Page 72 - 1962-05
P. 72
Nr. 2302 D m M m !s v m m i 8 M v m i Fag. 3
gahffiBBBBH
P r i e t e n i n e d e s p ă r ţ i ţ i ¦»/—¦>/—»/—>r—'i—i— PE E fR A iV ;. . S E C E R I Ş U L V E R D 'ti
[_ Dorica Horvat are 16 ani aci biblioteca comunală? Să singure. Colectiviştii citesc. 21 MAI 1962
Dacă altădată găseai 100 de PROGRAMUL I: 5,10 Emisiu
C şi este îngrijitoare în sectorul răsfoim fişa sa de cititor. cărţi la toţi ţăranii din satul nea pentru sa te ; 5,40 Muzică
nostru era mare lucru. Acum uşoară; 7,10 „Cîntec şi voie
t zootehnic al G.A.C. „Unirea“ „Creşterea ’ tineretului taurin“, putem lua la întîmplare orice bună“ — program de muzică
populară roinînească ; 7,30 Sfa
t din Berthelot. l-au plăcut în- „Ingrăşarea economică a tau- fişă. In fiecare o să găsim ti tul medicului: Plantele medici
tluri de cărţi politice, tehnice, nale : 8,30 Melodii populare ro
L totdeauna slovele cărţii; i-a r in e lo r„ S fa tu ri pentru creş- literare. Cartea ne ajută, ne mâneşti ; 9.00 Tinereţea ne e
dragă ; 10,08 Cîntece pentru cei
?• plăcut întotdeaunasă-şi îm- terea animalelor“ — sînt nu- sfătuieşte, ne luminează. i mici ; 11,33 Muzică din operete ;
Avem în comună 10 cercuri 12,00 Muzică uşoară; 12,30 Cîn
L bogăţească sufletul şi mintea, mai cîteva din titlurile înscri- tece şi jocuri populare din ţări
de citit. La căminul cultural socialiste ; 14,00 Călătorie muzi
L încercînă să cuprindă comoara se în fişa lui Petre Roşea. As- se fac expoziţii tematice de ţ cală ; 14,30 Muzică populară ro
cărţi. Luna trecută s-a organi- ^ mânească interpretată de ama
l de gînăuri şi de simţăminte tăzi, in satele noastre, îngri- zat o expoziţie cu tema „Cum -) tori ; 15,05 Solişti romîni de mu
obţinem recolte bogate de po ] zică uşoară; 16,15 Vorbes'e
(, aşternute pe filele tipărite, jitorul tinde să devină un om ţ Moscova : 16,45 „Viaţă nouă,
rumb“. Cărţile prezentate au 1 cintec nou“ — program de c în
l ’Acum, în clipele de răgaz, la cultivat, studios, un om care fost pe urmă foarte cerute de tece şi jocuri populare româ
către colectivişti. Am. simţit ] neşti ; 17,30 Prietena noastră
C, locul de muncă sau acasă, ute- vrea să ţină pasul cu ulti- ajutorul lor din plin în cam } cartea : „Oaspeţi dragi“ — Scri
pania de primăvară. itori în mijlocul copiilor : 18,00
t mista Dorica Horvat citeşte, mele recomandări ale ştiinţei. Concert de estradă ; 19,00 Al
Ce să vă mai spun ? Staţi manah ştiinţific: 19.20 Muzică
i? Citeşte cu nesaţ. Fişa lui Petre Roşea este un de vorbă cu fiecare om din co-
mună, virstnic sau tînăr. Fie
? Am cercetat fişa de cititor alt document, semnificativ. care o să vă vorbească despre
bibliotecă ca despre un loc
r pe care o are la biblioteca co- ...Horvat Aurel, secretarul
[¦ munală „I. L. Caragiale“. in organizaţiei de partid din gos-
^ primele 4 luni ale anului, ea podăria agricolă colectivă a
a citit 31 de volume. O cifră adus la bibliotecă o carte im-
( frumoasă nu ? Nu numai fru- prumutată. Profit de prilej ca xLv*v:.::
C moaşă, dar şi semnificativă, să-i iau un scurt in terviu :
t Aşa cum într-o picătură de — Vă place să citiţi?
L rouă se oglindeşte cerul întreg. — Foarte mult !
r in fişa de cititor a Doricăi _ ce-aţi citit în ultima
L Horvat se oglindeşte — intr-un vreme ?
