Page 74 - 1962-05

num
Anul XIV. Nr. 2303
INDICII PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 1965
Iiimb de experienţă
Nu c primul schimb de expe­
rienţă. Totuşi, se pare că aces-
fa a’ suscitat în mai mare mă­
sură decît celelalte interesul
furnaliştilor din Hunedoara şi
Călan. Aşa se face că la Călan
a plecat o echipă formată din
oameni care cunosc bine furna­
lul. La dudul lor, furnaliştii din
Călan au trimis la Hunedoara
o echipă condusă de maistrul
Marcel Seinciue. Din delegaţie
mai fac parte cauperistul Si-
mion Siănculea, dozatorul Fran­
cise Laszlo, şeful de echipă Do-
miţîan Meseşan şi lăcătuşul Ba­
sile Borş. La Călan, despre aceşti
oameni, se spune că sînt dintre
cei mai buni. Faptele lor, rezul­
tatele muncii de-a lungul luni­
lor şi anilor, confirmă de altfel
acest lucru. Dorinţa de a cu­
noaşte, de a însuşi ce e hun din
experienţa celorlalţi a determi­
nat pe fiecare om venit la Hu­
nedoara să caute a pătrunde cit
mai bine munca de aici. Poate
de aceea n-au fost te „mai uşor
de găsit.
în sfîrşit, iată-i la furnalul 5. fecte din acest punct de vedere:
Discuţia se înfiripă repede, fără
nici o introducere. Subiectul,
utilitatea schimbului de experi­
enţă şi primele concluzii. în nu­
mele furnaliştilor de la Călan
vorbeşte pentru început Marcel
Semciuc.
— Socot inspirată iniţiativa
consfătuirii noastre, avută 13
Hunedoara cu cîteva zile în ur­
mă, de a organiza acest schimb
de experienţă. Am găsit aici lu­
cruri interesante, noi, şi, din pă­
cate, şi anumite deficienţe.
La secţia Il-a în special există
condiţii de lucru admirabile,
aaregate moderne, nu operaţiu­
nile mecanizate şi automatizate,
posibilităţi frumoase de sporire
a indicilor de utilizare. Acest
lu m i explică de altfel faptul că
tovarăşii din această secţie s-au
alăturat iniţiativei de sporire a
productivităţii furnalelor la ni­
velul sarcinii stabilite de Con­
gresul al IlI-lea al partidului
pentru anul 1905. Ara rămas
plăcut impresionaţi, printre alte ­
le. de faptul că conducerea sec­
ţiei e mereu prezentă pe platfor.
mă, dînd indicaţii, intervenind
nu sfaturi tehnice de valoare.
De asemenea, socotim drept o
realizare frumoasă schimbarea
unei guri de vînt în numai 17
minute. înseamnă că munca o
bine organizată, timpul folosit
din plin, oamenii sînt operativi
si cunosc meserie. Socotim va­
loroasă experienţa tovarăşilor
de aici în economisirea mate­
rialului pentru întreţinerea
Cu planid de hantri ps campanie realizai
In primăvara acestui an, me­
canizatorii de la S.M.T. din
Dobra, au depus eforturi spo­
rite în vederea executării la
timp şi de bună calitate a tu ­
turor lucrărilor agricole. Şi.
drept rezultat al folosirii între­
gii capacităţi de lucru a trac­
toarelor şi maşinilor agricole, ei
au putut raporta că în ziua de
20 mai (cu 10 zile înainte de
termenul planificat), au realizat
planul de hantri cc a revenit
r'*-•**&.'’IV-'Sv'Tk. - ^ " P e p i n i e r a c o l e c t i v i ş t i l o r d i n T |_
} In birou se aflau mai mulţi
4 colectivişti. Discutau despre
4 posibilităţile de a se uni cu
4 colectiviştii din Ighiu şi îm­
4 totul e-n regulă. Le-am spus
4 preună să formeze o gospodă­
rie colectivă mai mare, mai pu­
ternică. Fiecare îşi spunea pă­
rerea. Discuţiile erau aprinse.
Deodată, telefonul sună lung.
Preşedintele colectivei, tov.
