Page 71 - 1962-05

pagr- 2
Un studiu al specialiştilor^
din raionul Orăştie i
so<xxxxxx>ooooooooooooooo
O Păşunile şi fîn eţele naturale o cu p ă suprafeţe întinse în raionul Orăş tie şi constituie o sursă im porta n tă
O d e asigurare a hranei anim alelor alît în perioada de păşunat cit şi în cea de slabulaţie. D ar producţia de m asă
O v e r d e rea liza tă d e p e acestea este în cil m ică d in cauză că n u au fo st e xe c u ta te lu cră ri d e re fa cere şi in -
O trelinere corespunzătoare.
0 P en tru a traulice in via ţă sar cin ile trasate de C ongresul al I I I - lea al P .M .R ., de plenara C.C. al
O P .M .R . d in iu n ie— iulie 1961 şi de docum entele Sesiunii extraordinare a M arii A d u n ă ri N a ţio n a le, C om itetul
(y ra io n a l d e p a r tid O r ă ştie şi s fa tu l p o p u la r ra io n a l, a u lu a t m ă s u ri m e n ite să d u c ă la re fa c e re a şi b u n a in tr e -
O ţinere a păşunilor şi fîneţelor nalu rale în scopul creşterii producţiei de m asă verde.
Ca o m ăsură de m are în sem n ă ta te este întocm irea unui studiu as upra situaţiei păşunilor şi fîneţelor.
In u rm a acestui studiu, cadrele de specialitate d in raion au tras con clu zii valoroase şi au sta b ilit în m o d
d iferen ţia t lucrările ce trebuie a p lica te în raport cu condiţiile pedoclim a tice ale raionului.
In p agina de fa ţă publicării în rezum at stu d iu l asupra păşunilor şi fîn eţelo r n a turale în to cm it d e ca-
y d rele d e specialitate din raionul O ră ştie.
OOOOOO OOOOOOOOOOOOOOO
Despre relieful raionului
Relieful raionului Orăştie este foar­
te frămîntat. Pe cuprinsul său se gă­
sesc ramificaţiile unor munţi, dealuri,
coline şi luncile unor văi şi nuri. In
partea de nord se conturează ulti­
mele ramificaţii ale munţilor Meta­
lici, care urcă la o altitudine de la
207 m., în şesul Mureşului, la 1.174
m. în vîrful „Firicel“. Partea de
nord a raionului este brăzdată de
văile Geoagiului, Homorodului, Bă-
căinţului, Âcmarului, Blandianei şi
Bobîlnei. Valea Geoagiului este cca
mai principală dintre văile din nordul
raionului. .Versanţii ei sînt destul de
abrupţi şi înalţi, atingînd în uncie
puncte 600—700 m. altitudine. Vege­
taţia acestor versanţi este lemnoasă
şi ierboasă, dar destul de săracă. Spre
est, paralel cu valea Geoagiului se gă­
seşte valea Homorodului care traver­
sează un relief tot atît de frămîntat.
Condiţiile de climă
Precipitaţiile din partea de sud a
raionului scad treptat înspre nord, de
la regiunea de munte spre cea de deal
.şi de la deal la şes. Deci, cantitatea
anuală a precipitaţiilor scade pe mă­
sură ce descreşte şi altitudinea. Gele
mai mici variaţii ale cantităţilor de
precipitaţii sînt în regiunile de şes.
Aici diferenţa dintre anii ploioşi şi anii
sccetoşi nu depăşeşte 200 mm. In re­
giunea de deal, diferenţa între anii
ploioşi şi cei cu ploi puţine variază
între 400—500 mm. cu excepţia Gugi-
rului care în general înregistrează di­
ferenţe mai mari. In regiunea de mun­
te se înregistrează cele mai mari di­
ferenţe între anii ploioşi şi cei cu ploi
puţine. Această diferenţă variază între
500—700 mm. la altitudini pînă la
1.500 m.
