Page 70 - 1962-05

~P.01Y.TARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 'I încheierea lucrărilor celus de-a! lll-lea

1 ÎN PAG. 2-a : [

1 în scopul i Congres al Cooperaţiei meşteşugăreşti

j sporirii pro-1 Lucrările celui de-a! Lll-lea Congres al ţiile extrem de valoroase pentru activi­
Cooperaţiei meşteşugăreşti din R. P. Ro­ tatea noastră de viitor au fost primite
j ducţiei de ma- i1 mână au luat' siîrşit sîmbătă'ia amiază. de toţi delegaţii cu (multă bucurie şi en­
să verde pe} tuziasm şi constituie un puternic imbold
Ţrecîmlu-se la ultimul punct de pe or­ pentru noi realizări. în numele tuturor
păşunile şi îî-< dinea de zi, delegaţii la congres au ales
neţele natu­ prin vot secret organele conducătoare membrilor cooperaţiei meşteşugăreşti,
ale UCECQM. Din'Consiliul UCECQM fac noi. delegaţii la cel de-aî lll-lea Congres
rale. parte 73 de membri şi 11 membri su­ al Organizaţiei noastre, asigurăm Comi­
(Un studiu a l(!. pleanţi. tetul Central al Partidului Muncitoresc

specialiştilor dini In prima sa şedinţă,,Consiliul UCEfcOM Romîn, Consiliul de Stat şi Consiliul de
a ales Comitetul Executiv. Ca preşedinte Miniştri al Republicii Populare Romîne
raionul Orăştie). I a fost ales iov. Gheorghe Vasiliclii, iar
ca vicepreşedinţi tovarăşii Alexe Ilie, că vom munci cu pasiune şi perseve­
Atm! XIV. Nr. 2302 Duminică 20 mai 1962 4 pagini 20 bani Jcan llie, Aeafiu Rufei şi Nagy Dezide- renţă şi ne vom consacra întreaga forţă
riu. Preşedinte al Comisiei de Revizie a
9fMaaim®i p r o d u s e fost ales tovarăşul Adam Simion. si capacitate pentru înfăptuirea cu cin­
de «calitatea I»a“ ate a sarcinilor trasate cooperaţiei meş­
Delegaţii au adoptat în unanimitate teşugăreşti de Congresul al lll-lea al
L a fabrica „Sebeşul“ d in Sebeş partea secţiilor circulare şi încheiat. rezoluţia celui de al lll-lea Congres al
s-a u obţinut, realizări fru m o a se in In special la articolele albite se în- Cooperaţiei meşteşugăreşti din R. F. Partidului Muncitoresc Romîn, pentru a
acest an. L ună de lună, planul de tîlnesc deseori pete de ulei. Dc ase­ Romînă. ne aduce contribuţia la măreaţa operă
producţie a fo st depăşit, la preţul de menea, unii ciorapi au carîmbii nc- de desăvîrşire a construcţiei socialisto
cost s-au înregistrat im portante eco­ egali, la alţii elasticul este mai larg Congresul a adresat o scrisoare Comi­
n o m ii. D ar succesul cu care textiliştii sau mai strîns. Credem că aceste de­ tetului Central al “Partidului Muncito­ în ţara noastră.
fecte pot fi înlăturate .şi atunci pe resc Ro.mîn, Consiliului de Stat şi Con­
s e m in d r e s c c e l m a i m u l t e s te *îm b u ­ poarta fabricii noastre vor ieşi numai In încheiere, participanţii au ovaţio­
produse de calitatea I-a. siliului de Miniştri. nat îndelung pentru Partidul Muncito­
nătăţirea calităţii produselor. Procen­ resc Romîn, pentru. Comitetul său Cen­
tu l produselor de calitatea l-a s-a Organizaţia noastră dc partid va In scrisoare se spune printre altele : tral în frunte cu tovarăşul Gheorghe
ridicat m ereu, apropiindu-se sim ţitor acorda în viitor o atenţie sporită cali­ „Salutul adresat Congresului nostru de Gheorghiu-Dej.
de „Sulă ia sută". Şi n u la citeva tăţii, astfel incit angajamentul luat azi către Comitetul Central al Partidului
m uncitoare, ci la m ajoritatea. Muncitoresc Romîn, Consiliul de Stat şi Tovarăşul Gheorghe Vasilichi, pre­
Consiliul de Miniştri al Republicii Popu­ şedintele UCECQM, a rostit cuvîntul de
închidere a celui de-al Iîl-lea Congres al
lare Romîne, aprecierea făcută muncii Cooperaţiei meşteşugăreşti.
rodnice pe care am desfăşurat-o, indica­
(Agerpres);

