Page 73 - 1962-05

paf. « drumul vo'C M ttM îjiut Nr. 2302

ejm TST raTrri-B B î ¦-,i s m ^ w s T O M w w w i ' ¦• B W.»V!:^mgw.VAwr.« i m >.’.«¦¦ J uv Jb iUj. m v r ! r a K W ^ c o r a ô K ^ a f i i m » i w w w i î m s «

V IZ IT A DELEGÂŢSES DE PARTID Ş

GUVERNAMENTALE Â U.R.S.S. ÎN R.P. BULGARIA

Marele miting de Ia Sofia Semnarea

S O F IA 19. — D e la trim isu l (ii, cu urate ce nu contenesc m i­ declaraţiei comune C w îrsîa re a lui W. Ulbricht Fidel Castro despre însemnătatea
n u te în şir. N . S. H ruşciov, con­ reformei agrare în Cuba
special A gerpres, M . M oarcuş : ducătorii bulgari răspund cu căl­ SOFIA 19 (Agerpres). —
Sîm b ă tă d u pă-atniază a a vu t loc dură aclam aţiilor m ulţim ii.
La 19 mai, după încheierea la sesiunea A d u n ării Nationale
în P iaţa „9 S e p te m b rie “ d in cen ­ M itin g u l este deschis de V la d im ir

trul Sofiei un m are m itin g al oa­

m enilor m uncii d in capitala B ul­ U idenov, prim -secretar al C om itetu­ tratativelor, a fost semnată la a R. S. Cehoslovace HAVANA 19 (Agerpres). — cu privire la reforma agrară, a
gariei, consacrat v izite i delegafiei Sofia declaraţia comună a dele­ In zilele de 16 şi 17 mai, Ia spus el, în viaţa ţăranilor din
de partid şi guvernam entale a U ni­ lu i orăşenesc S o fia al P. C. Bulgar. gaţiilor de partid şi guverna­ Havana a avut loc plenara Cuba şi a întregului popor cu-
unii S ovietice în fru n te cu N . S. mentale ale Uniunii Sovietice şi Asociaţiei Naţionale a micilor ban a început o etapă nouă: s-a
H ruşciov. A u luat cuvîntul 7 odor Jivkov, Republicii Populare Bulgaria. PRAGA 19 (Agerpres). — Germană este gata să garante­ proprietari de pămint din Cu­ întărit alianţa muncitorilor şi
P îrvan 7 oşev, tehnolog la uzinele După cum transmite agenţia ze viitorul Berlinului occiden­ ba, care a discutat probleme de ţăranilor, ţăranii au scăpat de
Cu m id ie ore î.iaintea începerii Declaraţia comună a fost Ceteka, la 18 mai în Adunarea tal, ca oraş neutru liber. importanţă vitală pentru pro­ rentă, pămîntul a trecut în pro­
m itin g u lu i grupuri nesfirşite de oa­ de m otoare electrice de înaltă ten­ semnată d e : N. S. Hruşciov, Naţională a R. S. Cehoslovace ducţia agricolă din Cuba şi a prietatea lor, copiii ţăranilor au
m en i din to a te colturile oraşului prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., a luat cuvîntul W. Ulbricht, In ce priveşte comunicaţiile aprobat statutul asociaţiilor obţinut posibilitatea de a învă­