După datele înregistrate de staţiu­
nile pluviometrice din raion reiese că
alît pentru regiunea de munte, cît şi
‘ pentru cca de deal şi şes, minimum de
precipitaţii cad în luna februarie, iar
maximum în luna iunie. Sreşterea pre­
Tipurile de sol
In raionul Orăştie există tipuri de
sol diferite. In lunca .‘Iureşului solul
esle de natura aluvionara. Pînă în apro­
pierea primei terase a Mureşului întî.l-
nirn un cernoziom slab, degradat. Iu
linele cazuri aluviunile sînt influenţate
de lăcovişli. Asemenea cazuri se întil-
nesc la Tărtăria în locul numit „halta
lărtăriei", o porţiune din sud-estul
salului Şibot, porţiunea de teren nu­
mită „Poieniţa“ din satul Gelmar. Lă­
covişli se găsesc şi pe cursul altor
nuri din raion.
Solul terasei a doua este un cer­
noziom puternic spre foarte puternic
degradat. Pc terasa a treia găsim ti­
puri de sol brun roşcat de pădure,
uşor podzolit pe unele porţiuni cum
osie partea estică a salului Tărtăria şi
porţiunea dintre rin! Glorii .şi rîul
Gugimltii. Pe dealul văii Giigirnliii se
găseşte sol brun de pădure. Solul brun
roşcat de pădure din această parte a
raionului se caracterizează prinlr-o
argiliznrc activă.
fuz&wicduL dmMSfiut,escode,ff/wú?qU?i xk maid i?mte 0a, Azotad.
fym ofSgcwmimi ?itfídfuzjiui&t, rtdÍMa.í,fj\)dac&cL de¦mam iteróte.
xM .
Vc rsanţii ei sînt însă mai puţin
abrupţi. Asemănător este şi relieful
celorlalte văi.
In general, dealurile din partea de
nord a raionului sînt dezbrăcate de
vegetaţie forestieră şi în mare parte
erodate. In perioadele cu precipitaţii
abundente, apele văilor şi pîraiclor
se transformă în torenţi care spală
solul şi rup malurile. Pînza de apă
freatică este la adîncimi foarte va­
riate. In lunca Geoagiului adîncimca
apei freatice este, de exemplu, la 6-8
m., iar mai la nord la numai 4-5 m.
Păşunile sînt în bună parte de­
gradate din cauza spălărilor repetate.
Flora lor are o componenţă în care
predomină gramineelc.
In partea de sud a raionului se
află masivele înalte ale munţilor
Sebeşului, care urcă pînă la o alti­
tudine de 2.300 m. De la această
cipitaţiilor în luna aprilie, în mai şi
apoi în iunie se datoreşte ridicării tem­
peraturii în regiunea de munte care
produce topirea zăpezilor şi evaporaţia.
Temperaturile ridicate din lunile iulie
şi august duc la descreşterea preci­
pitaţiilor din cauză că umiditatea re­
lativă este mică, de cca. 63 la sută.
Această variaţie a precipitaţiilor de­
termină şi dinamica creşterii ierburilor
în păşunile şi fîneţele naturale. In a
doua jumătate a lunii aprilie .şi in lunile nus. Deci iernile sînt destul de blîn-
mal şi iunie se înregistrează cea mai
puternică creştere a ierburilor. In a-
ceastă perioadă se reliefează cca. 65
la sută din totalul producţiei de masă
verde din cursul anului. In lunile iulie,
august şi septembrie se înregistrează
o scădere simţitoare a cantităţii de
masă verde.
Precipitaţiile mai sînt influenţate în
mare măsură şi de vînturi. Primăvara,
ploile sînt aduse de vînturile din vest
şi sud-vest care continuă şi în cursul
verii, alternînd cu cele din sud.
înspre sud de la terasele Mureşului
întîlnim podzolu! caracterizat printr-o
argiiizare intensă şi o puternică levi-
gare a sărurilor. Levigarea se întîlneştc
mai ales în regiunea dealurilor mari şi
în regiunea muntoasă. Aciditatea aces­
tor soluri este destul de pronunţată,
variind de la P H 6 pînă Ia P H 5
în zona dealurilor joase şi la P H 4,5
pînă Ia 4 în golurile de munte. Fer­
tilitatea scăzută a acestor soluri, îm­
preună cu aciditatea mare impun lua­
rea măsurilor de îngrăşare cu îngrăşă­
minte pe bază de azot şi aplicarea de
amendamente calcaroase.