Florian Haăa, luă receptorul:
— Da, G.A.C. ..Viaţă nouă“
Ţelna. Cu cine doriţi să vor­
biţi ? Cu preşedintele ? La te ­
lefon. Da. Doriţi butaşi de viţă
de vie ? 'Avem. Dar adresaţi-
vă prin Agrosem. Noi am con­
tractat toată producţia cu
Agrosevnul. Aveţi contract ?
Atunci e bine. Aha... doriţi so­
iuri ele la Ţelna. Bine. Cum ?
F e t e a s c ă . Muscat otonel. jurul pepinierei de viţă de vie. 258.774 lei. In 1961 am reali­ penlrii care ne-am adunat. Vă
Furmint. Fino gris... Avem. Da,
da. puteţi veni... Noroc.
Preşedintele puse receptorul
în furcă şi se grăbi să împăr­
tăşească celor prezenţi con­ bază. Mulţi s-au împotrivit. trecuţi, pentru că ne-am spe­ spuneţi părerea...
vorbirea la telefon.
t:
Marţi 22 mai 1962
jgheaburilor. Am luat compozi­
ţia acestui material şi vom stu­
dia posibilităţile de folosire a
lui ia Călan. Bineînţeles, aces­
tea nu epuizează nici pe departe
lista lucrurilor bune întâlnită
aici.
Din păcate însă am observat
şi anumite deficienţe, care, con­
siderăm noi, împiedică în oare­
care măsură desfăşurarea nor­
mală a muncii ia furnalele din
Hunedoara.
— Socotim că punctul slab la
furnalele din Hunedoara — spu­
nea Meseşan — e întreţinerea.
Şi mă refer îndeosebi la secţia
I-a. Am văzut guri de vînt de­
plasate, am constatat că se pier­
de aer mult, că apa curge peste
lot. Vorbind despre acest lucru
consider că problema ar putea
fi foarte uşor rezolvată prin
montarea unor paravane. De
asemenea ne-am dat seama că
aici se stă cam rău cu piesele de
schimb. Nu vreau să spun că la
noi, la Călan, lucrurile sînt per­
totuşi noi am reuşit să punem
ui mare măsură la punct între­
ţinerea. Avem asigurate la orice
oră piese de schimb necesare,
oamenii sînt repartizaţi pe agre.
gate, fiecare ştiind ce are de fă­
cut în cazul ivirii unor defec­
ţiuni.
Pe bună dreptate echipa din
Călan a menţionat apoi şi as­
pectul secţiilor. Este adevărat că
secţiile furnale din Hunedoara
întîmpină anumite greutăţi din
partea transporturilor în ce pri­
veşte evacuarea rezidurilor, însă
cu mai multă preocupare pentru
buna gospodărire a locurilor do
muncă s-ar putea face treabă
mai frumoasă.
Fmcrările acestea, aparent mă­
runte. influenţează totuşi bunul
mers al muncii. Considerăm că
echipa deplasată la Călan va
avea un cuvînt de spus. Aceasia
cu atit mai mult cu cit furna­
liştii din Hunedoara s-au alătu­
rat iniţiativei, cu cit la Călan
există în acest sens o experien­
ţă frumoasă. In mod sigur acest
schimb de experienţă este folo­
sitor, atît pentru furnaliştii din
Hunedoara cît şi pentru cei din
Călan. Rămîiie deci pentru vii­
tor ca conducerile secţiilor să
discute cu delegaţiile respective
şi pe baza constatărilor acesto­
ra să ia măsurile ce se impun,
astfel ca lucrurile bune să fie
generalizate şi însuşite creator,
în felul acesta obiectivul iniţia­
tivei va fi înfăptuit, patria va
primi tot mai multă fontă.
A. .ÎUlîCA
staţiunii pentru această cam­
panie.
Realizări deosebite au obţinut
mai ales brigăzile a V il-a şi a
Vl-a de mecanizatori care şi-au
realizat planul de hantri în
proporţie de 121 şi respectiv
135 Ia sută. Din rîndul tracto­
riştilor s-au evidenţiat 'Aurel
Sturza, loan Călea nu şi Emil
Stan. care au înregistrat depă­
şiri de plan între 90—101 la
sută.
