Page 75 - 1962-05

»* D R UM U L SO C IA LISM U LU I K r ? 3 i/3

apai sgwj m m m m iam ^m a n m aaxsm m B ^w sw T rrisf^T w rmsix e m a m m a sş^.raoaggç (MHRnKCKmw^MMsivsms^^ . *

Pregătiţi pentru încheierea anului şcolar

io prag de examene Măsuri concrete,

Ou sprijinul organizaţiilor de promoveze clasele toţi elevii, pe •ÎX’îv.'.v.v. ,»V.v.*.v.v. -ol-.•¦•.v.s-.v.v. .w.v.-.v.v.v.v.v.v. -.-y-.-. Xnv.w .v.v.v.v.v.v. •.v.v- V -V . •••• . !Ü ¦ eficiente

partid, a organizaţiilor U.T.M. baza unor temeinice cunoştinţe,

şi de pionieri, prin efortul tu­ pe baza unei munci perseveren­ Citeva săptămîni ne mai 'despart Aurora, Dascăr Iosif, Picu Elconora,
de includerea anului şcolar. In pra­ Suciu Rodica ş.a. şi-au propus din timp
turor învăţătorilor şi profesori­ te, nu are nimic comun însă cu gul acestui eveniment, deosebit de im­ să rezolve cu elevii claselor X -a şi mai
portant în viaţa şcolară se depun noi ales cu elevii clasei a X l-a teme de bază
lor, conducerile şcolilor din re. tendinţa unor diriginţi care cau­ strădanii, atit din partea cadrelor di­ ca ecuaţii, operaţii cu expresii litc-i
dactice, cît şi a elevilor, pentru a în­ rare, probleme combinate de algebră*
giunea noastră înfăptuiesc zi de tă să ridice în mod artificial ni­ cheia cu succes anul de învăţămînt geometrie, trigonometrie, funcţiile, şi-i
rurilc numerice ş.a.
zi planurile de măsuri întocmite velul claselor lor prin diferite In vederea realizării acestui scop,
cu sprijinul organizaţiei de partid, în­ Teme recapitulative ce urmăresc sin-»
in vederea încheierii în cele mai intervenţii la ceilalţi profesori. că dc la începutul trimestrului III am tetizarea şi sistematizarea materiei din'
prevăzut în planul de muncă o scrie întregul curs mediu sînt tratate şi de
bune condiţii a anului de învă- O asemenea atitudine trebuie dc măsuri cu privire la activitatea co­ profesorii 'de limba romînă, în vede-:
misiilor metodice în vederea recapi­ rea examenului de maturitate a ele-?
ţămint. In şcoli se desfăşoară In combătută şi înlăturată din tulării finale, pregătirea elevilor pen­ vilor din clasa X l-a.
prezent o muncă asiduă pentru practica muncii şcolare. La Şcoa­ tru examenul de absolvire şi maturi­
tate (clasa VII şi clasa XI), legătu­ Profesori ca tov. Frunză Elena,
aprofundarea şi fixarea cunoş­ la medie din lila, de exemplu, ra permanentă cu organizaţiile dc ti­ Bădău Emilia şi alţii, acord0
neret, şi familia, folosirea mai bună atenţie sporită aprofundării de că-:
tinţelor, pentru ridicarea calită­ unii profesori notează cu o di­ a materialului didactic şi a bibliote­ tre elevi a unor teme ca via­
cii şcolii, organizarea timpului liber ţa din trecut a ţărănimii exploa­
ţii cunoştinţelor predate. Învăţă­ ferenţă de 1 pînă la 3 puncte al elevilor etc. Pentru ajutorarea sis­ tate oglindită în literatura noastră,
tematică şi organizată a elevilor mai transformarea socialistă a agriculturii
torii şi profesorii fac recapitula, mai mult faţă de nivelul real al puţin pregătiţi s-a întocmit, cu aju­ oglindită în literatura realist socia­
torul profesorilor diriginţi, un plan listă, lupta pentru industrializarea so­