C o le c tiv u l fa b r ic ii c o n sid e r ă to tu ş i aici, să fie îndeplinit. Vom revizui pla­

că se p o a te fa c e m a i m u lt. A c e s t lu ­ nul pentru îmbunătăţirea calităţii, ne

cru a reieşit -cu p rile ju l consfă tu irii vom ocupa de ridicarea calificării S o le m n ita te a înm înării u n o r decoraţii
pe tem a calităţii produselor, organi­ muncitoarelor. Biroul organizaţiei dc
zată dc com itetul de partid din fa b ri­ partid va lua astfel dc măsuri îneît La Palatul R. P. .Romîne a avut loc sîmbătă lan Voitcc, vicepreşedinte al Consiliului de Stat,
că, d in in iţia tiva redacţiei ziarului toate muncitoarele să se ridice la ni­ la amiază-solemnitatea unor decorări. Au fost Grigorc Gcamănu, secretarul Consiliului dc Stat
nostru. C u această ocazie, m ai m u lte velul celor Iruntaşe“. înmînate Ordinul „Steaua Republicii Populare şi Gheorghe Vasilichi, preşedintele U.C.E.G.O.M.

m uncitoare fruntaşe s-au angajat ca MARIA HUŢU, inginer dispecer: Romîne“ clasa IV, „Ordinul Muncii“ clasa III ?i Inmînînd înaltele distincţii tovarăşul Ştclan
Medalia Muncii, conferite de Consiliul de Stat unui Voitcc a felicitat călduros pe cei decoraţi urin-
p r o d u s e le lo r să _____________ „Găsesc că obiecti­ număr de 227 de tovarăşi pentru merite în du-lc noi succese în activitatea dc viitor.
muncă şi pentru activitate îndelungată in coo­
fie num ai de cali­ vul „Numai pro­ peraţia meşteşugărească. In nun ele celor decoraţi tovarăşul Ilic Ale­
xe vicepreşedinte al U.C.E.G.O.M. a mulţumit
ta te a l-a . T o to d a ­ O valoroasă iniţiativă duse dc calitatea La solemnitate au luat parte tovarăşii Ştc- pentru înaltele distincţii ce le-au fost acordate.

tă , p a rtic ip a n ţii Ia a textiliştiior din Sebeş I-a“ e pe deplin rea­ (Agerpres)^
consfătuire au îm ­ lizabil în iabri-

părtăşit din expe­ ca noastră.. Pentru

r ie n ţa lo r, a u c r itic a t d e fic ie n ţe le e x is ­ aceasta e nevoie dc acţiune colec­

te n te în m u n c a s e c ţiilo r , a u !(icul p r o ­ tivă, bine coordonată. Trebuie între­

p u n eri interesante. ţinute cu grijă utilajele, trebuie ridi­ A u lu a t sfirşit lu c ră rile
In cele ce urm ează, publicăm extra ­ cată şi mai mult calificarea oamenilor.