In dreapta Mureşului, păşunile aflate
pe cursul inferior al Văii Geoagiului
sînt situate pc solurile de tip cerno­
ziom .şi rendzină cu un strat în gro­
sime de 20—30 cm. Subsolul esie de
natură argiloasă. Pe cursul mediii şi
superior al acestei văi, solurile sînt
podzoiice, mai puţin levigate pe cursul
mediu şi putem ic levigate în partea
4o% ic e A c e ta d *
D R V M U L '8 0 C T W M S M U L U I
O O O O O O oO O O O O O O O O O O O ^sO C SO O
o C are este situaţia actuală
^
O a păşunilor
O
^ Pajiştile naturale din raionul Orăştie această zonă există o veche tradiţie în
O se extind, îucepînd din lunca Mureşului
^ şi pînă în zona alpină. Suprafaţa lor
O este de 35.679 ha. din care 24.898 ha.
păşuni şi 10.781 fineţe. Păşunile re­
'A prezintă 36,7 la sută. iar fîneţele 15,9
la sută din totalul terenului agricol
<> al raionului. Pajiştile aflate în nordul
X raionului reprezintă, o treime din tota­
lul pajiştilor din raion. Ele dau însă o
producţie foarte scăzută şi dc calitate
inferioară.
Folosirea sistemului vechi de rotaţie
( pc doi ani, (un an arabil şi unul pă­
şune), cit şi ne.ipiicarea IixrăriW do
XXxOOO OOO O întreţinere corespunzătoare au dus la
o puternică degradare a solului prin
erodare. Eroziunile au fost favorizate
şi de precipitaţiile abundente din a--
înălţime relieful coboară treptat spre ceasta zonă, de pantele repezi şi cu o
nord pînă la 2 0 0 . m. în, şesul; Mu­ expoziţie în generai sudică. Ga o con­
reşului. secinţă a lipsei de interes manifestată
dc regimul burgliezo-mo.şieresc faţă de
Ca şi în nord, văile rîurilor intră protejarea solurilor în pantă, în cursul
adine pînă sub munte, ereînd depre­ anilor s-au format eroziuni de adîn-
siuni cu micro-climc diferite. Ver­ cime pe o suprafaţă de 4.800 ha., iar
sanţii văilor din zona dealurilor au eroziuni de suprafaţă pe circa 900 lin.
pante mai domoalc faţă de cele din
nord şi sînt acoperite cu plantaţii de Măsuri pentru combaterea eroziunilor
pomi fructiferi, păşuni, fineţe, iar mai au fost huite doar în anii puterii popu­
sus cu vegetaţie forestieră care este lare.
întreruptă de păşunile din golurile de
munte. Păşunile din golurile munţi­ încheierea procesului dc colectivi­
lor ocupă suprafeţe mari şi urcă pînă zare a agriculturii creează noi condiţii
la altitudinea de 1.794 m. in această pentru efectuarea pe scară largă a lu­
zonă întîlnim o vegetaţie bogată, crărilor de prevenire şi combatere a
formată clin ierburi cu o valoare nu­ eroziunilor precum şi pentru refacerea
tritivă ridicată. O bună parte clin pă­
durile masive de stejar, fag, molid, pajiştilor naturale.
oferă posibilităţi bune pentru păşunat.
In partea sudică a raionului, pe ver­
Adîncimca apei freatice este foarte
variată, la fel ca şi în partea de nord santul cu expoziţie nordică al Garpa-
a raionului.
ţiior meridionali, atît vegetaţia ier­
boasă cît şi cea forestieră este mai
puternică. In această zonă aflată în
Zona deluroasă şl muntoasă din. nor­ partea dreaptă a Mureşului sc află ma­
dul raionului este şi' ea, în general,
bogată în precipitaţii. Gele mai mici joritatea covîr. c a păşunilor şi fî­
valori au fost înregistrate şl aici in
luna februarie (32—35 mm.) iar cele neţelor, grupate în irupuri mari care
mai mari în luna iunie (116,56 mm.).