rea materiei, organizează con­ cunoştinţelor elevilor. Aceasta general al consultaţiilor pc şcoală, la cialistă reflectată în literatura ac­
sultaţii şi meditaţii la diferite duce la stimularea unei munci toate clasele unde se simţea nevoia. tuală, condamnarea războiului de că­
superficiale, la însuşirea unor cu­ tre scriitorii romîni, clasici şi con­
obiecte, ţiu şedinţe cu părinţii în Comisiile metodice şi-au orientat ac­ temporani, lupta pentru pace cîntată
tivitatea spre aspectele specifice mun­ de poeţii actuali, frumuseţile şi bo­
care analizează situaţia la învă­ cii în perioada ce nc-a mai rămas, găţiile patriei oglindite în literatură
ţătură a fiecărui elev şi stabi­ noştinţe de suprafaţă din par­ din'd o atenţie sporită lecţiilor 'deschi­ etc.
se. Astfel, comisia metodică a profeso­
lesc măsurile necesare pentru tea elevilor. Sînt şi cazuri cînd rilor 'de ştiinţe naturale, geografic şi Probleme asemănătoare sînt expuse
chimie, de limba romînă şi istorie, au şi dezbătute şi cu elevii claselor a
remedierea unor eventuale nea. unii profesori, neinţelegînd în dezbătut tem a: „Desfăşurarea recapi­ V il-a la limba romînă şi chiar la
junsyri. mod just exigenţa, fac abuzuri, tulării finale“, stabilind concret anu­ alte obiecte c a : istorie, geografic,
dînd astfel naştere la nemulţu­ mite capitole mai 'dificile sau anu­ ştiinţele naturii etc.
Acum, cind sîntem în prag de miri, la reexaminări după în­ mite probleme ce vor trebui apro­
exaimene, preocuparea tuturor cheierea anului şcolar. De aceea, fundate, precum şi modul creator în Răspunzînd datoriei lor principale
cadrelor didactice, a elevilor, a care trebuie să decurgă recapitularea, — învăţătura — elevii şcolii noas­
organizaţiilor de partid şi tine­ pentru a evita pericolul unei repetări tre se străduiesc să obţină rezultate
mecanice şi plicticoase. tot mai bune în însuşirea materialu­
ret din şcoli este îndreptată în. exigenţa faţă de notarea cunoş- lui predat, folosind din plin m ij­
Comisia care se ocupă 'de legarea loacele ce le sînt create, pentru â
spre acelaşi scop — ridicarea tinţelor trebuie îmbinată cu gri­ teoriei de practică şi-a ales ca temă 'deveni cadre bine instruite şi educa­
ja şi efortul pentru ridicarea ni­ folosirea materialului 'didactic în lec­ te, pe măsura cerinţelor epocii socia­
calităţii muncii instructiv-edu- velului cunoştinţelor. ţiile de recapitulare, aplicînd cunoş­ liste.
cative, obţinerea unor rezulta­ tinţele însuşite la clasă, cu prilejul
te cît mai bune la examene. Iată In perioada actuală trebuie practicii în producţie. Adunările generale ale organiza­
rde ce în acest sens a fost orga­ ţiilor de pionieri şi U.T.M. pe clase
In caclrul comisiei mcto'dice a 'di- 'dezbat cu interes problemele legate
nizat zilele trecute de către sec­ acordată o atenţie deosebită or­ riginţilor a fost discutată pc larg pro­ de învăţătură şl frecvenţă, 'dc munca
blema ridicării continue a nivelului individuală, probleme legate 'de reca­
ţia de propagandă şi agitaţie a ganizării muncii în şcoală şi în 05S Emoţii? Da, Insă nu prea la învăţătură. pitularea finală, sau "de practica în