se d in c im în tu l unor p a rticip a n ţi la Şi nu numai a muncitorilor, ci a în­ C o n s iliu lu i S u p e rio r al A g ric u ltu rii
tregului personal.
consfătuire : 1 S T 1 f t I !l IE II JN 'Sîmbătă au luat sfirşit lucrările şe­ roşi membri ai Consiliului au împărtă­
Pentru îmbunătăţirea calităţii pro­ dinţei Consiliului Superior al Agricul­ şit din experienţa unităţilor în care lu­
ELISABETA MIHALŢAN, munci­ duselor, propun : uDBazreismisBBb iBRanncnHBStfB SK. «a turii. crează şi au făcut propuneri pentru îm­
toare : „In luna aprilie, 99,4 la sută bunătăţirea proiectelor de plan.
din ciorapii lucraţi de mine au fost — să se găsească un sistem pentru N ici an m inat întîrziere U nul din nu­ La şedinţa plenară de încheiere au
de calitatea I-a. Cum am reuşit să ţinerea evidenţei calităţii pe laze de m eroasele col­ luat parte tovarăşii Ion Gheorghe A fost adoptat apoi în unanimitate
obţin acest succes ? Nu-i nici un se­ lucru ; Din iniţiativa Direcţiei Reg ionale C.F.R. Timişoara, pen- ţuri pitoreşti Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­ planu' de muncă al Consiliului Superi­
cret. In primul rînd mi-am întreţinut im eliminarea în întregime a întîrzierilor trenurilor, s-au or- ale oraşului re­ niştri, Klexandru Moghioroş, vicepre­ or al Agriculturii pe anul 1962, care cu­
cu grijă maşina. Eu obişnuiesc ca în — să fie întărit controlul interfazic; ganizat în zilele de 12—16 mai a.c. întreceri între staţii şi ture gional Deva. prinde măsurile necesare rezolvării cu
fiecare dimineaţă, înainte de a începe — un control mai riguros din par­ de serviciu sub lozinca: „Nici un minut întîrziere“. şedinte al Consiliului de Miniştri, Mi- succes a sarcinilor puse de partid in
lucrul, să-mi revizuiesc maşina. Dacă tea inginerilor şi în special al mai­ Foto: ILEANA hai Dalea, preşedintele Consiliului Su­ faţa agriculturii, în vederea sporirii pro­
observ o defecţiune nu încep lucrul ştrilor şi ajutorilor de maiştri ; în staţia Simeria-Călători, în aceste cinci zile şi cinci nopţi, TEREK perior al Agriculturii, membri ai C.C. ducţiei si consolidării continue a unită­
pînă nu se remediază, pentru că altfel — să se facă o manipulare mai în­ al P.M R„ ai Consiliului de -Stat şi ai ţilor agricole socialiste.
ştiu bine, o să am necazuri toată grijită a propuselor“. au circulai numeroase trenuri şi la toate îi s-a dat plecarea în guvernului.
ziua. La ora prînzului, înainte de a ELENA ALBU, şefa secţiei încheiat: timpul prevăzut. La analiza într ecerii pe ture, s-a constatat că In încheierea lucrărilor tovarăşul Ion
pleca acasă, revizuiesc din nou maşina. „La noi în secţie se practică metoda cel mai bine a muncit tura con dusă de Cornel Munteanu, care Vicepreşedinţii Consiliului Superior