adesea depăşesc 300 ha. Aici găsim
Alături de precipitaţii, temperatura
este şi ea un factor important care in­ satele aparţinătoare comunelor Dîncu,
fluenţează vegetaţia. Media tempera­
turii pe trei luni de iarnă este în ra­ Mărtincşti, Orăşticara de Sus, Berm,
ionul Orăşiie de numai 0,8 grade mi­
Sibişci, Romos, Cugir şi Gioara. In
de. Acest lucru csfc dovedit şi de ex­
tremele medii, minime lunare care in
general nu depăşesc minus 12,6nG. in Ce trebuie făcut pentru sporirea
luna ianuarie. producţiei de masă verde
Umezeala medie a aerului pe ano­ In cadrul lucrărilor de îmbunătăţire
timpul de iarnă este de 72,3 la sută, a pajiştelor şi, prevenire a eroziuni­
pe anotimpul de primăvară osie de lor, o importanţă deosebită o au plan­
65 la sută, iar pe anotimpul de vară taţiile dc pomi fructiferi în benzi pc
de 61 la sută. terenuri în pantă, înlocuindu-se ben­
zile formate din diferite esenţe fores­
Din studiul făcut reiese că în raionul tiere. Pînă acum au şi fost plantate
Orăştie există condiţii de climă favo­ diferite specii de pomi pe o supra­
rabile obţinerii rinei vegetaţii bogate si faţă dc 56 ha. păşune. In viitor aces­
deci a unei ulucţii ridicate de masă te plantaţii sc vor extinde în mod
verd» pe păşunile şi fîneţele naturale. simţitor. Pentru combaterea eroziuni­
lor au mai fost plantaţi peste 300.000
puieţi de salcîm.
Pc păşunile cu exces dc apă la su­
prafaţă vor trebui aplicate lucrări de
superioară unde şi pantele sînt mai desecare. Aceste lucrări au dat rezul­
abrupte. tate bune pe păşunile din Aurel Vai-
cu, Tărtăria, Ocoliş şi altele. Este
Caracteristice acestei zone sînt ogoa­ necesar să sc execute şi pe păşunile
rele păşunahile, care se folosesc prin din lunca Mureşului, aparţinînd gos­
rotaţie ca arabil şi păşune. Prin acest podăriilor colective din Spini, Pricaz,
sistem sc completează lipsa păşunilor Orăştie şi altele.
naturale.
Pentru asigurarea unor producţii
In pârlea de nord-est a raionului, mori dc masă verde şi pc timp dc
în şesul îngust al Mureşului se află secetă, este necesar ca, acolo unde
soluri dc natură rendzinică, iar mai sînt condiţii, păşunile să fie irigate.
sus, pe coamele dealurilor se găseşte Sînt deja identificate peste 200 ha.
podzolul. Pc versanţii situaţi de-alun- din lunca Mureşului care ar putea
gul văilor ce coboară din nord spre fi irigate.
sud se găsesc porţiuni întinse de te­
renuri erodate, cn roca-niamă la supra­ Pentru refacerea pajiştilor sînt ne­
faţă. cesare, de asemenea, lucrări de supra-
însămînţare sau chiar dc desţelenire
Din studiul solului reiese că sini ne­ şi reînsămînţarc după ce s-au culti­
cesare măsuri pentru combaterea şi vat 2-3 ani cu prăsitoare. Pentru asi­
prevenirea eroziunilor, pentru corectarea gurarea seminţelor de ierburi necesa­
re supraînsămînţatului sau reînsumin-
a idităţi', pentru efectuarea unor lu­ ţatului, va trebui ca pe viitor lotu­
rile seminciere să se extindă dc la
crări de hidroamelioraţii, pentru apli­ 93 ha. la cei puţin 150—ISO ha. în ­
semnătatea acestui lucru iese şi mai
carea de îngrăşăminte, îndeosebi pe tare în evidenţă dacă arătăm că în
primăvara aceasta a fost nevoie dc
bază de azot care să asigure creşte­ peste 5.000 kg. sămînţă dc ierburi
pentru a se supraînsămînţa o su­
rea fertilităţii. prafaţă de 493 lin. păşune.
O atenţie deosebită va trebui să sc
acorde îmbunătăţirii compoziţiei flo­
ristice a păşunilor şi fîneţelor. Aceas­
ta se poate realiza prin supraînsă-
mînţarc, cît şi prin diferite lucrări dc
întreţinere ca: grăpatul de primăvară,
împrăştierca muşuroaielor, îndepărta­
rea scaieţilor ctc.
Fertilizarea este una din princi­
palele măsuri ce trebuie luate în ve­
derea sporirii producţiei dc masă
verde. In cursul acestui an s-au apli­
cat 76 tone îngrăşăminte chimice pc
o suprafaţă de 314 ba., urmînd ca
pînă la toamnă să se administrezi;
îngrăşăminte chimice pe 800 ha.