Comitetului regional de partid producţie.
schimbul de experienţă între se­ afară de şcoală. Folosirea nera­ Frecvenţă bună, rezultate pozitiva mari. Cind te-ai pregătit te­ Ţinînd seama rde faptul că studiul
cretarii organizaţiilor de partid ţională a timpului, supraîncăr meinic, teza nu este un lucru individual stă la baza succesului în Grupele de ajutor reciproc şi-au
din şcoli, Ia care au participat munca şcolară, diriginţi ca Nistor An­ intensificat activitatea, în vederea li­
şefii secţiilor de învăţămînt şi carea elevilor prin lecţii şi cu chiar atlt de greu. Paginile gliei, Sîrbu Domnica, Bulz Constan­ chidării rămînerii în urmă la învă­
cultură şl directorii şcolilor me. tin, Boroş Ladislau, Clipi Aurelia, ţătură, a ieşirii din mediocritate şi
dii şi profesionale din regiune. teme acasă, cu 'diferite sarcini în învătămintul serai se umplu una după alta. ReicKenauer Maria etc., au prelucrat încheierii cu succes a anului şcolar.
în orele de activităţi educative teme
Pînă la încheierea anului şco­ extraşcolare date de părinţi, IN FOTO: Teză la geogra­ legate dc munca independentă a ele­ Eforturile comune, conştiente şi
lar ne mai desparte puţin timp. vilor, dîndu-le indicaţii diferenţiate, continuu depuse de întregul colectiv
Să manifestăm în acest' interval cauzează neajunsuri serioase în Pregătirile pentru examenul învăţătură, frecvenţa şi compor­ fie In clasa a Vl-a A. de la ţinînd seama dc specificul individua­ de muncă din şcoală, se reflectă în
toată grija şi răspunderea faţă însuşirea temeinică a cunoştin­ de maturitate al elevilor mun­ tarea fiecărui elev-muncitor. Şcoala de 8 ani din Călan. lităţii lor. Fiecare 'diriginte ţine eyli creşterea nivelului la învăţătură al
de sarcinile trasate de partid ţelor, în promovarea cu succes citori din clasa a X l-a a şcolii denţa zilnică a notelor elevilor, ur­ elevilor, în răspunsurile bune pe ca­
şcolii şi cadrelor didactice. S'ă noastre au început din timp, In urma acestor consfătuiri măreşte desfăşurarea consultaţiilor la re aceştia le dau la lecţii, în lucră­
facem ca fiecare elev să se pre­ conducerile întreprinderilor s-au clasă, ţine o şi mai strînsă legătură cu rile de control şi tezele trimestriale.
zinte cît mai bine pregătit la a tuturor examenelor. S'ă fim luîndu-se măsuri care să ducă la angajat să asigure condiţii tot părinţii şi organizaţia dc tineret a Clasa IX -a E — dc exemplu — nu
examene. De aceea este necesar deci cu grijă în această privinţă. rezultate cît mai bune. In acest mai bune muncitorilor elevi ciasci, în vederea obţinerii 'de rezul­ are nici un corigent la matematică,
să ridicăm neîncetat rolul orga. In faţa profesorilor — a diri- sens, încă din luna martie, în pentru a frecventa cu regulari­ Muncifori — elevi tate tot mai bune. fizică, geografie'; clasa a IX -a A nu
nizaţiilor de partid şi a organi­ are nici o notă mică la tezele date
zaţiilor de tineret din şcoli, să ginţilor în mod special stă în fiecare sîmbătă după-amiază şi tate cursurile. fruntaşi Conştienţi de importanţa etapei de pînă acum (1. rusă şi istorie) : elevii