AUREL CHIRILA
director al S.M.T. Dohra
— O gospodărie colectivă din
regiunea Iaşi. vrea butaşi de
viţă de vie de la noi. Are re­
partiţie prin rAgrosem, . aşa că
să vină să-i ridice...
Nu era primul telefon de
acest fel. pe care îl primeau
colectiviştii din Ţelna. dar fie­
care nouă cerere de butaşi de
viţă din pepiniera lor, le pro­
voca o mare bucurie. Aceasta
însemna că butaşii lor sint de
calitate, sînt căutaţi şi nu nu­
mai în regiunea noastră ci şi
în alte regiuni ale ţării. Iată
de ce. şi acum. pentru o vre­
me. discuţiile s-au purtat în
— Mai ţineţi minte cină am
început să facem pepiniera ?
deschise vorba Candín Docoli-
na, secretarul organizaţiei de
Spuneau că n-ar fi rentabilă. cializat şi butaşii noştri sînt
PRO! ETARI DIN TOATE TARI IE, UNIŢI-VA'!
Adunare consacrată luptei pentru pace
Duminică a avut loc în sala
cinematografului „Filimon Sîr-
bu“ din oraşul Deva o adunare
regională a mişcării pen­
tru pace. La adunare au luat
parte peste 500 oameni ai mun­
cii, delegaţi desemnaţi în adu­
nările populare din raioanele şi
oraşele regionale şi numeroşi in­
vitaţi. in prezidiul adunării au
luat loc tov. Ladisl.au Bctnyay,
piof. universitar, delegat al Co­
mitetului Naţional pentru Apă­
rarea Păcii, Ştefan Covaci, rec­
torul institutuli. ' minier Petro­
şani. Iuliu Haidu, miner. Erou
al Muncii Socialiste, şi alţii.
In cadrul adunării, tov. Vasi-
le Găinuru, secretar al Comite­
tului regional de luptă pentru
pace, a prezentat o expunere cu
privire la situaţia internaţiona­
lă actuală şi darea de seamă
asupra activităţii Comitetului
regional de luptă pentru pace.
Pe marginea expunerii s-au pur­
tat discuţii. Tovarăşi ca Iuliu
Haidu, llie Bleotu, Nicolae Cio-
botă, Roland Taborschi şi alţii,
au exprimat în numele colecti­
velor de oameni ai muncii din
care fac parte hotărîrea de a
lupta activ pentru triumful ide­
ilor înaintate, pentru cauza pă­
cii în lumea întreagă .
RET
Creşie înzestrarea tehnică
a minelor
La seclia Musariu a E. M. Barza
e.xislă în funcţiune 17 maşini de încăr­ zare sînt tovarăşii Anton N a g ij
cat. Zilele acestea vor mai fi introdu­
se 15, cu care ?c preconizează să se
obţină viteze de avansare la lucrările
de înaintare cu cel'puţin 50 la sută mai
mari.
In întreaga exploatare se găsesc
acum mai mult de 50 de maşini de
încărcat şi circa 100 perforatoare so­
vietice de mare productivitate, susţi­
nute pe coloane telescopice.
Hortenzille din serele I.G.O. Deva îşi arată frumuseţea. Ele
vor împodobi în curînd multe din locuinţele oamenilor muncii
din oraş.
Asta era în 1957. Dar plnă la
urmă, adunarea generală a ho-
tărit s-o facem. Şi am făcut-o.
Chiar atunci, după primul an,
chiar şi cei care s-au împo­
trivit, s-au convins că am fă­
cut o treabă bună. Am avut. de
la această pepinieră un venit
de...
— Exact 166.706 lei, interveni
contabilul.
— Da, exact atit, reluă tov.
Docolina. Şi apoi. an de an,
veniturile din pepinieră au
crescut. Cit am realizat tova­
răşe contabil in 1960 ?
— O clipă numai, să caut
in scripte... Da, am g ă s it:
zat 283.752 lei. Anul ăsta, am
planificat să realizăm aproape
400.000 lei. Aceasta pentru că
am altoit mai mult ca în anii
4 pagini 20 bani
Apoi adunarea a ales noul Co­
m itet regional de luptă pentru
pace. Ca preşedinte a fost ales tov.
dr. loan Moza. Adunarea a ales
de asemenea şi un număr de 12
delegaţi pentru adunarea îepre-
zentanţilor mişcării pentru pa­
ce ce va avea loc la Bucureşti..