In anii viitori suprafeţele fertili­
zate cu îngrăşăminte chimice vor tre­
bui extinse simţitor. Experienţa a do­
vedit că cele mai bune rezultate ic
au îngrăşămintele azotoase. Rezultate
bune s-au obţinut şi prin folosirea în-
giăşămintclor naturale aflate în jurul
adăposturilor din păşuni şi prin tîr-
lire.
Pentru a se stabili ce îngrăşăminte
chimice şi în ce doze dau cele mai
bune rezultate, în anul 1961 s-au făcut
două experienţe. Una pe păşunea mo­
del din Turdaş, la o altitudine de cca.
250 m., iar alta pe păşunea „Mun-
cel“, la o altitudine de 1.200 in. Re­
zultatele acestor experienţe ne arată
că pe terenul unde s-a aplicat 200
kg. azotat de amoniu şi 250 kg. su-
rfiw
creşterea animalelor. Ga urmare a
acestui lucru şi a faptului că pajiştile
ocupă o suprafaţă mult mai mare dccit
terenul arabii, gospodăriile colective
au un pronunţat caracter zootehnic.
Deşi pantele din această zonă sînt
mari, variind între 1,5 şi 50 grade,
procesul de eroziune nu esie avansat.
Aceasta din cauză că soiu) este aco­
perit cu o puternică vegetaţie ierboasă
şi forestieră. Fenomenul de eroziune se
manifestă doar izolat, în satele Qrăşt!oa­
ra de Sus, Ludeşti, Gosteştî, Sibişel şi
Cugir.
Caracteristic tuturor tipurilor de
păşuni şi fineţe din această zonă este
lupta dusă între vegetaţia ierboasă şi
cea lemnoasă pentru stăpînirea tere­
nului. Gondiţiile pedoclimatice sînt fa­
vorabile vegetaţiei din ambele cate­
gorii. Dc aceea este necesară interven­
ţia omului p c 'rit a asigura dominaţia
ierburilor. Păşunile din această zonă
sînt puternic inundate de arboret dău­
nător care sustrage suprafeţe aprecia­
bile dc la păşunat. In anii puterii popu­
lare au fost executate pe mari supra­
feţe lucrări de defrişare şi curăţire.
Defrişările s-au făcut după anumiie
sisteme. Acolo unde relieful o cere au
fost lăsate perdele de protecţie dc-a
lungul curbelor de nivel. Pe malurile
rîurilor, a văilor şi pîraielor au fost lă­ larea de pompe cu motor, care să
sate de asemenea porţiuni de teren a-
coperite cu arboret pentru a se preveni
eroziunile. Numai în ultimii 5 ani s-aü
executat asemenea lucrări pe o supra­
faţă'd e 1.937 ha. Mai există însă în
raion suprafeţe apreciabile de păşuni
şi fineţe care aşteaptă a fi curăţite sau
ameliorate. Organizarea lucrărilor de
curăţire şi ameliorare este impusă dc
creşterea rapidă şi simţitoare a şepie
lului.
Trebuie menţionat faptul că după ce
perfosfat s-a obţinut un spor de pro­
ducţie dc 242 ia sută.
Pc păşunile din sudul raionului, si­
tuate pc soluri podzoiice şi cu o aci­
ditate ridicată, este necesar să se
aplice amendamente calcaroase.
O problemă de cca mai marc im­
portanţă este organizarea păşunatu-
lui raţional. Gospodăriile colective din
Turdaş, Pricaz, Orăştie şi altele, care
aplică sistemul păşunatului raţional
au reuşit să obţină sporuri însemnate
în producţia de masă verde la ha. şi
totodată să asigure o hrană uniformă
din punct de vedere cantitativ pe
toată perioada păşunatului. Se con­
stată că producţia pe păşunile unde
s-a aplicat păşunatul raţional a fost
cu 40 la sută mai mare dccît pc pă­
şunile unde s-a păşunat de-a-valrna.
Ţinînd seama dc importanţa păşu­
natului sistematic este necesar ca el
să fie extins pe toate păşunile din
raion. In acest scop va trebui să sc
folosească pe scară întinsă păstorii
electrici. Unde nu există posibilităţi
pentru a sc procura păstori electrici,
tarlalizarca se poate face cu dife­
rite materiale procurate din resurse
locale. Păşunatul sistematic se poate
face şi prin simpla marcare a tar­
lalelor. In acest caz păstorii trebuie
să fie atenţi şi conştiincioşi.