se înd rep ta u spre locul m anifestării. s iu n e „ V a s il K o l a r o v “, E le n a J e - preşedintele Consiliului de Mi­ prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., oraşului liber Berlinul occiden­ ţa, la sate se construiesc spi­
E rau m uncitori din fabricile şi niştri al U.R.S.S., conducătorul preşedintele Consiliului de Stat tal cu lumea exterioară, aş vrea agricole. tale şi şosele.
uzinele oraşului, tir a n i d in îm ­ cova, studentă. delegaţiei de partid şi guverna­ al R. D. Germane, conducăto­ să subliniez d’n nou că noi sin- In şedinţa de închidere a
p re ju rim ile oraşului, oam eni de mentale a Uniunii Sovietice, şi rul delegaţiei de partid şi gu­ tem gata să discutăm proble­ Clasa muncitoare din Cuba,
cultură, studenţi, m ilitari. In aplauzele puternice, prelungite Toilor Jivkov, prim-secretar al vernamentale a R. D. Germane. ma instituirii unui organ In­ plenarei a luat euvintul primul a subliniat Castro. acordă ţără­
C.C. al P.C. Bulgar, conducăto­ Referindu-se la relaţiile dintre ternational de arbitraj, căruia ministru al Cubei, Fidel Castro. nimii un ajutor multilateral în
L a ora 18 la tribuna m ausoleu- ale celor aproape 250.000 d e p a r­ rul delegaţiei de partid şi gu­ R. D. Germană şi Germania oc­ să i se poată adresa toţi cei El a acordat o mare atenţie special prin maşini şi credite,
vernamentale a R. P. Bulga­ cidentală, W. Ulhricht a arătat care ar fo'o'i comunicaţiile R.D. celei de-a treia aniversări a care r,e cifrează la zeci de mi­
\ lui urcă N . S. H ruşciov, 7 odor ticipanţi la m itin g care um pleau ria. între altele : Germane în drum spre Berli­ adoptării legii cu privire la re­ lioane de pesos. Muncitorii şi
$ Jivko v, A n to n lugov, m em brii de- Noi sîntem pentru normaliza­ nul occidental, dacă ar conside­ forma agrară in Cuba. Castro a
< legafiei sovietice, ceilalţi conducă- pia ţa şi străzile învecinate, preşe­ rea relaţiilor dintre cele două ra că măsurile luate de R. D. declarat, intre altele, eă această ţăranii din Cuba. a declarat el
^ tori de p a rtid şi de stat bulgari. state germane. Considerăm că Germană nu corespund acordu­ lege a consolidat alianţa mun­
5, E i s în t p r i m i ( i c u p u t e r n ic e o v a - din tele C onsiliului popular al So­ rilor respective. citorilor şi ţăranilor din Repu­ în încheiere, sînt prieteni, fraţi
W W 'W - '- - •- v
fiei a înm in a t lin N . S. H ruşciov

