portanţa folosirii insecticidelor cu succes creşterii producţiei ţiilor privind livrarea către In cea din urmă din care au ie poporului nostru, indignează
în combaterea dăunătorilor es căzut ciuruiţi de gloanţe 11.000 şi îndîrjeşte sufletul meu şi, nu
ţiei chimice s-a realizat In ur te bine să ne amintim ce pa agricultură a produselor prevă adică atiţi citi, simbolic, sînt mă îndoiesc, al oricăruia dintre
invitaţi în această adunare. dv. Am admirat patriotismul
ma construirii plnă în anul gube enorme provocau In trecut zute in planul de 6 ani şi pen Amintind că „Sclnteia“ a pu Partidului Muncitoresc Romîn
blicat în elogii declaraţia unui şl ca toţi intelectualii, m-am
¦Invaziile de lăcuste. Aşţăzi, prin tru aceasta fiind necesar a se tractorist, precum că a lucrat simţit alături tie el. Dar cuvîn-
singur peste o sută de hectare, tul nu se pare azi lipsit de mo
folosirea largă a Insecticidelor, urmări îndeosebi: socoteşte că asemenea laude ri destie. Nu alături tie el tre
dică in slavă sărăcia şi nepu buie să fim ci In mijlocul şi în
slntem In măsură să înlăturăm întocmirea la termenele pre tinţa tehnică. Şi ne probozeşte rîndurile iul, că aşa mă şi so
domnul pribeag că n-avem de cotesc. Numai cu disciplină de-
văzute in plan a documentaţii cît 60.000 de tractoare în loc să săvîrşită din partea fiecăruia
avem 900.000, învăţîndu-ne că dintre noi vom izbuti să ajun
lor tehnice pentru noile inves important este ca un tractor gem pe culmea pe care după o
să aibă puţine hectare pe sea lungă înlănţuire sîntem menţi să
tiţii ; ma sa. nu ca un tractorist să stăm alături de popoarele ce
lucreze multe hectare. le mai civilizate.
darea în producţie a noilor
Foarte bine, zicem noi, e bi Admirăm ardoarea conducă
instalaţii şi unităţi industriale ne să avem cit mai multe trac torilor partidului, dorinţa lor de
toare. Şi vom avea. Dar e între a se ilustra prin fapte de con
la termenele sau chiar Înainte barea : cîte erau in regimul structori, silinţa de a confrun
vechi ? 4.000 răspunde chiar ta cu experienţa, de a corija
de termenele prevăzute în plan; transfugul care şi-a pierdut greşelile, de a se sfătui cu po
simţirea patriotică. Chestiunea porul, îi admirăm în frunte cu
realizarea în timpul cel mai esenţială nu este doar numărul. tovarăşul Gheorghiu-Dej, mare
scurt a capacităţilor şi a indi Aceste 60.000 de tractoare sînt
cilor tehnico-eeonomicl prevă
zuţi in proiectele noilor insta
laţii ;
extinderea tehnicii noi la uni
tăţile existente prin utilizarea
experienţei cîştigate la instala
ţiile moderne şi folosirea re
zervelor interne a instalaţiilor
în funcţiune, în vederea măririi
eficacităţii economice a acesto
ra şi a creşterii productivităţii
m uncii;
realizarea de către industria fabricate In uzinele noastre. Nu constructor înţelept şi patriot,
de petrol a sortimentelor de mai în 15 ani am izbutit să disciplina avînd şi ea margini
carburanţi şi lubrifianţi de ca
litate superioară, necesare agri
culturii şi aprovizionarea la
timp şi în cantităţi suficiente
a unităţilor agricole socialiste.
In transporturi este necesar: creăm o puternică industrie le ei nu ne poate împiedica să-l
grea naţională şi să fabricăm iubim.
să se ia măsuri organizatori
ce pentru satisfacerea ritmică a unelte agricole de bună calitate, Cit despre meseria mea, ori-
cerinţelor beneficiarilor de tran
sport în timpul campaniilor de îâcînd cu >3le faţă unei sarcini cît de îndărătnic aş părea, deşi
lucru, pentru ca astfel să se
asigure transportul Ia timp şi atît de vaste şi chiar să expor sînt mult mai cuminte, n-am
în bune condiţiuni a produse
lor agricole. tăm. Dacă am fost în stare să putut să nu-mi dau seama că1
facem 60.000 tractoare, vom fa a scrie pentru cei mulţi este a
ce cu aceeaşi iuţeală neprevă scrie pentru multă vreme. Am
zută care surprinde lumea ca început să fac şi eu trei prăşi-
Tovarăşi, pitalistă — de citeva ori mai , le, în loc de două frazei mele.
Cunoscînd rolul important al multe. 'Adevărul este că „Scîn- Mergînti cu cei tineri, rămin
industriei chimice, al transpor
turilor şi telecomunicaţiilor, in teia“ atrage atenţia asupra hăr mai multă vreme tînăr, păşind
cadrul dezvoltării multilaterale
a economiei naţionale, munci niciei tractoriştilor In legătură înainte, nu poţi greşi. Ceea ce
torii, tehnicienii şl inginerii din
aceste ramuri, urmînd Directi cu trebuinţa ca toate forţele am construit sub soarele de aur
vele Partidului şi Guvernului
nostru, vor Îndeplini cu cinste agricole In aGeastă primăvară al socialismului nu se va dări-
sarcinile măreţe ce le revin,
aducînd astfel contribuţia lor la să Îndeplinească cu grabă însă- ma, ci făcînd şi noi aluzie la
dezvoltarea agriculturii socia
liste, la marea operă de desăvîr- mînţăriie ţinute în loc de iar Horaţiu, putem spune cu băr
na prelungită şi de inundarea
şire a construirii socialismului ogoarelor. Comentatorul a fost bătească mîndrie în fapta pe
în patria noastră. moderat şi n-a pus ploile in care o sărbătorim astăzi:
vina socialismului şi a Parti
(Cuvlntarea a fost subliniata Mai tare decît bronzul am ri
prin puternice aplauze) dului Muncitoresc Romîn ! dar, dicat cetate,
oricum, să nu te bucuri ca ro Mai’naltă decît Babei cea din
antichitate.
mîn, de-ţi place ori nu-ţi place
Furtuna care smulge chiar co
sistemul social, de progresele dri din pămînt,
poporului tău, ce tristă, ce bles Şi ploaia nu vor sparge acest
temată infirmitate ' aşezăm în t.