Există în raion păşuni cu cxccs de
umiditate, mai ales pe valea Mure­
şului. Acestea sînt favorabile dezvol­
tării unor boli parazitare ca: fascio-
loza (gălbeaza mare), dicrocilioza
(gălbeaza mică), strongilozclc pulmo­
nare şi gastro-intenstinale. Combate­
rea profilactică a acestor boli este
legală dc înlăturarea cauzelor care le
produc: stîrpirea băltoacelor şi a
mlaştinilor care creează condiţii fa­
vorabile pentru dezvoltarea gazdelor
intermediare ale parazităţilor cum sînt
melcii. Pînă la terminarea lucrărilor
de asanare păşunatul pe locurile cu
exces dc umiditate trebuie oprit, iar
fînurile recoltate dc pe asemenea te­
renuri trebuie date numai cabalinelor
care sînt rezistente la astfel de Boli.
Din studiul efectuat rezultă că pa­
jiştile naturale din raionul Orăştie
nu asigură necesarul de masă verile
şi fin dccît în proporţie de 60—65
la sută Această situaţie impune apli­
carea cu stricteţe a întregului com­
plex dc măsuri preconizat. Prin apli­
carea măsurilor prevăzute s-ar putea
obţine un spor mediu de 3.000 kg.
inasă verde ia ha. Aceasta înseamnă
că pe raion se va obţine un spor de
peste 75.000 tone masă verde anual,
cantitate care asigură hrana a 10.009
vaci sau 50.000 oi pe toată perioada
de păşunat.
Producţia de fîn sporeşte şl ea, prin
aplicarea măsurilor prevăzute, cu cel
puţin 30 la sută, ceea ce înseam­
nă o cantitate dc 5.940 tone fîn, care
asigură hrana pentru 2.900 vaci sau
24.000 oi pc toată perioada dc şta­
bul aţie.
In scopul folosirii rezervelor de care
dispune raionul Orăştie pentru a spori
producţia de masă verile şi fîn se cer
a fi luate, chiar de acum, următoa­
rele măsuri r
Nr. 2302
Lucrări ăe desecare efectua te pe păşunea gospodăriei agri­
cole colective clin satul Aurel Vlaicu.
aceste păşuni au fost curăţite, unele zat şi în unele cazuri neigienic. Ali­
sfaturi populare comunale nu au m a­ mentarea cu apă a animalelor ce pă-
nifestat suficient interes pentru a le şunează pe acest» pajişti trebuie să
menţine curate. constituie o problemă de bază în ca­
drul complexului de măsuri ce se vor
O problemă importantă legată dc preconiza.
păşunat este asigurarea apei necesară
animalelor. In păşunile din lunci, apa In păşunile alpine şi din golurile dc
necesară pe toată perioada păşunatului munte, alimentarea cu apă se face din
este asigurată din rîurile respective, rîurile, pîraicle şi izvoarele munţilor.
sau din fînfînile construite pe păşuni.
Greutatea principală o constituie însă Datorită faptului că problema ali­
scosul apei cu găleata. In stadiul ac­ mentării cu apă a animalelor în tim­
pul păşunatului este deosebit de înseni­
tual, acest sistem de adăpat nu mal
corespunde. Problema adăpatului poate nată şi nu suferă nici un fel de amî-
niri, este necesar a se întocmi un stu--
şi trebuie să fie rezolvată prin insta­
diu separat al fiecărui trup de păşune
în parte. In funcţie de condiţiile spe­
cifice fiecărui trup şi de numărul ani­
poată asigura cantitatea de apă nece­
sară unui şeptel în plină creştere. malelor cc păşuncază (privit în pers­
Păşunile din nordul raionului, apar- pectivă), va trebui să sc treacă de în­
ţînînd comunelor Geoagiu, Aimaş, Balşa, dată la construirea de fîntîni şi insta­
Homorod, Geru Băcăinţi, Blandiana sînt larea de pompe cu motor, la captarea
foarte slab alimentate cu apă. Se folo­ î-> mod ştiinţific a izvoarelor de su­
seşte apa unor izvoare sau a unor prafaţă, Ia asigurarea igienei adăpa­
tului.