O şterg dc praf, o ung. Şi ştiu bine intr-ajutorării tovărăşeşti. Din iniţia­ în acest timp nu a înregistrat nici un minut întîrziere. al Agriculturii au prezentat proiectele Gheorghe Maurer a rostit o cuvîntare.
că în acest fel nu voi avea neplăceri. tiva organizaţiei de partid, pe lîngă planurilor’ de muncă ale secţiilor.
muncitoarele fruntaşe au fost reparti­ EMIL CREŢIJ (Agerpres)
Bineînţeles că maşina nu poate face zate să lucreze muncitoare mai slab La discuţiile care au avut loc nume­
singură totul. E nevoie ca cc-1 ce o calificate. Aşa de pildă ICirr Rozina corespondent
foloseşte să lucreze cu atentic, cu pri­ lucrează cu Floarea Erdci, Paraschi- Bat»
cepere. In ce mă priveşte, mă anga­ va Crăciun cu Maria Ciocan. Efectul? O Inevaf!© Jo ie d e tin e re t
jez să produc de acum • înainte nu­ Acestea din urmă dau acum produse ii m irra cui
mai ciorapi de calitatea I-a“. de bună calitate. valoroasă
Ne angajăm să muncim astfel în­ Comitetul, orăşenesc tractive, un concurs de Âu începui praşsia nu din brigada I-a precum şi Miercurea, raionul Sebeş. Co­
PARASCHIVA CRĂCIUN, munci­ eît toate muncitoarele din secţia noas­ Petre Biliarda U.T.M. Petroşani, a cintece şi altele. Du­ Gheorghe Bcdea şi Adam Oan- lectiviştii de aici au plivit 350
toare : „Eu am reuşit să dau în luna tră'să realizeze numai produse de ca­ este unul dintre organizat o joie de pă program au ur­ porumbului cea din brigada a 11-a au ob­ ha. cu păioase şi, concomitent,
trecută numai produse de calitatea litatea I-a. De asemenea, vom spri­ inovatorii cu­ tineret model. La în­ mat citeva ore de ţinut cele mai bune rezultate. au efectuat praşila I-a pe 28 ha.
I-a. Şi mă angajez să fac acest lucru jini în mai mare măsură secţia fini­ noscuţi in strun­ ceput s-a expus o dans. Pentru a obţine producţii spo­ cu sfeclă furajeră, 21 ha. cu sfe­
şi în viitor. sat“. garia de cilin­ oonferinţă cu carac­ rite de cereale la hectar, colec­ Pe suprafeţe înîinse — clă de zahăr şi 4 ha. cu cartofi.
dri a C. S. Hu­ ter educativ, apoi bri­ Comitetul orăşenesc tiviştii din Orăştie s-au străduit Pregătiri intense s-au făcut şi
Consider că îmbunătăţirea calităţii ? nedoara. Recent gada artistică de agi­ U.T.M. Petroşani şi-a să insămînţeze numai seminţe culiurî bine îngrijiie în vederea începerii praşilei po­
produselor e la îndemîna fiecărei el a propus o taţie de la U.R.U.M.P. de mare productivitate, în te­ rumbului. în acest scop, pînă
muncitoare. Trebuie numai preocupare. Au mai vorbit şi tovarăşele Pion­ inovaţie valo­ a prezentat un bogat propus să organizeze ren bine pregătit din timp. Tov. Joan Igna, agronomul acum s-au efectuat lucrări cu
Noi avem o vorbă : „Să meargă iute ca Petraşcu, Ana Negoiasă, Lctiţia roasă : un dis­ şi frumos program ar­ gospodăriei colective din Şibot sapa rotativă pe 150 ha.
mina, nu gura“. Cu alte cuvinte e Pădurar, Aurelia Morar, Maria Radu, pozitiv pentru tistic. S-au organizat mai des asemenea joi Desfăşurlnd în continuare ne informează că şi in această