întărim mtanca educativă şi dis­ prezent o sarcină de mare răs- duminică dimineaţa au loc muncă ce a mai rămas din actualul clasei a X l-a D nu au nici o notă
ciplina şcolară, să folosim toate pundere, aceea de a îndrepta cursuri de pregătire la obiectele Conducerea şcolii a ţinut şi L a Şcoala m ed ic din Z la tn a an şcolar, profesorii şcolii depun efor­
formele posibile — consultaţii, paşii noilor absolvenţi înspre examenului de maturitate. Ma­ ţine o legătură permanentă şi turi pentru a face lecţii bogate, atrac­ slabă la chimie ; cei din clasa a X l-a
meditaţii, vizite la domiciliu, alegerea profesiunii potrivit în- joritatea elevilor claselor a Xl-a cu celelalte întreprinderi din fu n cţio n ea ză o secţie serală p en- tive, sistematizate, pe înţelesul elevi­
consfătuiri cu părinţii etc. — clinaţiilor şi deprinderilor ele­ participă cu regularitate la aces­ oraş în scopul asigurării unei lor, pentru a ic da acestora o ima­ B au obţinut la teza dată la chi­
pentru ca elevii să fie cît mai vilor. Ţinînd cont de sarcinii«} te cursuri, aproîundînd proble­ frecvenţe regulate la cursuri. tru m uncitorii m ineri şi m etalur- gine 'de ansamblu a materiei, pentru
bine pregătiţi. Organizaţiile de mari puse de partid industriei me de bază din programa de Aceste măsuri au avut o influ­ a-i deprinde să se orienteze singuri mie note în majoritate peste 7.
partid, conducerile şcolilor, tre­ şi agriculturii, avem datoria să învăţămînt, lămurind unele ne­ enţă pozitivă asupra nivelului ' gişli. C ei aproape 200 d e e levi se
buie să combată cu tărie acele îndreptăm elevii înspre şcolile clarităţi Ivite în timpul studiu­ de pregătire al elevilor. Frec- în problemele studiate îneît să Ie poa­ Colectivul şcolii noastre va depu­
profesionale, tehnice şi agricole. lui individual. Pentru o cit mai ventind cu regularitate cursu­ L pregătesc tem einic pentru înche- lă folosi în viaţa practică.
păreri ale unor profesori care, bună frecvenţă a elevilor la rile, majoritatea elevilor au ob­ ne toate eforturile şi în viitor pen­
Avînd în vedere că elevii depun aceste cursuri s-au luat măsuri ţinut succese însemnate la în­ L ierea cu succes a anu lu i şcolar. In acest sens, profesorii de mate­
încercînd să motiveze sustrage­ eforturi sporite în prezent, con, de menţinere a unei strînse le­ tru ca anul şcolar curent să fie în­
ducerile internatelor vor trebui gături cu întreprinderile. Acest văţătură. Buret Dumitru, Cer- Şcoala se mîndreşte cu muncitori- matică Caraman Pavel, ’Arimcscu
rea lor de la muncă, susţin că să manifeste grijă deosebită faţă lucru se face prin intermediul ţ elevi ca Rotarii Matei, Todea To- cheiat cu cele mai bune rezultate.
de îmbunătăţirea hranei, faţă de teanu Mircea, Suba Veturia, [ ma, Cărăbeţ Cornel, Păitnescu
consultaţiile care se dau la di­ ţ Gheorghe şi alţii, fruntaşi în pro- Prof. D U M IT R U SUSAN
Stăncioiu Nicolae, Lepoev Dra- (, ducţie, fruntaşi la învăţătură.
ferite materii nu ar fi decît con­ director al Şcolii medii „Decebal“
gomir, Oprea Ilie, Raşcu Con­ t IO A N SCO RT>EA Deva
secinţa unor lecţii slabe, preda­
stantin şi muîţi' alţii, se găsesc cl directorul Şcolii medii din
te în timpul anului şi că ele nu Zlatna