fîntîni de suprafaţă în mod neorgani­1
1. P e n tr u p ă ş u n ile îm p ă d u r ite să se i— procurarea utilajelor necesare
întocm ească d evize de defrişare, iar efectuării lucrărilor de irigare a pa­
apoi să se facă form ele necesare p en ­ jiştilor naturale care se pretează pen­
tru trecerea lor în circuitul agricol. tru a fi irigate ;
2. E ste necesar să se stu d ie ze în — alimentarea păşunilor cu apă
m od tem einic posibilitatea de schim b prin construirea de adăpători cores­
între d iferite m oduri de folosinţă. D e punzătoare ;
e x e m p lu : fin eţe cu păşuni, sau teren
arabil cu fineţe, păşuni cu teren ara­ — ridicarea construcţiilor necesare
b il etc., ră m în în d p rin com pensare pe păşuni şi confecţionarea porţilor
aceeaşi suprafaţă din fiecare m o d de pentru ţarcurile dc tîrlire;
folosinţă. A sem enea schim buri sînt
necesare în com unele O răşlioara do — procurarea de îngrăşăminte chi­
Sus, M ărtincşti, B ăcăinţi, F oit, Sibişel mice şi amendamente calcaroase.
şi altele.
5. E ste necesar să se facă studii
S. Îm preună cu organele silvice, va a g ro -fito -teh n ice prin caic să se. sta ­
trebui stu diată posibilitatea păşunării bilească în m o d ştiin ţific, pc fiecin e
în p ă d u rile bătrâne, cit o d e n sita te trup şi tarla în parte, m ăsurile ta
m ai m ică. V a trebui stu d ia tă de ase­ trebuie luate pe o perioadă de tim p
m enea posibilitatea păşunatului, m ai m ai înd elu n g a tă , de 10— 15 ani.
ales a oilor. în p la n ta ţiile de conifere 6. A cţiu n ea dc îm bunătăţire a p a ­
jiştilo r naturale este necesar să ţie
în vîrstă dc 10— 15 ani, în U m ile sp rijin ită şi dc către Staţiunea E xp e­
rim entală d ir G eoagiu, ţinîndu-se sca­
iulie, august, septem brie cîn d se sim ­ m a că păşunile şi fîn eţele reprezintă
51 la su tă d in su p rafaţa agricolă a
te cea m ai m are lipsă de m asă verde r a io n u lu i.
în zona m ontană. Fiecare comună, fiecare gospodărie
colectivă, în urma unui studiu amă­
4. C o lec tiv u l d e sp ecia lişti care a nunţit a situaţiei pajiştilor şi a con­
diţiilor pedoclimatice, poate lua ase­
întocm it acest studiu propune aloca­ menea măsuri care într-un terme
rea unor fo n d u ri cu scopul de a se scurt să ducă la o sporire simţitoa­
re a producţiei dc masă verde şi fin
executa un vo lu m m are de lucrări pc păşunile şi fîneţele naturale.
in tr-u n term en scurt. P rintre aceste
lucrări sînt :
— defrişarea a cel puţin 1.200 ha.;;
M ăsurile preconizate
trefowie aBifaptaaite
ţ întocmirea de către specialiştii din raionul Orăştie a unui
[studiu ,al pajiştilor naturale este o acţiune lăudabilă. Cunoscîn-
du-se starea fiecărei păşuni în parte, condiţiile de climă şi
sol, compoziţia floristică, reacţia solului, îngrăşămintele care
[dau cele mai bune rezultate ctc., pot fi stabilite lucrările şi mă­
surile cele mai corespunzătoare pentru sporirea producţiei
de masă verde.
( Studiul întocmit reflectă preocuparea organelor de partid
[şi de stat din raionul Orăştie pentru traducerea în viaţă a
[sarcinilor trasate de Congresul al IlI-lea al P.M.R,, de docu-
[mentele sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. Or­
ca n elo r de partid şi de stat din raion, cadrelor de specialitate,
(le revine sarcina de a înfăptui măsurile preconizate în urma
[acestui studiu în scopul refacerii pajiştilor naturale pentru a
[asigura o hrană îndestulătoare animalelor al căror număr este i
1ţn plină creştere.