(. fQi — revoluţia culturală din — Scurta biografie alui Le- unde vine cu multă dragoste. 1 F in eţii pe care-i prezintă cin ea ştii fra n cezi în film u l ..Secerişul v e r d e * sînt citiv a liceeni care. în anii populară românească ; 19,50 Mu
t satele patriei noastre. O tină- nin, volumul de „Articole şi cu- Avem mulţi purtători ai insig negri ai ocupaţiei hitlcriste, au poporul zică uşoară : 20,30 Noapte bună
[ ră îngrijitoare de animale ci- vintări“ al tovarăşului Gheor- nei „Prieten al cărţii“. francez. în ţeles că trebuie sr ducă şi ei lupte de rezistentă alături de întreg copii : „Doi fraţi“, poveste popu
t teste pe Saăoveanu, pe Camil ghe Gheorghiu-Dej, cîteva — 88, vine precizarea to lară rusă ; 20,40 Concert popu
lt Petrescu, pe Titus Popovici, pe cărţi tehnice („Cultura plan- varăşului bibliotecar. Şi 50 de lar ; 21,15 Muzică interpretată
candidaţi. de orchestre de m andoline:
ţ Turgheniev, Cehov, PuşTcin, pe telor de cimp“, „Arăturile — Iarăşi cifre, rîde tov. C urajul cu care trec prin situ a ţii foarte dram atice face din ei eroi pe care spectatorii film u lu i nu-i 21,25 Muzică populară romî-
C Balzac, Stendhal, Romain Rol- adinei“, „Cultura pomilor“ şi Horvat. Nu-i nimfe, vorbesc vor uita niciodată. nească cerută de ascultători.
bine şi ele.
C land. (Am citat doar autori altele), literatură... PROGRAMUL I I : 14,03 Arii
...Sa înserat. Pe drum, oa şi duete din opere ; 14,30 Melo
^ citiţi în ultimele luni). — Aş dori să-mi spuneţi cl- menii trec cu pas domol, dîn- O consfătuire rodnică dii de estradă; 15,30 Muzică
du-şi bineţe. Mulţi dintre ei populară românească; 16,15
L ...Candidatul de partid Roş- teva cuvinte despre felul cum Cintece pentru tineret; 17,00
Solişti şi formaţii de muzică
C ca Petre, îngrijitor al lotului biblioteca sprijină producţia. se îndreaptă spre bibliotecă. De curînd, secţia de invăţă- ţă succesele obţinute şi a atras uşoară ; 18,44 Muzică populară
mînt şi cultură a Sfatului popu atenţia asupra unor lipsuri care din R.S.S. Bielorusă ; 19,00 Pro
^ de viţei de la G.A.S. Berthelot — Ar fi multe de spus... In Au sub braţ o carte pe care lar al oraşului regional Deva a s-au semnalat în activitatea că gram de uverturi: 19,30 Muzică
organizat la Simeria un reuşit minelor culturale. uşoară; 20,20 Din cele mai cu
t a obţinut în vremea din urmă comună avem mulţi cititori... au citit-o şi vor pleca spre ţ schimb de experienţă cu direc 21 MAI 1962 noscute melodii ale popoarelor ;
C sporuri însemnate în greutate — 533 pînă astăzi, interveni casă cu alta. Cărţile le sînt J torii căminelor culturale din ra După consfătuire a urmat o 21,15 Recital Tudor Arghezi —
j- la tineretul bovin pe care îl bibliotecarul. dragi, le-au devenit prieteni za oraşului. aplicaţie practieă, un jurnal DEVA : Secerişul verde — ci
nedespărţiţi. vorbit pe tema „Lucrările se nematograful „F. Sîrbu“ ; HU Aspecte de la recitalul organizat
C are ’n primire. Fără îndoială, — ...care trec foarte des pe Ln cadrul acestei consfătuiri, siunii Marii Adunări Naţionale“. NEDOARA : Cursa de 100 km.
C aceste rezultate se ăatoresc ia bibliotecă, reia tov. Horvat. u G. R. CHIRQVICI tov. Nemeş Mănase, directorul Au vorbit tov. Ilie Ioan, profe — cinematograful „Victoria“ ; de comitetul de radiodifuziune
1->\—1 căminului cultural din Simcrîa sor la Şcoala medie din Sime SEBEŞ : Soseşte circul — cine
tria şi tov. Ioan Iordate, preşe matograful „Progresul“ ; Zboa şi televiziune; 22,45 Muzică
[ bunei sale pregătiri profesio- — cîte volumes-au citit l Veche, a prezentat referatul dintele G./l.C. din Simeria. care ră cocorii — cinematograful „M.