Printre delegaţi sînt tov. Emil
Jula, miner din Deva, Cornelia
Ciobotaru, gospodină din Alba
Iulia, iuliu Haidu, miner.
In încheiere, adunarea a adop­
tat o moţiune adresată Comi­
tetului Naţional pentru Apăra­
rea Păcii.
Economii la preţul de cost
Reducînd consumul
de materiale
t tiva furnaliştilor din Călan: ,,Să realizăm în 1902 indicii pre­
Una din secţiile fruntaşe ale
întreprinderii I. C. Frimu din
Orăştie este secţia . mecanică.
Obiectivele principale ale între­
cerii socialiste la această secţie
sînt executarea unor lucrări de
bună calitate şi reducerea con­
sumurilor de materiale. Datori­
tă acestui fapt, în luna aprilie,
pc Ungă depăşirea planului de
producţie cu 09 la sută, a fost
înregistrată o economie supli­
mentară la preţul de cost. dc
1 5 5 .0 0 0 lei.
Printre cei care au contri­
buit mai mult la această reali­
şi loan Pricăjan.
F. AVRAM
corespondent
vv V-k.-s.-w -ţ, tv-V-
‘14
mai mult ele jumătate, de ca­
litatea I-a.
Colectiviştii au continuat să
discute, să-şi. manifeste bucu­
ria pentru că pepiniera lor este
rentabilă şi că a devenit cu­
noscută, prin calitatea butaşi­
lor. in multe regiuni ale ţării.
N-au uitat să amintească şi.
faptul că succesele la pepi­
nieră se datoresc în mare par­
te şi lui Emilian Trifan. teh­
nicianul lor viticol, care con­
duce munca dc producere a
butaşilor de viţă de vie. Şi dis­
cuţiile pe această temă ar mai
fi continuat, dacă nu inter­
venea preşedintele colectivei.
— Tovarăşi, timpul trece.
Haideţi să terminăm treaba
daţi seama că şi în interesul
dezvoltării pepinierei noastre
este necesar să studiem posi­
bilităţile de unire cu colecti­
viştii din Ighiu. Vă rog să vă
GII. PA VEL
„J
va;
ttíttvivXvX
vv*I*í?**‘•v*v.'.,.vlVi\' , ,**.*.*,_•,* •’ •*•>** iV*Vi ,**y’i'iS'i',y.’,*.*1*. •**%
Hunedoara: Se
înalţă construc­
ţia furnalului
ar. 7 de 1.000
m.c.
Polo: V. O N O IU ,
0000000000<xx>0c00 ÎCCOOOOţ
$ Fruntaşi so
în colectarea
rin tuna uhtjzare a m ases lemnoase
<> fierului vechi
Forestierii de la Orăştie au îmbrăţişat anul acesta iniţia­
B rigăzile ulem isle dc m uncă L
văzuţi pentm anul 1905“. Stră duindu-se să o traducă în viaţă p a trio tic ă clin V a le a J iu lu i d e ­ y
cu succes, ei au aplicat cele mai eficiente măsuri tehnico-or pun eforturi susţinute pentru a
ganizaterice. Aşa se face că, în primele 4 luni ale anului, au trim ite cit m ai m u lt fier vechi
înregistrat un indice de utilizare a masei lemnoase la lemn de ofelăriilor. D r la în ceputul
acestui an fi piuă in prim a
fag de OS.27 la sută. la stejar de 7913 Ia sută, Iar la diverse decadă a lunii m ai, cir an pre­
esenţe de 66,84 la sută, depăşind cu mult sarcinile planificate. d a t la I.C .M . P e tro ş a n i 2.7 S-î
tem e fier vechi.