ar fi necesare decît în acest caz. l

O asemenea „teorie“, care jig­ t L ecţii b o g a te
i.
neşte cadrele didactice, susţine
codihna elevilor şi organizarea conducerii şcolii şi a dirigin- azi printre fruntaşi la învă­ I în c o n ţin u t
profesoara de pedagogie de la ţilor. In acest scop a fost or­ ţătură.
timpului liber al acestora. t C adrele didactice ale Şcolii m e­
Şcoala padagogică din Deva. Pe lingă aceştia, sint unii ca­ t d ii „ H o ria , C lo şca şi C rişa n " d in
Depunînd un efort susţinut şi ganizată o consfătuire la mina
O atenţie deosebită trebuie colectiv, să facem ca anul şcolar Lupeni cu şefii de sectoare şi re, deşi au avut toate condi­ t ’A lb a h d ia ră sfm n d cu e n tu zia sm

acordată în prezent folosirii cît ccîn curs să se încheie cu deplin alta la Preparaţia cărbunelui, în ţiile, n-au frecventat regulat sa rcin ilo r în se m n a te care le re ­
care s-au analizat situaţia la cursurile, au neglijat pregătirea f v in în a cea stă p erio a d ă , ln v ă ţă -
mai mult a materialului didac­ succes ! lor zilnică, pentru fiecare lec­ ( lo r ii şi p r o fe s o r ii. p r in tr e ca re to v .

tic la lecţii, actualizării lecţii­ (. M a r ia D ă r ă m u ş , L e o n tin a V în tu ,
ţie. Printre aceştia se pot amin­ t E lisa b e ta A v r a m , Io n T r u ţa , se
lor, legării lor de viaţă, de noile Grupe de ajutorare reciprocă
ti elevii Văran Ioan, Chitic Pa- t- p re g ă te sc te m e in ic p e n tr u lec ţii,
succese obţinute de poporul nos.
nait şi Alexandrescu Gheorghe. t îşi în so ţe sc p re d ă r ile d e m a te ria l
tru pe drumul desăvîrşirii con­
Organizaţia U.T.M. de la Şcoa­ Sub Îndrumarea şi sprijinul Pînă la încheierea anului şco­ !.- d id a c tic , r e c o m a n d ă e le v ilo r b ib lio -
strucţiei socialiste. Populariza­ la de ucenici din Zlatna, la in­ direct al cadrelor didactice, ele­ lar nu mai este mult. In aceas­
dicaţia organizaţiei de bază vii din ultimul an fac recapitu­ tă- perioadă trebuie să depunem L g ra fii bogate.
rea în rîndurile elevilor a ulti­ P.M.R., cu sprijinul diriguiţi­ larea materiei prevăzută pentru toate eforturile pentru a recu­
lor şi a conducerii şcolii, şi-a acest examen, concomitent ou pera ceea ce am pierdut, pentru S e organizează de asem enea
melor documente de partid este întocmit un plan privind înche­ pregătirile pentru obţinerea di­ a încheia cu rezultate cît mai
ierea în bune condiţiuni a anu­ plomei de muncitori calificaţi. bune anul şcolar. ^ consultaţii colective şi in d ivid u a le.

lui şcolar. IOAN PALCU V. DRAGAN, [ P rofesorii urm ăresc îndeaproape
Printre primele măsuri luate
[ activitatea grupelor de învăţătu-
a fost reînfiinţarea grupelor de
(_ ră. P ă r in ţii e le v ilo r a u f o s t ş i e i

[ m o b iliza ţi de cadrele didactice în

C sp rijin u l bunei pregătiri a tuturor Din 41absolvenţi — 38 spre
şcolile agricole
C elevilor.

o datorie a fiecărui învăţător şl ajutorare reciprocă a elevilor- elev Şcoala medie serală — Lupeni l T IT — L IV IU LFASCU,