„Preocuparea conducerii cămi- a participat ca invitat la lu Saăoveanu“ ; PETROŞANI: Va uşoară.
i. riale, conştiinţei sale înainta- anul acesta ? L nului cultural din Simeria Ve crările sesiunii Marii Adunări lea mîndră — cinematograful
che pentru lărgirea numărului „Al. Sahia“ ; Cinci cartuşe —
[ ^e’ dragostei sale pentru pro- Bibliotecarul aruncă o privi- r Avans
la ziua-muncă
^ fesiune. Dar cum îşi desăvîr- re în evidenţă. [
ţ. şeşte Petre Roşea pregătirea — 2.757. t
t profesională? Are vreun rol — Vedeţi? Cifrele vorbesc Punind în centru! preocupă de echipe artistice de amatori Naţionale. în încheiere, s-a des cinematograful „7 Noiembrie“ ; UZINELE
t miimmâImJu j %mm/u i ti rilor lor ca o sarcină permanen şi îmbunătăţirea conţinutului făşurat un program artistic ALBA 1ULIA: Frumoasa Lu-
tă creşterea continuă a produc repertoriului“. prezentat de formaţiile Şcolii rette — cinematograful „Vic
Cere d e c iîir e a m o n o g r a fiilo r d e armare ţiei vegetale şi animale, mem profesionale şi Şcolii medii din toria“; Lanterna de lotus, fer METALURGICE
brii gospodăriei colective „Dr. După prezentarea referatului Sîmeria. La vizionarea lui au mecată — cinematograful „23
In i(ia tiva com itetului sindical şi a P rim ele lecţii au fo st predate de in Petru Groza“ din Orăştie au s-au purtat discuţii despre îm luat parte pe lingă participanţii August“ ; ORĂŞTIE : sentinţa CHIMICE ZLATNA
co m itetu lu i U .F .M . dc la m ina U ri- ginerii lo a n Săbău, şeful exploatării mărit an de an fondul de bază, bunătăţirea stilului de muncă — cinematograful „V. Roaită“ ;
cani, de a se form a un cerc dc c iti fi lo a n F rancau. C onstantin Sorescu, veniturile băneşti şi valoarea şi despre sarcinile ce stau în !a consfătuire şi marca majo Pretutindeni trăiesc oameni — raionul Alba, regiunea
re a m onografiilor de arm are, a gă loan D ragom ir, G heorghe U liu, Ion zilei-muncă. faţa activiştilor culturali în a- ritate a colectiviştilor din sat cinematograful „Flacăra“ ; SI Hunedoara
sit un larg ecou în rîndurile şefilor N iculaie, brigadieri fruntaşi, vin cu ceastă perioadă. 17a discuţii au care au răsplătit cu vii aplau MERIA. : Defileul — cinemato
dc brigadă. C onducerea acestui cerc, regularitate la aceste cursuri, însuşin- De curînd, colectiviştii de aici ze eforturile tinerilor artişti graful „I. Pintilie“ ; HAŢEG : ^ VINDE IMEDIAT
du-şi cu stăruinţă m aterialul predat. au primit ca avans bănesc pe luat parte toţi directorii de amatori. Intilnire în întuneric — cinema
cit şi elaborarea tem aticilor, a fo st în primul trimestru cîte 7 lei pen tograful „Popular“ ; BRAD : Am > din stoc supranormativ,
EUGEN POPA tru fiecare zi-muncă. Colectiviş cămine culturale care au făcut Consfătuirea a fost rodnică, supravieţuit morţii mele — ci direct solicitanţilor, uvmă-
c re d in ţa tă u n u i c o le c tiv 'de tin e r i in tii Ioan Rogojan, Ioan Ambruş, participanţii plecînd la locurile nematograful „St. roşie“ ; LO-
corespondent Simion Roşu şi alţii au primit cunoscute realizările fiecărui lor de muncă cu noi cunoştinţe. NEA: Două vieţi (seria I-a şi <> toarele materiale :
g in e ri f i te h n ic ie n i 'din ca d ru l ca sume intre 860 si 1.050 lei. cămin în parte. a Il-a) ; — cinematograful „Mi
b in etu lu i tehnic. GH. POPESCU nerul“ ; TEIUŞ : 'Acoperişul — < © fosfat trisodic
FLORIOA OÎÎAŞAN în concluzii, tov. Oliviu Sîrbu, cinematograful „V. Roaită“ ;
corespondent ZLATNA: Zafra — cinemato < © ţesătură neagră din sîr- $