titlu l de cetăţean de onoare al So­

fie i şi cheia oraşului.

A luat apoi cuvîntul N . S. H ruş­

ciov care a rostit o am plă ctivîn-

tare subliniată în rep eta te rînduri.

de îndelungi aplauze. A

S/V'V. v. . „ X.

Cuvîntarea Iui N. S. Hruşciov o colaborare paşnică şi raţio­ Puterile occidentale doresc în­ blica Cuba. Prin adoptarea legii şi aliaţi.
Ia mitingul din Sofia să să creeze în locul unui or­ ---------¦¦¦¦¦¦¦¦ . .._^ =======^:----------
nală între acestea, în condiţiile gan de arbitraj un organ inter­
respectării principiilor coexis­ naţional de control. Noi nu vom Lupta. peats**! pace e s te ca u za
tenţei paşnice, este nu numai risca suveranitatea R. D. Ger­ &saturas* p a p o a reîo r
mane în interesul vreunei insti­
necesară ci şi posibilă.
O formă a coexistentei paşni­

SOFIA 19 (Agerpres). — TASS bricile, uzinele, pămîntul şi sub­ ta ispitei şi s-a angajat pe ca­ ce între cele două state germa­ tuţii internaţionale care in rea­ declară ministrul Afacerilor Externe al Indoneziei
lea primejdioasă a predecesori­ ne o constituie, dună părerea litate ar dori să domine pe te­
transmite : solul acestuia aparţin societăţii noastră, o confederaţie germană ritoriul nostru ca într-o colo­ DJAKARTA 19 (Agerpres). — încheiere, Hidaiat a adresat în­
lor săi, recurgind la ameninţări în care am putea include şi nie oarecare. tregului popor indonezian che­
La începutul cuvîntării sale — asigură o înflorire rapidă a la adresa Uniunii Sovietice.’ Ei Berlinul occidental demilitarizat, TASS transmite : marea : „Să luptăm împreună
nu s-a sfiit să declare că s-ar Premiza accesului liber în La 19 mai s-a deschis la Dja­ pentru pace, pentru eliberarea
N. S. Hruşciov a exprimat sin­ economiei şi culturii naţionale. putea ca în unele împrejurări neutru şi liber. Berlinul occidental o constituie Irianului de vest, pentru priete­
karta conferinţa Comitetului na­ nie cu toate popoarele. Fiecare
cere mulţumiri pentru titlul de Numai pe această cale îşi pot ţional indonezian al partizanilor indonezian să devină un luptă­
tor pentru pace, libertate, inde­
cetăţean de onoare al oraşului dobindi popoarele fericirea. Statele Unite să manifeste „ini­ Noi sprijinim tratativele din­ lichidarea situaţiei anormale păcii. pendenţă“.
Amina Hidaiat, preşedintele
Sofia ce i-a fost decernat. N. S. Hruşciov s-a referit în ţiativă intr-un conflict nuclear tre reprezentanţii S.U.A. şi din Berlinul occidental, adică Luînd cuvîntul, ministrul Afa­
comitetului, care a rostit o cu- cerilor Externe, Subandrio a
Aceasta este o mare cinste, a continuare la căile de dezvoltare U.R.S.S. în problemele legate de lichidarea regimului de ocupa­ vîntare la deschiderea conferin­ spus că lupta pentru pace este