profesor. ucenici rămaşi în urmă, grupe i directorul Şcolii medii „Horia,
Ţinînd cont de specificul cla­ care în anul care a trecut au
dat rezultate dintre cele mai Sn scopul generalizării metodelor bune ct Cloşca şi Crişan“ din Albalulia Conducerea Şcolii de 8 ani din mentele Sesiunii extraordinare a
selor a Vil-a şi a Xl-a, cadrele Pentru examene Apoldul de Jos, s-a preocupat în Marii Adunări Naţionale, pre­
didactice vor trebui să acorde bune. In scopul generalizării celor i acest an într-o măsură sporită cum şi hotărîrile C.C. al P.M.R.
elevilor din aceste clase un spri­ Tot în acest scop s-a reame- mai bune metode folosite de ca­ Şedinţa a constituit un rod­ de orientarea profesională a ele­ şi a Consiliului de Miniştri al
jin mai mare, pentru a-i pregăti drele didactice în perioada de nic schimb de experienţă pen­ l vilor. In acest scop ei au fost R.P.R. cu privire la redistribui­
cît mai bine pentru examenele najat sala de lectură şi s-au or­ recapitulare finală a materiei, tru învăţătorii şi profesorii ca­ familiarizaţi cu o serie de aspec­ rea cadrelor de specialişti «’ n
de admitere şi maturitate. Faţă ganizat ore de consultaţii la ma­ secţia de învăţămînt şi cultură re au participat la lecţiile des­ L L a Şcoala m edie m ix tă „A urel te ale muncilor agricole, la orele agricultură şi cu privire la dez-
de elevii acestor clase trebuie să teriile principale, care sînt date a oraşului regional Petroşani a chise ţinute la această şcoală. ţ U laicu“ d in O răştie s-au in iţia l o de aplicaţii practice, ştiinţele voltarea şi îmbunătăţirea învă-
de cei mai buni profesori şi organizat la Şcoala de 8 ani din (_ s e r ie d e m ă s u r i în v e d e r e a s p r ij i n i- naturale, geografie etc., precum ţămîntului agricol.
maiştri instructori. Atit lecţiile deschise, cît şl şi cu prilejul vizitelor făcute
referatul susţinut de prof. Sa- l rii elevilor pen tru pregătirea exa- brigăzilor gospodăriei agricole In urma acestor acţiuni, din­
O atenţie specială se acordă colective din localitate. tre cei 41 absolvenţi a-i clasei a
t m enclor de sfîrşil de an şi a exa- VH-a din acest an, 38 şi-au ma­
t- m e m ilu i d e m a tu r ita te . I n a cest Cu elevii şi părinţii acestora
nifestat dorinţa să urmeze în
se manifeste maximum de grijă elevilor din anul III, în vede­ Livezeni ‘o şedinţă de lucru cu veta Groza din Lupeni, s-au V sens, la lim b a ro m în ă , m a te m a tic ă , au fost organizate de asemenea
rea pregătirii examenului de toate cadrele didactice din Va­ bucurat de aprecierea unanimă ^ fizic ă , isto rie şi so cia lism ş liin ţi- continuare şcoli cu caracter
şi exigenţă. ^ fie s-au făcut recapitulări pe ca- numeroase convorbiri şi consfă­
[ pitó le tem atice, schem e de studiu. agricol.
Interesul nostru de a face să absolvire. lea Jiului. a cadrelor didactice. tuiri pe această temă, iar de cu­
Prof. ANTO N1U ŢURCAŞJ.U
F. VICTOR rînd s-au prelucrat cu ei docu­
şcoala de 8 ani — Apoldul de Jos
corespondent ţ conspecte p en tru e le v i etc.

Ma turitate [ T o to d a tă s-.au lu a t m ă su ri p e n -

t tru evitarea supraîncărcării elevi-

Consfătuiri au părinţii [ lor. __ / v_7<— r,— Uc .