Sporirea indicelui de utilizare a masei lemnoase în scopuri
In această perioadă au m a i
industriale, aplicarea unei juste tăieri a arborilor la cioată şi fast colectate 2S2 tone fo n tă şi
39 tone m etale neferoase.
la capete, o bună sortare a buştenilor, au făcut ea numai în
luna aprilie să se realizeze peste plan o economie la preţul de hr fru n tea întrecerii. p e n tru
colectarea d e cil m a i m u lt fier
cost de 22!).i)00 lei, şi beneficii de 200.000 Iei. v e c h i ce situ e a z ă b r ig ă z ile d e
la U .R .U .M . P etroşani. U zina
Fruntaşe sint sectoarele Orăştie şi sectorul de industria­ electrică V ulcan fi term ocen­
lizare. trala din Parofeni.
A. OLARU CONSTANTIN BADUŢA
¦ corespondent corespondent
îm bunătăţind calitatea produselor
Printre angajamentele cost dc 187.000 lei. numai produse de cali­ bn nou magazin
luate dc colectivul fa­ IJna clin sursele im­ tatea I-a. Faptul aces­
bricii „Vidra“ clin Orăş- ta, precum şi gospo­ La D eva s-a deschis încă un
tic. în urma apariţiei portante dc economii la dărirea cu grijă a ma­
Directivelor C.C. al această fabrică este şi terialelor, au făcut ca m agazin. E ste vorba de m aga­
P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea calităţii în primele 4 luni ale
criteriile principale ale produselor. Luind în anului să se realizeze zin u l d e tricotaje. A fla i la
întrecerii socialiste este acest sens măsuri bine o economic peste plan
.şi realizarea în acest gîiuli te s-a ajuns ca dc 148.000 Ici. parterul noilor blocuri, ci este
an a unei economii pes­ Ia unele sortimente, cum
te plan la preţul dc ar fi pici velur pen­ GH. CRISTEA
tru export, să execute
corespondent
înzestrat cu m obilierul necesar
fi cu un bogat sortim ent dc p
m ărfuri. A cesta este cel dc al vP
6-lea m agazin deschis în acest O
an.
'.’O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
00 FOITE § ÎNTREŢINEREA COLTURI n
Au terminat prăşită I-a ror lucrărilor agricole. In actua­ hectare. La executarea acestor
la campanie, imediat după ter­ lucrări cele mai bune rezulta­
la unele culturi minarea insăminţărilor, conco­ te le-au obţinut colectiviştii din
mitent cu plivitul păioaselor, ei brigada a doua, din satul Tur-
Corespondentul nostru tov. au inccput prăşitul la floarea- maş. condusă de Adam Caraşcă.
loan Sţinea ne informează că soarelui şi sfecla furajeră. Tot­
membrii gospodăriei agricole odată, s-a aplicat sapa mare pe B. AUREL
colective din satul Mihalţ, raio­
nul Alba, mobilizaţi de către întreaga suprafaţă de vie, iar la corespondent
organizaţia de partid, au folo­ grădină s-au plantat şi semă­
sit din plin timpul prielnic de nat legumele pe o mare parte La plivit şi prăşit
lucru pentru efectuarea lucră­ din suprafaţă, urmînd ca în
rilor de întreţinere a culturilor. aceste zile să se înceapă şi pra­ De îndată ce au terminat în-
Paralel cu plivitul păioaselor, şila la porumb. Printre brigăzi­ săminţările clin campania agri­
le care obţin rezultate din cele colă de primăvară, membrii gos­
colectiviştii au făcut praşila I a mai bune în muncă se numără podăriei colective „Scinteia“ din
pe 27 hectare cu floarea-soare- satul Ohaba, raionul Sebeş, şi-au
1ui, 80 ha. cu sfeclă de zahăr şi şi cea condusă de Elisei Floca, mobilizat toate forţele lâ efec­
40 ha. cu cartofi. Totodată, in N. TROFIN tuarea lucrărilor de întreţinere
grădina de legume au fost plan­ a culturilor. Pină acum, colecti­
tate şi semănate roşiile, varza corespondent viştii de aici au plivit 545 hecta­
timpurie, guliile, ceapa şi alte re semănate cu griu şi au apli­
legume, la care în aceste zile Aplică lucrări cat praşila l-a pe aproape în ­
treaga suprafaţă cultivată cu
S-a început plivitul şi prăşitul. cu sapa rotativă sfeclă furajeră, precum şi pe o
De asemenea, de cîteva zile s-a mare parte din suprafaţa plan­
început şi executarea praşilei a Hotăriţi să obţină recolte spo­ tată cu cartofi. Concomitent cu
I-a pe cele 1.280 ha. însăminţa- rite de cereale, membrii gospo­ aceste lucrări, s-a efectuat gră-
te cu porumb. dăriei colective din Mărtineşti, parea culturilor de toamnă, pen­
raionul Orăştie, au început din tru spargerea crustei, pe aproa­
Muncesc de zor vreme executarea lucrărilor de pe 300 de ha. De asemenea, în
întreţinere a culturilor. Astfel, scopul dezvoltării bazei furaje­
Colectiviştii din satul Petreşti, o dată cu plivitul păioaselor ei au re, s-a însăminţat trifoi în cul­
raionul Sebeş, au dobîndit o tură ascunsă pe 150 ha.