corespondentă din partea secţiei de învăţămînt graful „Muncitorul“ ; ILIA :
Z E C I DE N E P O Ţ I Dragoste de septembrie — ci S mă (grosimea 3 mm. cu A
şi cultură a Sfatului popular al nematograful „Gh. D o j a “ ;
APOLDUL DE SU S: Spectatori ? ochiul de 3 cm.). >
oraşului Deva, a scos în eviden
in ofsaid — cinematograful „23
Are 76 de ani colec toţii. Chiar în poarta ei. udat. In vremea aceas August“. < © diferite piese de schimb (
tivista Domnica Barbu. ta, alţii tăiau lemne, > auto (pentru GAZ-67) )
Primăvcrile şi toamne i •! î f l • • • măturau curtea, repa ŞCOALA
Spre seară, Domnica Munca înfrumuseţează > Oferitele se vor a- ş
PROFESIONALA
le au venit şi au ple Barbu avea lacrimi în rau cîte ceva, iar fetele Amurgul începuse să coboare la şeful său de brigadă, care museţează viaţa, ne-o face tot ; dresa direeî u zin elo r \
cat din viaţa ei, anii ochi. Lacrimi dc bucu dereticau prin casă. încet peste oraşul minerilor din se ocupă de ridicarea califică mai fericită şi mai plină de DE MECAMCI
s-au înşirat unul după rie şi de fericire. I-a Petrila. Minerul şef de briga rii şi de specializarea tovarăşi bucurii. Şi toate acestea le da ) vînzătoare.
altul, ca zilele şi ca fost dat ci ca acum, la Domnica Barbu a dă Ioan Firoiu, însoţit de Ni- lor din brigada sa. torăm partidului nostru drag. AGRICOLI
nopţile. Iată, a venit 76 dc ani, să trăiască simţit atunci că în fa colae Băluş, şef de schimb în i Luna m ai, luna
şi iarna vieţii. o zi dc neuitat. Ochii milia ei sînt zeci dc brigada sa, urcau scările blo — Uite, asta este mobila de Minerul Băluş asculta atent de pe lingă S.M.T.
nepoţi buni şi iubitori. cului 5. care îţi spuneam. E tip „Bega“ ce-i spunea şeful său de bri Alba lulia [ im prîm eurilor
E singură. Cei dragi La redacţie a 5• • ţ SS i • i şi m-a costat 5.300 lei. gadă şi fiecare cuvînt ti mer
nu mai sînt şi e greu sosit o scrisoare — Uite aici locuiesc, în apar gea la inimă. El s-a convins că ANGAJEAZĂ: I Vă puteţi procura prin u-
aşa, c tare greu. Nu-i Toate acestea le-am tamentul 14, îi spuse tovarăşul — Frumoasă, nimic de sp u s! tovarăşul Firoiu e un tot atlt în condiţiile H.C.M. 1063/ » nilăţile comerţului de
vorbă, colectiva o în ei înlăcrimaţi urmă aflat dintr-o scrisoare Firoiu ortacului său, apăsînă — De asta ţi-am spus să-ţi de bun gospodar precum e 1361 privind salarizarea,
grijeşte, îi dă cele cu reau stolul dc pionieri pe care ne-a trimis-o pe butonul soneriei. cumperi şi tu. Dai un ban, da’ şi un priceput şef de brigadă, studiile şi vechimea în stat şi cooperatist din
venite şi bătrîna nu care acum se depărta. la redacţie tov. Ioan face. muncă, următorul perso regiune, cele mai
duce lipsă de nimic. Apoi bătrîna s-a întors Marinescu. Nu ne ră- Uşa se deschise şi în prag ¦k nal permanent:
Dar c totuşi greu să în curte. mînc dccît să facem o apăru Aurica, soţia sa şi Gheor- — Asta aşa-t. Î frumoase impri
n-ai pe nimeni în gos precizare : cele relatate ghiţă. Minerul Firoiu a dat drumul De cină lucrează la mina Pe lagineri mecanici meuri din mă-
podăria ta. In urma copiilor, gră s-au întîmplat în satul aparatului de radio şi o melo trila (1952), tovarăşul Firoiu a f tase, relon,
dina ei dc zarzavat — Chitid din raionul H a — Asta vă e feciorul ? die frumasă umplu camera. calificat în meseria de miner (pregătiţi în ramura agri C bumbac şi
Poate că aşa gîndca lotul personal de lingă ţeg, iar eroii sînt pio — Da. Ăsta e cel mai mic. — Da aparatul cînd l-aţi 14 tineri. Din anul 1956 de cînd culturii) L celofibră.