i La Şcoala de 8 ani ,,Dr. Petru
Groza“ din Deva au avut loc în
t Ce înseamnă să te pregăteşti stilului lor de muncă ? Se poa­ şedinţe cu părinţii consacrate L ultimul trimestru mai multe
consfătuiri cu părinţii. Majori­
^ pentru un examen important? te spune că la elevii clasei a pregătirilor pentru examenele tatea acestora au dezbătut pro­
blema evitării supraîncărcării
p Oare numai citeva zile sau X l-a procesul de însuşire a de maturitate“. ţ elevilor in perioada actuală şi
crearea unor condiţii tot mai
$ citeva săptămîni de muncă in- materiei se află pe o treaptă Cataloagele oglindesc aceste ^ bune de studiu în familie. O
eforturi. Sint numeroşi elevii, jj atenţie specială s-a acordat
tensă? Nu, hotărit nu! „Mun- superioară ?“ — am întrebat. care în trimestrele al doilea ) consfătuirilor cu părinţii elevi­
şi al treilea au obţinut me- i lor clin clasele a Vil-a. Cu aceş­
\ ca în asalt“ nu dtice nicăieri „Hotărit, da. Ei privesc exa­ dii mai bune ăecit în trimes- tia s-au dezbătut teme privind
q la rezultate bune şi nu ar ău- menul de maturitate cit serio­ trul intii. Apropierea exame- \ pregătirea examenului de ab­
# ce nici în şcoală. Un înărăz- zitate. Organizaţia de partid, nulul a întărit spiritul lor de solvire şi orientarea profesio­
t neţ ar putea afirma că pregă- comitetul U.T.M., conducerea răspundere şi acest lucru se § nală a elevilor.
v tirile pentru examenul de ma- şcolii au luat o serie de mă­ reflectă în rezultatele muncii <>
\ turitate încep în clasa a l-a suri care asigură condiţii op­ zor. Colectivul clasei a XI-a Noi mineri, preparatori
$ elementară şi poate că mi ar time pregătirilor pentru acest de la şcoala medie mixtă din { „Bravo. b ă ie te !
(> fi departe de adevăr. Intr- important examen“. Hunedoara se mîndreşte cu şi meseriaşi de miBă Piesa c bine exe­
0 adevăr, examenul de maturi- „Pregătirile sînt mai mult elevi ca Topor Maria, Meşter ţ c u ta tă ! M erită n o ­
t tate este poarta pe care fostul decît la ordinea zilei, intervine Cornel, Rogneanu Nadia. Cuş ^ Elevii Şcolii profesionale de
ţ elev intră In viaţă. Ioan, Cristea Valeria, Gostian î* ucenici din Gurabarza se pre­ ta 10“ — spune
şi tov. prof. Elisabeta Loi, di­ Carol, Munteanu Tovică, Voi- !i gătesc cu sirguinţă pentru în ­
j» Discutam zilele trecute cu cu Luminiţa, Ghere Iosif şi f cheierea anului şcolar. Se evi­ fre zo ru l Io a n Iv.an,
$ tov. prof. Emilia Gemeniuc, riginta clasei a X l-a A. Avem. mulţi alţii. Pe lingă efortu- jj denţiază mai cu seamă elevii de la secţia m aşini-
zilnic cite două ore de pre­ rile pe care Le depun în pre- \ ultimului an. u nelle a U .M . C u-
d diriginta clasei a X l-a B de la gătire la materiile din care se gătirea individuală. ei acordă J
un susţinut ajutor şi colegilor !i In curînd vor absolvi şcoala gir, tîn ă n ilu i elev
Şcoala medie mixtă din Hune­ dă examenul de maturitate. lor cu rezultate mai puţin bu- i 160 de ucenici, dintre care 63
doara. „Mulţi elevi de la şcoa­ Insistăm asupra matematicii, vor fi mineri, 39 preparatori, Gli. G îrjo b , dc la
la noastră, ca şi de la alte fizicii şi chimiei. In clase sint iar restul lăcătuşi, mecanici şi Şcoala profesională
şcoli, probabil, se interesează organizate grupe de învăţătu­ electricieni de mină.
de maturitate încă cu 2-3 ani, ră care şi-au dovedit din plin d in localitate, care
\ înainte de a ajunge în pragul eficienţa. La începutul lunii, Prof, I. LEUCEAN
{ acestui examen. In ultimul an intr-o şedinţă consacrată aces­ îşi face aici p ra cti­
$ interesul creşte însă în mod tei probleme, consiliul pedago­
ţ deosebit. La 'noi toţi elevii cla- gic a analizat situaţia la în­ ca dc sfîrşit de an.
ţ sei a X l-a încă de astă toam-
\ nă, se pregătesc intens pentru văţătură a fiecărui elev din ne. f
...Maturitate. Cuvlnt frumos, t

plin de semnificaţii. Elevii

clasei a X l-a apreciază cum

1 examenul de maturitate. clasa a X l - a , luind măsurile se cuvine toată importanţa sa.

,Se observă o schimbare a cuvenite. rAm ţinut mai multe G. R. CHIROVICI

corespondent