bună experienţă in privinţa exe­ trecut la prăşitul cartofilor şi
cutării la timpul optim a tutu­ fiorii-soarelui. De asemenea, în E. ŞTEF
vederea începerii praşilei la po­
rumb s-au aplicat lucrări cu corespondent
sapa rotativă pe mai bine de 50
4 ,J...
-nWrV
4 --L ------ - v‘;tÁr? X ^ A ulu ([(?iíe.ciakeí
4
4
4
4
4 Dezvoltăm sectorul zootehnic
4 In primăvara acestui an, gos­
podăriile agricole colective din Naţionale, vom avea grijă ca 100 kg., 335 capete ovine, 3.150
4 satele Fărcădin, Găuricea, Ber- efectivul animalelor matcă să kg. brinză de oaie, lină şi alte
tbelot şi Crăguîş, raionul Haţeg sporească continuu. In baza produse animaliere. Astfel, din
4 — s-au unificat într-una singu­ noului plan de producţie Întoc­ cele peste 018.000 lei venituri, cit
ră, cu vaste posibilităţi de dez­ mit după unificare, numărul ju- am planificat să obţinem anul
4 voltare. nincilor care urmează să fie tre­ acesta, mai bine de 500.000 vor
cute in grupa vacilor va spori proveni din sectorul zootehnic.
4 Unul din sectoarele pentru faţă de cel existent cu încă 54
care s-a dovedit că există largi capete, cel al scroafelor cu 34, Baza furajeră pentru perioa­
4 posibilităţi de dezvoltare este iar al oilor marne eu 257 capele. da de stabulaţie o asigurăm
zootehnia. Tocmai de aceea, noi prin cele 269 ha. de fineţe na­
4 ne-am propus ca pină la sfîrşi- In afară de acestea, la propu­ turale, 82 ha. de trifoi in cul­
tul anului să sporim efectivul nerea organizaţiei de partid, am tură pură şi ascunsă, 68 ha. cul­
4 bovinelor de la 300 la 419 cape­ tivate cu porumb pentru siloz,
4 te, al porcinelor de la 109 la 141 hotărît să înfiinţăm şi o fermă borceag şi secară furajeră. In
4 capete, iar al ovinelor de la 823 de păsări. Deocamdată nu avem ceea ce priveşte păşunea de
4 la 1.298 capete, in felul acesta decît 46 de gîşte. Dar pină la vară, primim un sprijin de preţ
4 realizăm şi noi obiectivele preţi­ sfârşitul anului numărul lor va din partea Sfatului popular al ra­
4 oasei iniţiative a colectiviştilor spori la 380, iar al găinilor la ionului Haţeg care, ca şi in anul
din Balomir, raionul Orăştie. circa 200. trecut, ne va da în folosinţă pă­
şunea alpină din muptele Pe-
Pentru creşterea numărului de In scopul realizării de veni­ treanu Mare şi Petreanu Mic.
animale în anii ce vin, aşa cum turi băneşti din ce în ce mai
S-a indicat la recenta sesiune LOAN COTAN
extraordinară a Marii Adunări mari, am contractat cu statul
110.000 litri lapte, 49 capete bo. preşedintele (i. A. fi. llerihelot,
vine, 90 de porci pe care-i vom
livra la greutatea de cite 90 — raionul IIaleg