spus el, pe care o consider în ale ţărilor care şi-au cucerit re­ cu Uniunea Sovietică“. ţei. a subliniat necesitatea im­ cauza tuturor popoarelor, a în­
primul rînd ca o manifestare cent independenţa. El a subli­ Este adevărat că ulterior pre­ încheierea Tratatului de nace cu ţie si a politicii oraşului de perioasă a intensificării luptei
a sentimentelor frăţeşti nutri­ niat că burghezia naţională în pentru pace, pentru prietenie tregii omeniri progresiste. Po­
te de oamenii muncii din ca­ ţările care s-au eliberat de co­ şedintele a încercat să atenueze Germania si de soluţionarea front, evacuarea unităţilor de între toate popoarele, pentru de­
intr-un fel declaraţia sa. Dar problemei Berlinului occidental ocupaţie, lichidarea centrelor zarmare.
pitala Bulgariei faţă de ţara lonialism are un dublu caracter, euvintul este ca o vrabie, şi dorim ea acestea să se sol­ subversive şi respectarea suve­
noastră, faţă de întregul popor în condiţiile contemporane ea
sovietic. El a mulţumit condu­ nu şi-a epuizat încă rolul său dacă ii dai drumul, nu-1 mai I deze cu rezultate pozitive. R. D. ranităţii R. D. Germane.
prinzi. .
cătorilor partidului şi guvernu­ progresist. însă, pe măsura spo­ ______ . „a-::-:;-:.- —T3T.--r-r7=n=:.-^.--. — .T—______
Noi nu putem să nu ţinem
lui, tuturor oamenilor muncii ririi contradicţiilor dintre oame­
bulgari pentru primirea cordia­ nii muncii şi clasele avute ea seama de declaraţia făcută de ! V o r fi reluate tratativele dintre Referindu-se la problema in­ poarele au datoria să fie vigi­
lă, frăţească care a fost făcută oscilează tot mai mult spre o domnul Kennedy deoarece ea Chom be ş i guvernai congolez terzicerii armei nucleare, Hida­ lente, să nu dea imperialiştilor
înţelegere cu reacţiunea. introduce un nou aspect în rela­ posibilitatea de a dezlănţui un
delegaţiei sovietice. ţiile dintre ţările noastre. Nu iat a subliniat necesitatea ur­
Printre liderii ţărilor care au gentă a interzicerii cit mai grab­
păşit pe drumul dezvoltării in­
Adesea, a spus în continuare dependente, a declarat N. S. înseamnă oare această declara­ LEOPOLDVILLE 19 (Ager­ dacă autorităţile katangheze vor nice a experienţelor nucleare. în război mondial.
N. S. Hruşciov, citeşti în presa . Hruşciov, există numeroşi oa­ ţie că preşedintele S.U.A. vrea renunţa la cursa nestăvilită a
burgheză că ţările socialiste eu­ să mă determine pe mine, ca şef pres). — înarmărilor şi vor prefera solu­ O la n d a îşi în tă re ş te tru p e le
ropene ar fi progresat prea pu­ meni buni, gata să-şi consacre După îndelungi tărăgănări, ţionarea paşnică a problemei.
ţin în dezvoltarea lor econo­ toate forţele luptei pentru li­ al guvernului sovietic, să mă în­ din Irianul d e v e s t
mică după instaurarea puterii bertatea şi fericirea popoarelor trec cu el in ce priveşte cine „va „preşedintele“ statului marione­ Este necesar, a spus în conti­
populare. Dar care din ţările apăsa pe buton“ mai întii ? tă Katanga, Chombe, a binevo­ nuare Adoula, să se pună capăt IIAGA 19 (Agerpres). — TASS trans­ militarii dintr-o garnizoană au fost
capitaliste — vecine ale Bulga­ lor. Mulţi dintre ei au luptat şi it să vină la Leopoldville pen­ suferinţelor populaţiei care du­
riei ar putea spune că a rea­ luptă cu abnegaţie împotriva Noi sîntem împotriva întrece­ tru a relua tratativele cu gu­ mite : avertizaţi că urmează să plece în cu-