Domnica Barbu în casă — a rămas săpată nierii clasei a V-a dc Mariana şi Alexandru sînt pio cumpărat ? e şef de brigadă la sectorul II,
amiaza aceea dc primă şi însămînţată. Copiii nieri — spuse minerul cu mîn- brigada sa a fost mereu în Maiştri de conducere > [ DECADA
vară, cu aer limpede şi au orînduit straturile, la şcoala de 8 ani din drie. — Acum doi ani. Cu 2.950 lei. frunte. In fiecare an a dat pes a tractoarelor
cald. Stătea în poartă au pus sămînţa, au sat. Bravo, copii ! Şi — Poftiţi In casă, le spuse Mie îmi place cînd cumpăr te plan mii de tone de cărbune. l CADOURILOR
şi privea stolul de co nu uitaţi : grădina dc soţia. ceva, să fie un lucru de va La obţinerea de către, sectorul Cererile se adresează di
pii ce se apropia pe loare. II a drapelului de fruntaş pe rect conducerii S.M.T. Al PENTRU COPII }
drum. Cravatele lor ro zarzavat mai trebuie şi Minerul Băluş se sfia să in exploatare, sector care a dat ba lulia, str. Tudor Vladi-
şii învăpaiau văzduhul. î n g r i j i t ă. Spor la tre văzînd covoarele frumoase — Da. Şi eu zic tot aşa. în acest an peste plan 8.209 (23 MAI—1 IUNIE)
Copiii s-au oprit. Cu muncă ! şi curate din casă. Venise să tone de cărbune şi a realizat l In toate magazinele de
împrumute o carte tehnică de — Şi vorba ceia, de ce n-am [ specialitate ale comerţului
G. RADU face-o ? De cîştigat cîştigăm i. de stat din regiune se g'ă-
b in e: 2.500—3.000 lei lunar — t sesc articole de îmbrăcă-
zise Firoiu. Uite, nu că mă 275.611 lei economii, o contri
laud eu, aici îi soţia, să spună buţie de seamă a adus-o şi bri
(J)t (Valea Sebeşului ea. Am cumpărat şi maşină de gada tovarăşului Firoiu, dină
cusut şi maşină de spălat rufe. singură peste plan 600 tone de
îmi place ca gospodăria mea cărbune.
să fie model. Munca ne înfru Iî. BALŞAN mirescu nr. 61. [ minte pentru copii (costu-
(U rm are din pag. I-a) Cunoştinţe noi p lica ţii şi, a lît ea cit şi copilul sînt (pentru informaţii tele L maşe, lengerie, încăţămin- *j
sănătoşi. fon 259).
L te etc.). )
in cîtevo cifre, n o u l Ştigag. F o fi llie Ş tefa n este m u n cito r fo res — Ş tii, noi, oam enii din Şugag, E chipe de m ineri fru n taşe J \~ J \_! v__,_________ / ,_l \ ^ J .—/.—I \
locuitorii satului sînt ştiutori dc car tier. specialist în construcţiile de spunea Ş tefa n Fetru, n-am sim ţit In sectorul 210 m. de la mina Mti- iar cea condusă de 0. Lcaha o depă CETĂŢENI!
te. C opiii în va ţă în două şcoli noi, canale dc apă. A rc peste 50 de ani. niciodată înainte, alîla g rijă pentru sariu a E.M. Barza numărul echipe şire de 15 Ia sută.
una d c 4 şi alta dc S ani, cu in E l spune a deseori: „ A m tră it peste lor de mineri fruntaşe este în conti Valorificaţi orice fel de piei prin D. C. A.
