Page 77 - 1962-05
P. 77
TWUMITt Ä'O'' r / t HUI Nr. 2303
m- í gwaWWil'CTWWWIW^WWgWUm«l^,M<W»gWH *BBT'ILlBJWPÎIWlIK^WWmiWPl'aA^IWMilJ rryrrTOTPva>*vit?v«vwisras&w w n m a x n m a rn g T ^m a iim w ssoiK ntm ntw sm m m nim ^m tm m nK m rm m esfm aa^ m m ^ w n B a K ^
aguace w
A 6-a saptămînâ de lupte greviste în Spania
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Muncitorii hotărtfi să nu cedeze
MADRID 21 (Agerpres). — greva, arată corespondentul. Cu tul agenţiei France Presse, arată
toate acestea experţi financiari printre altele că toţi economiş
în ciuda ameninţărilor şi re din Madrid au declarat că pînă tii spanioli au fost nevoiţi să
în prezent pierderile industriale recunoască că valul de greve din
presiunilor la care an recurs din cauza grevei în curs se ci numeroase provincii ale ţapi
frează la peste 120 de milioane are ca efect accelerarea pror-” I
autorităţile franchiste, greva sului de inflaţie care a încejKrt
de peesetas.
ceîor peste 100.000 de muncitori încă din luna februarie a aces
""Potrivit relatărilor agenţiilor tui an. Mulţi dintre economişti,
din provinciile Asturia, Guipu de presă, guvernul franchist a arată corespondentul, sînt de
autorizat societăţile străine din părere că guvernul lui Franco
zcoa, Biscaya, Andaluzia, Cata- Spania să-şi transfere în afara nu este capabil în prezent să
ţării beneficiile şi dividentele, facă faţă unei asemenea situa
Tratativele pentru dezarmare Modibo Keita a sosit la Moscova lonia, Huelva, Leon, Oviedo, re din cauza nesiguranţei care ţii. Se prevede o nouă creştere
giunea industrială Barcelona şi domneşte în această ţară.
a costului vieţii, şi aşa extrem
de Sa Geneva MOSCOVA 21 (Agerpres). — rală, pentru prietenie între po din alte provincii şi oraşe spa Comentând consecinţele eco de ridicat.
TASS transmite : poare“. niole a intrat în cea de-a şasea nomice ale greyei, coresponden
GENEVA 21 (Agerpres). - Reprezentantul sovietic a relevat că săptămînă şi continuă să se ex
In şedinţa din 21 mai a Gomile- examinarea articolelor proiectului so La 21 mai, a sosit la Mos „Oamenii sovietici sint din tindă în aproape toate regiunile rESB:
tn'.ui celor 18 state pentru dezarmare vietic de tratat -eferitoare la prima cova într-o vizită oficială Modi toată inima alături de popoare industriale ale Spaniei.
au continuat discuţiile pe marginea etapă a dezarmării, precum şi a ca bo Keita, şeful statului şi pre le Africii, alături de cei care Solidari ce greviştii spanioli
documentelor prezentate de U.R.S.S. pitolelor corespunzătoare din planul şedintele Guvernului Republicii s-au smuls din robia colonialis Reprezentanţi ai muncitori
şi S.U.A. cu privire la dezarmarea S.U.A., şi schimbul de păreri au scos Mali. tă şi de cei care mai luptă incă lor grevişti au declarat că pînă COPENHAGA 21 (Agerpres). - NICOSIA 21 (Agerpres).