lizat succese ca acelea pe ’care imperialismului fiind conştienţi rilor de acest soi. Fiecare om cu vernul congolez, suspendate in rează deja de aproape doi ani
le-a obţinut poporul bulgar în de pericolul grav pe care acesta aprilie după plecarea precipita­ şi se agravează datorită ames­ Guvernul olandez continuă să-şi în­ rînd în Irianul de vest. In acest scop
condiţiile socialismului ? îl reprezintă pentru dezvoltarea judecată sănătoasă ar trebui să tă a lui Chombe. In legătură cu tecului cercurilor străine. tărească trupele din Irianul de vest. au fost închiriate pentru cîteva zile
liberă a popoarelor. înţeleagă cit de primejdios, inu­ sosirea lui Chombe, primul mi­ avioane ale societăţii „K.L.M.*.
man şi nesăbuit ar fi acest lu­ nistru al Republioii Congo, Ziarul „Der Vaarheid“ relatează că
cru. Cunoscind caracterul agre­
siv al imperialismului noi tre­ :r n ir z Potrivit unor informaţii neoficiale,
buie să ţinem praful de puşcă
In anii puterii populare în Cu toate acestea însă, nu se uscat, trebuie să fim pregătiţi Val de greve in întreaga Franţă arată ziarul, port-avionul „Karel Door-'
Bulgaria producţia industrială poate să nu vedem şi părţile man“ avînd la bord noi avioane cu
a sporit de 14 ori, s-a creat slabe ale politicii lor. Mulţi con­
q puternică agricultură cu o ducători ai ţărilor care şi-au cu­ de luptă. Adcula, a făcut o declaraţie în PARIS 19 (Agerpres). — tă au făcut grevă funcţiona­ reacţie se pregăteşte să părăsească b§33
înaltă productivitate, a progre­ cerit independenţa naţională, în­ faţa reprezentanţilor presei. „La 15 mai, în Franţa a avut rii de stat, lucrătorii din în­ navală Helder şi să plece spre Iria­
sat mult dezvoltarea ştiinţei şi cearcă să ducă un fel de poli­ Preşedintele Statelor Unite ale loc o grevă, a feroviarilor ; la văţăm! nt, funcţionarii vamali şi
culturii, a crescut considerabil tică intermediară pe care o de­ Americii a făcut o declaraţie Guvernul central, a spus 16 mai a fost rîndul muncitori­ alte categorii de salariaţi. Ex- nul de vest; Guvernul a închiriat, de
nivelul de trai al poporului. numesc politică în afara clase­ nesăbuită. Este oare înţelept Adoulc, priveşte viitoarele tra­ lor poştali ; după ei vin sala­ plicind care este motivul dez­
Bulgaria populară s-a transfor­ lor, să ignoreze structura so­ să-l ameninţi pe acela care este tative de pe poziţii realiste şi riaţii din industriile naţionali­ lănţuirii acestor mişcări reven­ asemenea, pacheboturile „Orange" şi
mat într-un stat industrial — cietăţii şi lupta de clasă care cel puţin egal cu tine in ce pri- consideră că numai cuvintele zate de gaz şi electricitate şi dicative, ziarul „L’Humanité“ „Johan van Oldenbarnefeld" pentru tran­
agrar dezvoltat, a devenit o ţară există realmente în ţările lor. veste forţa ? A apăsa pe buton frumoase nu sint suficiente şi funcţionarii publici, care au res­ subliniază că statul alocă in sportarea a 2000-2200 de militari.
cu adevărat independentă care Doar nu noi comuniştii am şi a manifesta „iniţiativă in con­ că sînt necesare şi fapte. Sco­ pins condiţiile oferite de gu­ bugetul pe anul 1962 pentru
ocupă un loc demn în puternica împărţit societatea în clase. flictul nuclear cu Uniunea So­ pul pentru care se reiau trata­ vern. S-au produs încetări ale „ameliorarea“ situaţiei acestor La 29 mai — grevă
comunitate socialistă. Iată suc­ Existenţa lor este rezultatul vietică" ar însemna în esenţă o tivele — menţinerea suveranită­ lucrului la marea uzină Renault categorii de muncitori atit cit generală în Argentina