ternat. 0 profesori şi în vă ţă to ri au 30 de ani în întuneric. D ar am via ţa noastră. C opilul ăsta al m eu nuă creştere. Aceasta atît prin organi Printre echipele fruntaşe din secto
g rijă ca aceşti copii să în ve ţe bine, apucat şi aceste zile lum inoase dc s-a născut la casa de naştere. Şi zarea mai bună a muncii cit şi prin rul nostru se numără şi cele conduse care vă oferă preţuri avantajoase.
să a ju n g ă cclăteni dem ni. S atul arc astăzi. S in i m în d ru acum de m ine to ţi copiii din sat se nasc acum preluarea echipelor rămase în urmă de dc I. Godreanu, D. Sicoic, R. Lazăr,
acum un m agazin universal şi un şi d c c o p iii m e i “. acolo. P ă i a s la -i p u ţin ?... către fruntaşi. Somuniştii Gonstantin N. Goslca, P. Irimie, I. Ghebcnci, N.
bufet înlr-o clădire nouă. frum oasă. Borşa şi Gandin Lcaha, care au pre Oprişa, I. Medrea, 0. Boldura, P.
De ce este m îndru IlieŞ tefa n ? Da, n u -i puţin. N u -i p u ţin m ai luat conducerea a două echipe ce în Groza, P. Ştefan şi altele, ce obţin PIEILE DE MIEL, CAPRA Şl ViNAT
Şi c lă d ir e a s f a t u lu i p o p u la r e ste luna trecută şi în alte luni nu îşi rea depăşiri de plan cuprinse între 5 şi
liste m în d ru pentru că trăieşte bine, ales dacă fa ci o com paraţie cu fe lu l f lizau planul, deşi nu au trecut decît 16 30 Ia suiă. îmbucurător este faptul că
nouă A sistenta m edicală este asigu
pentru că cei 7 copii ai săi au v ii cum se năşteau copiii în trecut, fără " zile de atunci, au reuşit să le ridice numărul echipelor fruntaşe esfe mereu f l a o c e e t e o t s e o v a c c o a e o ttQ O o o o m a o a o o s a e ac® ş tso w o o ^ e o j »© r?oo -a®n jw o
rată de i m ed ici şi 3 sanitari. D is asistentă m edicală, în condiţii de Ia nivelul celor fruntaşe. Echipa con
torul asigurai, pentru că şi-a con m izerie. A cu m oam enii trăiesc o via - dusă dc tov.- G. Borşa are o depăşire în creştere. vindeţi-le unităţilor D. C. A. in primele 3-5
pensarul şi staţionarul sînt într-o de 20 la sută n planului de producţie,
clădire de asem enea nouă. C clă/c- struit o casă nouă. pentru că prim eş & civilizată, şi în Şugag şi oriunde IOAN BOLDIZIAR
n ii d in sat au la dispoziţie un că I’e m e le a g u r ile p a li ie i n o a stre . E ste
m in cultural, un cinem atograf, o bi te în fiecare ham unsalariu dc nn salt calitativ im ens, saltul revo- maistru ore de la sacrificare spre a nu se degrada.
lufionar de la ca pitalism ul hrăpă
blio tecă cu aproape 3.000 volum e. a p ro a p e 1.500 lei. reţ. la s o c ia lism u l lu m in o s. r^r ' r~»t »i «/—» t » . r i—¦>t—«
In sat sîn t acum peste 50 aparate
dc radio. M u lţi copii ai locuitorilor „ , ... , .
d in Şitgag în va ţă la Sebeş în şcoala
Falru d in tre copiii lui Ilie Şte-
m edie, iar 7 tin eri sînt la d iferite
fan lu a cară : o fată este tehnicia
in stitu te ale invă (ă m în tu lu i superior.
nă veterin a ră , (loi b ă ieţi sîn t şoferi, INSTITUTUL PENTRU PROIECTĂRI
A cestea sînt cîteva din noutăţile DE LAMINOARE DIN BUCUREŞTI
Şugagului de azi. D ar p u n eţi-le fa ţă al patrulea e constructor de d ru iiîe f g 'e m a s a f
în fa tă cu cele ale Şugagului din
trecut, com paraţi-le, E le singure vo r m u r i. II c o p ii s in i în şc o a la e le m e n Locuitorii din Şugag sini oam eni val bienal de teatru „1. L. Caragiale".