nevoie de o folosire raţională a celor muncitoare fruntaşe, care s-au angajat lipirea cuţitelor şi diferite jocuri dis­ lupta pentru creşterea produc­ unitate se munceşte cu entu­ F. CHIRUŢA
480 minute ale zilei de lucru. să dea numai produse de calitatea I-a. de strungărie. de tineret. ţiei, după terminarea însămîn- ziasm pentryi executarea în epo­
Noul dispozitiv, ţărilor ei au trecut la efectua­ ca optimă a lucrărilor de între­ corespondent
MARIA BĂCILĂ, secretara orga­ ¦A" pe lingă că du­ M. FLORESCU rea lucrărilor de întreţinere a ţinere a culturilor. Organizaţi
nizaţiei de partid de la secţia finisat : ce la creşte­ culturilor. Pinâ acum, colecti­ in brigăzi şi echipe, colectiviştii în grădina de legume
„Comuniştii din secţia noastră au fost N.R. : „Numai produse de calitatea rea productivi­ corespondent viştii de aici au plivit în între­ de aici au reuşit să termine de
totdeauna în fruntea luptei pentru I-a“ este o iniţiativă valoroasă, în pas tăţii muncii şi gime cele 440 ha. semănate din plivit păioasele cultivate pe 305 Imediat după terminarea în-
calitate şi sînt convinsă că vor lupta cu sarcinile pe care partidul le-a pus La construcţia noii şcoli toamnă cu gnu, orz şi ovăz. ha. şi borceagul de pe 40 ha. De săminţărilor din campania agri­
cu tot mai multă ardoare pentru ca în faţa tuturor colectivelor dc mun­ micşorarea efor­ Pe o suprafaţă de 82 ha. cu grîu, asemenea, au terminat .de exe­ colă de primăvară lucrătorii
toate produsele noastre să fie de ca­ că din patria noastră. Ea trebuie îm­ Cetăţenii din satul Criş, raionul Brad, au în­ unde, acesta a ieşit din iarnă cutat praşila I-a pe cele 20 ha. gospodăriei agricole de stat din
litatea I-a. E un obiectiv realizabil, brăţişată şi de colectivele altor în­ tului fizic, adu­ ceput încă din anul trecut lucrările de construc­ mai slab, stau aplicat şi Îngră­ cu fidarea-soarelui, 5 ha. cu sfe­ Bircea şi-au mobilizat toate for­
pe măsura posibilităţilor noastre. La treprinderi clin regiunea noastră. Exis­ ţie a unei noi şcoli. Tn prezent lucrările de zi­ şăminte chimice. De asemenea, clă furajeră şi 12 ha. cu cartori ţele la efectuarea lucrărilor de
noi în secţie se practică metoda au­ tă posibilităţi pentru acest lucru şi la ce secţiei econo­ dărie s-au terminat. Pentru construcţia şcolii timpurii. întreţinere a culturilor. Conco­
tocontrolului. Fiecare muncitoare îşi fabrica „Vidra“ din Orăştie, „Arde­ au fost confecţionate pe plan local 65.000 buc. s-a terminat prăşitul îlorii-soa- mitent cu plivitul griului, orzu­
controlează produsele, astfel ca sin­ leana“ din Alba Iulia, „Simion Băr- mii anuale de cărămizi. De asemenea prin muncă patriotică a relui, iar la grădină au fost Pe 110 din cele 224 ha. culti­ lui, mazărei şi a prăşitului po­