cesele pe care le obţine un po­ obiectiv al evoluţiei istorice. sinucidere. Cel care ar îndrăzni ţii şi integrităţii teritoriale a din Billancourt şi se aud che­ se cheltuia intr-o zi pentru du­
por care construieşte socialis­ Marxiştii nu au făcut decît să să dezlănţuie un asemenea con­ Congoului — va fi atins numai mări la grevă în mine şi la so­ cerea războiului în Algeria . BUENOS AIRES 19 (Agerpres). -
mul I flict armat, ar primi o lovitură cietăţile de transporturi aerie­ După cum anunţă agenţia United
constate acest fapt şi au tras ------------- - = g g —= r -. -------- ne“ — relatează ziarul „The Ti­ In toate minele din ţară a Press International, (Sonfederaţla Gene­
de răspuns nimicitoare cu folo­ fost organizată o zi revendica­ rală a Muncii din Argentina, care re­
Apărătorii rînduielilor capi­ din el concluziile corespunzătoa­ sirea tuturor şi celor mai mo­ luri G a g a rin mes“ vorbind despre valul de tivă, la care au participat aproa­ prezintă 3.000.000 dc oameni ai mun­
derne mijloace de ducere a răz­ a p le c a t în J a p o n ia greve care a cuprins întreaga pe toţi muncitorii. cii a anunţat vineri declararea unei
taliste, pentru a speria pe omul re in vederea luptei noastre boiului. Iar lagărul socialist, greve generale de 24 de orc in ziua dc
de rînd, ne înfăţişau pe noi pentru reorganizarea revoluţio­ Uniunea Sovietică, dispun de MOSCOVA 19 (Agerpres). — Franţă. După cum transmite agenţia 29 mai. Această grevă, relatează agen­
comuniştii ca pe nişte oameni nară a societăţii. aceste mijloace în cantitate su- TASS transm ite: Lucrătorii din telecomunicaţii France Presse, Ia chemarea fe­ ţia va exprima „protestul împotriva
ticientă. deraţiei sindicale Force Ouvrie­ planurilor economice ale guvernului ar­
care nimicesc totul, care închid Sîntem convinşi de un singur La 19 mai, primul cosmonaut, au declarat o grevă de 24 de re, aproximativ 70 la sută din gentinian“.
calea progresului, oameni care lucru, a spus in continuare N.S. Subliniind pericolul cursei luri Gagarin, a plecat cu avio­ personalul bazelor N.A.T.O. de Muncitorii cer intre altele sporirea
nu vor lăsa nici piatră pe pia­ Hruşciov, timpul şi procesul înarmărilor, N. S. Hruşciov a de­ nul în Japonia. luri Gagarin va ore la care a participat 80 la pe teritoriul Franţei a declarat salariilor, îmbunătăţirea condiţiilor de
tră din realizările civilizaţiei evoluţiei istorice vor pune fos­ clarat că de unitatea şi hotăvî- face o călătorie prin această o grevă de 24 de ore. Agenţia trai.
umane. Dar iată că sub condu­ tele ţări coloniale în faţa urmă­ rea milioanelor de oameni sim­ ţară ca invitat al Asociaţiei sută din întreg personalul.. Zia­ subliniază că la aceste baze lu­
cerea comuniştilor popoarele au toarei alternative — să păşească pli, de acţiunile lor intense de­ „Japonia — U.R.S.S.“. rul „L’Humanité“ o califică
venit la putere mai întii în Ru­ pe calea dezvoltării capitaliste, pinde în primul rînd pacea pe crează aproximativ 30.000 de
sia, iar apoi într-o serie de alte sau necapitaliste. Calea care va pămînt. drept „o grevă fără precedent“,
ţări din Europa şi Asia, şi lu­ tiebui aleasă o vor hotărî po­ muncitori şi funcţionari fran­
mea şi-a dat seama de întrea­ poarele însele. :Iar conducătorii Dăm o înaltă preţuire efortu­ împreună cu salariaţii de Ia poş-
ga absurditate a acestor născo­ cărora le sînt cu adevărat scum­ rilor guvernului bulgar îndrep­ cezi.
tate spre consolidarea păcii ge­