besc. N ici un com entariu n -a r p u Artiştii amatori de la întreprinderea
tară. prim itori, chibzuiţi,, harnici. Şi Ilie ® Stadionul Corvinul din Hunedoa „Ceramica" Baru Mare, vor prezenta anunţă
tea să ilustreze m ai bine ceea ce a Ş tefa n , şi Ş tefa n P etru, şi V!colac ra găzduieşte astăzi o interesantă în. piesa „Ea cea mai înaltă tensiune".
fost şi ce este astăzi Şugagul, ca O altă cunoştinţă nouă este to A lo m a n şi Ioan G rosu... In in im a tîtnire de fotbal, contînd pentru cam-
aceste cîteva cifre. Şi ele se referă varăşul Ş tefa n Petru. Şi el şi-a con fiecăruia se dezvoltă, continuu dra- pionatul categoriei B, între formaţia Tot la Lupeni, Teatrul de marionete
n um ai la satul Şugag. D acă am lua struit casă nouă. C ei patru copii locală Corvinul şi G.S.O. Timişoara, din Arad prezintă spectacolul „In
Intiluirea va avea loc Ia orele 17. împărăţia periei de dinţi“.
ai săi sîn t bine în g rijiţi şi hrăniţi, goslca fa (ă da p a rtid şi patria, noa-
Etapa de astăzi a campionatului o Un colectiv al Teatrului de păpuşi
0 fa tă este la şcoala m edie, alta stră socialistă. E i ştiu, că p a rtid u lu i regional de fotbal se anunţă a fi deo din Oradea prezintă astăzi, pentru micii că sesiunea ştiinţifică cu tema:
sebit de interesantă deoarece ea va spectatori din Orăştie şi Gugir, spec
ia şcoala e lem en ta ră , a tre ia nu îi d a to rea ză şi ştiin (a d c carte şi clarifica intr-o bună măsură situaţia tacolele „Micii muşchetari" şi „Poves
echipelor aflate în fruntea clasamentu tea porcului".
are încă vlrslă şcolară, iar m ezinul, belşugul din case, şi traiul civilizat. lui şi a ceior din zona retrogradării. „R ealizări şi te n d in ţe în c o n s tru c ţia
Ionel, n-a îm p lin it nici o lună. L -a m M inunata V ale a Sebeşului arc lam inoaretor din in d u stria s id e ru rg ic ă 1
în tiln it pe Ş tefa n P etru tocm ai cînd acum cui să-şi arate fru m u s e ţile :
ieşea cu noul născut şi cu nevaslă-sa, om ului liber, fură grija zilei de din R. P. R.“ 1
şi satele care a p a rţin com unei, D ochia, de la casa de naştere. Era m îine. o m ului descătuşat de datorii, De pildă, Minerul Vulcan va întîlui o Astăzi la ora 11, cercul de tea ']
atunci contrastul ar fi şi m ai e vi tare bucuros. Ş i p en tru că în sfîrşil om ului căruia viito ru l îi rezervă noi j Minerul Deva, Sebrşul Sebeş va avea tru al clubului sindicatului de ta Sfa care a fost programată !n zilele d© 20, 21 şi ;i
dent. In tca le satele com unei Şugag, ca adversar echipa minerilor din Ani- tul popular al regiunii Banat, prezintă ]
s-a construit cîte ceva nou: o şcoală, avea un băiat, dar, m a i m u lt pentru satisfacţii m orale şi m ateriale şi ţ noasa, iar Auto Alba lulia va întîl- în sala cinenwjtograîului „Filimon
un căm in cultural, un m agazin, o ni Dacia Orăştie. Sîrbu" din Deva spectacolul intitulat
b ib lio te c ă ..! că, acolo, la casa de naştere, soţia care m unceşte conştient d e perspec- X „Vecini de apartament“, comedie în 3 22 mai a.c. SE AMÎNA pentru ziieie i
o Astăzi la l.upeni continuă faza acte şi 10 tablouri, de L. Gheraslrina.
sa a fost toi tim p u l sub suprave- tiv a şi m a i lum inoasă a anilor ce ^ regională a celui de-a! lll-lea t'esti- de 3, 4, şi 5 iunie a. c. î
i
gherea m e d icu lu i, a născut fă ră corn- v o r v e n i!. (i
â / V—/ UJ W»/ImmtuJ vj bJU' l—'ImJV u/uTu^i,Ji