gură să observe la timp şi să elimi­ nuţiu“ din Sebeş, „Viscoza“ — Lupeni, fost procurată cantitatea de 300 m.c. pietriş şi vate cu porumb au fost făcute rumbului care s-a făcut pe 20
ne orice defect. I.C.I.L'. Simeria, I.R.I.C. — secţia 15.000 lei. 50 m.c. nisip. prăşite 5 din cele 16 ha. semă­ lucrări cu sapa rotativă. Ince- de ha., în grădina gospodăriei
Deva, întreprinderile de industrie lo­ nate şi plantate cu legume. Pe pînd de luni, 21 mai, se va în­ s-au plantat şi însămînţat le­
Intîmpinăm însă unele greutăţi din cală ş.a. I. PREtDAN La lucrările de construcţie a şcolii s-au evi­ 15 ha. plantate cu cartofi şi pe cepe şi praşila manuală la po­ gume pe o suprafaţă de 160 hec­
denţiat tov. Avram Rusu, Avram Mic, UieJurca lotul destinat producerii a cite rumb. tare. Pînă acum, pe 50 ha. din
strungar Avram Ştefan şi alţii. 5.000 kg. porumb boabe la hec­
tar S-au efectuat lucrări de gra­ inairde de praşila — această suprafaţă s-a aplicat
10AN BRAGA corespondent pa re.
lucrări cu sapa roiaîivă praşila l-a. La efectuarea aces­
aceşti oam eni s-au ocupat cu îi m ai ardea să adm ire frum useţile în cursul zilei de 18 mai s-a tor lucrări cele mai bune rezul­
păstoritnl şi cu tăiatul lem ne­ n a tu rii d in a ceastă v a le citit d e în ­ ,început ¦şi praşila porumbului. Lucrările de întreţinere a cul­
lor din pădure. D ar în con­ zestrată ? Pînă ieri, această lucrare a fost turilor se desfăşoară intr-un tate le-a obţinut brigada legu­
trast cu fru m u seţile locurilor, executată pe mai mult de 10 ritm susţinut şi ia G.A.C. din micolă condusă de Focşa Rosti-
via ţa oam enilor, în tim p u l stă- ...M aşina s-a oprit. S în lem în Ş u ­ ha. Şefii de echipă Florica Oră-
'pînirii burghczo-m oşiereşli, era gag. D ar nu în Şugagnl de odinioa­ şan, Valeria Vesa, Ana Muntea­ slav şi brigada a I-a de cimp^
un calvar. A m stat de vorbă ră, ci ui Şugagnl de azi, Şugagnl
cîndva cu unul dintre oam e­ p e la 'dugheană 'după m ă la i. C atas­ care trăieşte via ţa nouă, clocotitoa­ condusă de Angustin Bondoc.
tifu l datoriilor creştea, creştea, apă- re, înnoitoare, a întregului popor.
n ii in vîrstă d e pe această sîndu-ne viaţa, sugrum îndu -n c in
vede. Ş l parcă şi acum stăruie lanţul chinuitor care nu se m ai ter­ Scurt bilanţ statistic
în m in te cuvintele sale aspre, m ina. In ch ip tiiţi-vă d-voastră. să
trăieşti o via ţă şi să n u le ştii e li­ Stăm dc vorbă cu secretarul or­
b era t 'de d a to rii. Ş i a sta p e n tru că ganizaţiei dc bază, tovarăşul Teodor
ci, cn şm a rn l, avea g rijă să n u -i poţi M unteanu. A flă m lucruri care ne
achita niciodată datoriile. I.e dubla, uim esc, despre trecutul şi prezentul
le tripla, iar dacă te îm potriveai, acestui sat. la tă p e scurt, statistic,
nn-ţ.i m a i d ădea nim ic, şi puşcăria ceea ce am a fla t:
le păştea... A m cu oare vo rb e să -n ­