ciri. Da, într-adevăr comuniş­ pe interesele poporului, ale ma­ nerale, a păcii în Balcani, spre
tii scot din rădăcini cioturile selor de oameni ai muncii, vor
putrede pe care se bazau vechi­ trebui mai devreme sau mai tir- normalizarea relaţiilor politice,
le rînduieli ale oprimării şi vio­ ziu să înţeleagă că numai bi-
zuindu-se pe clasa muncitoare economice şi culturale cu veci- Cizmele generalul ui
lenţei. Dar aceasta nu este de- ca pe cea mai consecventă, cea nii săi, In special cu Grecia. Pro­
cît prima noastră sarcină. Prin­ mai revoluţionară clasă a so­
cietăţii, in alianţă cu ţărăni­ voacă nelinişte faptul că cercu­ O m are m ulţim e Foertsch m atei h ille rh te cari a
cipalul pentru noi nu este dis­ mea şi cu sprijinul tuturor for­ rile conducătoare din Grecia, de dem onstranţi, ali­ p îrjo lit ţările Euro­
trugerea ci crearea, înălţarea ţelor progresiste se poate obţine nesocotind interesele securităţii niaţi în tăcute co­ z i caldă, n u avea loc pei, printre care şi
victoria şi rezolvarea justă a poporului lor, merg tot mai de­ loane, au străbătut zi­ tuci o aniversare a Belgia. însăşi fa p tu l
, unui edificiu spaţios şi luminos problemelor sociale fundamen­ parte pe drumul primejdios al l e l e ¦t r e c u te s tr ă z ile vreunui trist eveni­ că cizm ele lui Fo-
pentru o viaţă demnă şi feri­ tale. Sau ei vor înţelege aceas­ agravării încordării internaţio­ m ent din tim pul răz­
ta, sau după ei vor veni alţi b o iu lu i.
cită a omului. oameni care vor înţelege mai nale in această regiune a glo­
Fiecare pas al socialismului bine imperativul vieţii. bului pămintesc. oraşului belgian N i­
velles. S-au oprit in
demonstrează tot mai evident Mişcarea de eliberare naţiona­ Interesele vitale ale poporului fa(a unei clădiri şi au L ocuitorilor N ive l- ertscli păşesc pe pa-
şi mai convingător admirabila lă a popoarelor îşi acumulează grec cer renunţarea necondiţio. plecat steagurile pe m ih i belgian a stir-
sa superioritate asupra capita­ forţe. In lupta crincenă împo­ care le purtau, in les-ultti le adusese n it indignarea opiniei
lismului. N. S. Hruşciov a vor­ triva imperialismului ea va ob­ nată îa această orientare politi­ semn dc doliu. îşi a- publice. D ar vestea că
bit despve creşterea impetuoasă ţine victoria hetăritoare. că reacţionară, încetarea cursei m inteau dc oam enii a m in te dc fascişti, nu cizm ele bălrînidui hi-
înarmărilor, lichidarea bazelor tlcrist nu sînt dccit
a forţei marelui stat sovietic, militare străine de pe teritoriul trecutul, ci inlim plări deschizătoare de drum
despre măreţele sarcini trasate Greciei, transformarea Balcani­
de Programul P.C.U.S., despre de astăzi. G eneralul
lupta pentru construirea bazelor
comunismului în Uniunea Sovie­ C um ont, preşedintele

com itetului şefilor de

lor într-o zonă în care să nu care au d isp ă ru t ucişi, stat m a jo r ni a rm a­ p e n tru cizm ele unei

existe arme nucleare şi rachete, torturaţi, sch ingiuiţi în tei bclgicnr a avut un întregi arm ate a lă­

statornicirea unor relaţii de bu- această clădire d in sat. B e lg ia u lu ită .

tică şi a citat o serie de cifre N. S. Hruşciov a condamnat năvecinătate şi prietenie între ordinul oam enilor ca­ T râpele B undesw chr-
toate ţările peninsulei. ului vor intra în B el­
care atestă succesul îndeplinirii politica dusă de puterile impe­ re lucrau aici. Casa P A M F L E T

planului septenal. rialiste care sabotează tratati­ Relaţiile dintre Partidul Co­ fusese odinioară se­ gia. B azele m ilita re
Oamenii sovietici, a declarat vele cu privire la dezarmarea munist al Uniunii Sovietice şi
generală şi totală. Reprezentan­ Partidul Comunist Bulgar, din­ d iu l gestapoului d in ale N A .T .O . din N i-
N. S. Hruşciov, consideră con­ ţii capitalismului, a spus el in tre popoarele sovietic şi bulgar
struirea comunismului în Uniu­ continuare, sînt nevoiţi să re­ se caracterizează printr-c cor­ oraş. L ocuitorii N iv c l- oaspete. L -a p rim it vellcs. B aronville şi
nea Sovietică drept datoria lor cunoască tot mai frecvent că dialitate şi căldură cu ădevă- (deşi tratativele au
inter naţionalistă faţă de mişca­ sistemul socialist nu este mai rat frăţească, a declarat în în­ les-ului şi-au adus fost secrete) în clădi­ A rcndonk vor fi pre-
rea comunistă din lumea întrea­ prejos din punct de vedere al cheiere N. S. Hruşciov. Dăm o rea M inisterului de
gă, faţă de întreaga omenire puterii sale decît lagărul im­ înaltă preţuire marii contribuţii astfel din nou am in­ R ăzboi, cu cerem onia d a le re v a n şa rz ilo r
perialist însuşi preşedintele Sta­ a Partidului Comunist Bulgar la cuvenită. F iindcă oas­
progresistă. telor Unite ale Americii a de­ cauza luptei pentru întărirea te dc vrem ea cînd pe petele nu era un oa­ vcsl-gertnani. C izm ele
Situaţia internaţională ne este clarat, după cum se ştie, că unităţii şi coeziunii de nezdrun­ re cine, ci d ita -m a i
forţele statelor occidentale şi cinat a popoarelor sovietic şi străzile oraşului su ­ inspectorul general al m ilitarişlilor germ ani
în prezent favorabilă. Dar ea ale ţărilor socialismului sînt bulgar, a întregii mişcări comu­ B undesw chr-ului, ge­
este destul de complicată. Trăim acum egale. Am salutat cu sa­ niste mondiale, pentru puterea nau cizm ele hitleris- n era lu l Foertsch. vor m ursăiui din nou
într-o perioadă în care sistemul tisfacţie această apreciere rea­ lagărului socialist.
mondial al socialismului se află listă deşi considerăm că în tim­ te. S-au în tîln it în Sim pla pronunţare pe stră zile oraşelor.
într-o nouă etapă a dezvoltării purile noastre forţele care sînt Noi, oamenii sovietici, preţuim a acestui num e a tu l­
sale impetuoase. pentru pace predomină asupra mult prietenia cu poporul bul­ coloanele dem o n stra n ­ burat opinia publică C ctă(cnii din N iv e l-
gar şi cu Partidul Comunist belgiană. D osarele cer­
Oamenii înaintaţi înţeleg bine forţelor agresiunii şi războiu­ Bulgar. Puteţi fi siguri, dragi ţilor fo şti d eţin u ţi în Ics îşi apleacă stea ­
că numai păşind pe drumul so­ lui. tovarăşi, că poporul bulgar va cetării crim elor fa s­
cialismului ţările lor pot ajunge avea întotdeauna in Uniunea lag ă rele morţii., fo şti gurile în fa ta clădirii
la progres şi la o adevărată li­ Din păcate, ulterior preşedin­ ciste îi pom enesc d e ­
bertate. Numai lichidarea ex- Sovietică un prieten credincios lup tă to ri în rezisten­ în care a fost o d i­
ploatării omului de către om, tele Kennedy nu a putut rezis- şi de nădejde. seori. n u m ele. E ste un
trecerea la modul de producţie ta. A u ven it şi d ele­ nioară sediul gesta­
socialist — potrivit căruia fa- crim inal de război,
gaţi d in B ruxelles şi poului. E un sem n de
Liege şi din alte fost conducător al ar­
protest. U n protest

păr[i ale tării. A u co­ îm potriva fa p tu lu i că

lindat cu lotii stră­ a c tu a lii c o n d u c ă to ri

zile oraşului şi au ai B elgiei apleacă stea­

depus coroane la gurile tării in fata

m o n u m en tu l celor ucişi m ilitarişlilor v c sl-

de fascişti. germ ani.

î n e c a t u l s e a g a ţ ă ... Şi totuşi, în acea D. P.

(Desen clin „Krocodil")

Redacţia şi administraţia ziarului : sir. 6 Martie nr. 9. lelelon 183, 139, 75, 674. Taxa plătită în numerar co nforui aprobări I Direcţiei li'-ii-rjic r*. l.l.R . nr. 263.328 dm 6 1919. — I !parul : Întreprinderea l’oli grafică „1 Mai“ — Deva.