Ş fa ţa sa brăzdată dc cule adinei, capă-n ele o via ţă aşa de d u io a ­ In anii regim ului biirghczo-m oşic-

p ă ru l cărunt... să ?... resc, în salul Şugag exista o singurii

V alea Sebeşului... O vale adincă, — A păi, tovarăşi, — spunea el — Da. bălrîn u l n -a vea 'destule vorbe şcoală dc 4 ani, nici un căm in cul­
stră ju ită de slînci înalte, abrupte, cu care să zugrăvească m onstruozi­ tu r a l, C> c îr c iu m i, d is p e n s a r n u , c i­
n -a m vo rb e d estu le să-ncapă-n ele

de m u n ţi îm păduriţi. D e-a lungul am arul zilelor de dem ult. V iată dc tatea v ie ţii din tim p u l burghezo-m o- n em atograf nu, un învăţător, nici un

a c e s te i v ă i, c u r g e c u z g o m o t, î n v o l ­ c îin e , n u a l t a !, M u n c e a m Ia tă ia t u l ş ie r im ii, v i a ţ ă c a re i - a lă s a t p e fa tă . c o p il p le c a t la ş c o a la m e d i e sein In

burat, rîu l Sebeş. E l aduce de sus, lem nelor d in pădure. Cu toporul ne înainte de vrem e, cule adinei. A şa in stitu te de învăţăm ânt superior, pes­

de la T ă u , şi m a i de sus, de la canoneam să le tăiem . Ş i cit p u ­ era atunci viaţa o a m en ilo r: opri­ te 70 la su lă clin lo cu ito rii sa tu lu i întâlnire în
Oaşa, m ii de buşteni spre gaterele tea m să tă iem în tr-o zi ? la , acolo, m ată şi apăsată de ju g u l nem ilos şi a n a lfa b eţi, u n aparat, de radio: nici
fo re stie re . cîţiva copaci. D e dim ineaţa, cu crud dl exploatării. Să luăm num ai un m edic (cel m ai apropiat m edic parc

Şoseaua care străbate C arpaţii noaptea-n cap, şi pînă se întuneca, Şugagnl. M ai m u lt d e 10 la sută se a fla la Sebeş, la circa 30 km .),
spre N ovaci, în O ltenia, şerpuieşte m unceam . Ş i-n straiţă n-aveam d e­ din locuitorii acestei com une, erau nici o bibliotecă. In anii u r d a rar
de-a lu n g u l rîtiltii. M aşina m erge cil o ceapă şi-un boţ de m ăm ăligă. analfabeţi. Se poale oare concepe se construia o casă nouă şi desigur,

încet, aşa că p u tem adm ira în voie Şi nă im itu l stăpînului, ne zorea o m onstruozitate m a i m arc, să ici aceasta o făceau cei cîţiva îm bui­

fru m u seţile n a turale ale acestor m ereu, de nu era chip n ici să ră ­ o m ului d rep tu l la învăţătură, la lu ­ baţi, slugoii v ech ii stăpîniri, care tră ­

locuri. D u p ă fie c a re c o titu ră , ta b lo u ­ stifii. Ş i c în d p lec a m d e pe coclauri, m in ă , şi să -i d a i în sc h im b 6 cîr­ ia u p e sp in a rea sa lu lu i.

rile se succed, unele m ai frum oase cînd a ju n g ea m acasă unde ne aş­ cium i. N o ta ţi, 6 cîrcium i, la care In anii puterii populare, Şugagnl

ca altele. N a tu ra , cu o m ăiestrie teptau copiii, nevasta, su fletu l ne lo t satul celor nevoiaşi, era dator s-a înnoit. O am enii, crescători dc

perfectă , a fă cu t parcă d in această era greu de am ărăciune. P entru că, d in ta tă în fiu. 6 cîrcium i care ur­ a n im a le sau forestieri, duc o via ţă

vale o im ensă expoziţie dc p aste­ m ic it ne trudeam , nbia ne puteam m ăreau cu datoriile o via ţă de om. om enească, dem nă. P entru ci s-au

luri. p lă ti datoriile. C opiii erau desculţi, Ce poale fi m ai m onstruos, şi cum construit şcoli, m a g a zin e .. ci şi-aii
U rcăm către Şugag, 'A dm irăm fru ­ dezbrăcaţi, flă m în zi, nevasta la fel, ai puica să găseşti cuvinte care să construit case noi: Ia tă cum arată

m u seţile na tu rii şi ne girulim la n o i bărbaţii, aşişderea. Şi, iacă aşa, zugrăvească utila neom enie prem e­ GH. PAVEL
oam enii care locuiesc pe aceste m e ­ n u p u te a m să n u tre ce m iară p e Iu d ita tă ? Şi oare în aceste câ ndiţii

leaguri. D in tim p u ri îndepărtate. crîşm ari după tu tu n şi rachiu, sau m ai avea vrem e om ul tru ditor, sau ( C ontinuare in !jug. 3-u)