generală şi totală. la iveală divergenţe substanţiale între pentru libertatea şi independen cind autorităţile nu le vor sa In Danemarca !a amploare mişcarea Secretariatul organizaţiei Uniunii
In cuvîntarea sa, delegatul S.U.A. poziţiile părţilor. Pe aeroportul Vnukovo, Mo tisface revendicările, lucrul nu in sprijinul luptei oamenilor muncii tinerelului democrat unit din Cipru a
a vorbit în termeni generali despre dibo Keita a fost întimpinat de ţa lor“, a declarat N. S. Hruş va fi reluat. spanioli. Sindicalele din Copenhaga adresat tineretului spaniol un mesaj '
propunerile americane care se referă El a analizat apoi articolele pro N. S. Hruşciov, preşedintele ciov. condamnă cu vehemenţă acţiunile re care se arată că tineretul democratic
la rezolvarea litigiilor şi la menţi iectului sovietic de tratat cu privire Consiliului de Miniştri al Deşi autorităţile franchiste presive ale autorităţilor franchiste în din Cipru urmăreşte cu simpatie lupta
nerea păcii în „procesul dezarmării" la dezarmirea generală şi totală pri U.R.S.S., L. I. Brejnev, preşedin In răspunsul său, Modibo menţin secrete datele cu pri dreptate împotriva muncitorilor. eroică a tineretului spaniol şi a între
şi după înfăptuirea lui. El a decla vind cea de-a doua etapă a dezarmă tele Prezidiului Sovietului Su vire la desfăşurarea grevei, ex „Promitem sprijinul şi solidaritatea gului popor spaniol. Voi aţi trezit din
rat că propunerile concrete ale S.U.A. rii şi a subliniat că guvernul sovietic prem al U.R.S.S., şi alţi condu Keita a mulţumit popoarelor şi perţi de la Madrid, relatează noastră deplină muncitorilor spanioli nou la viaţă, se spune în mesajul pu
în acest domeniu vor fi explicate în* porneşte de la ideea că în cea de-a corespondentul agenţiei France in lupta lor pentru democraţie şi drep blicat in ziarul „Neolea", tradiţiile an
tr-una din viitoarele sale cuvîr.târi. dona etapă, statele participante la cători sovietici, numeroşi repre guvernului U. R. S. S. „pentru Presse, apreciază că în urma turi omeneşti“, declară sindicatul zu
Delegatul R.A.U. a subliniat prin zentanţi ai oamenilor muncii din sprijinul acordat Republicii Mali grexrei au fost pierdute peste gravilor. tifasciste ale ţării voastre. Toate po
tre altele, puterea de atracţie, după tratat trebuie să lichideze arma nu Moscova. 100.000 de tone de cărbune, ceea Sindicatul unificat al muncitorilor
cum s-a exprimat el, a propunerii so cleară şi celelalte arme de extermi şi întregii Africi in lupta împo ce a provocat 5n primul lînd portuari a adoptat in unanimitate o poarele lumii sînt de partea voastră.
vietice cu privire la lichidarea in în nare în masă, să reducă în continua Intr-o cuvîntare de salut, serioase perturbaţii în industria rezoluţie în care promite sprijin munci
tregime a mijloacelor de transporta triva colonialismului“. siderurgică, în transporturile torilor grevişti din Spania. Fie ca anul 19G2 să fie anul înlăturării
re a armei nucleare încă în prima re efectivul forţelor lor armate, ar N. S. Hruşciov a subliniat cu
mamentele clasice şi producţia lor, Subliniind că experienţa Uniu feroviare şi în alte sectoare in lui Franco urît de popor, anul libertăţii
precum şi cheltuielile militare. satisfacţie că „intre Uniunea dustriale.
nii Sovietice este extrem de pre pentru poporul spaniol.
Sovietică şi Republica Mali „Este foarte greu să evaluezi
ţioasă pentru poporul Republicii
s-au statornicit relaţii bune, pierderile înregistrate şi de alte
Mali, şeful statului Mali şi-a ramuri industriale, afectate de
prieteneşti“. „Ţările noastre —
exprimat convingerea că vizita
a spus el — luptă împreună îm
Iui în U.R.S.S. va contribui la
Reprezentantul R.P. Romîne a apre
ciat ca un factor pozitiv începerea întărirea continuă a prieteniei
discutării în comitet a măsurilor eta
etapă a dezarmării. El a declarat că
delegaţia R.A.U. sprijină principiul li
L a g r a n i ţ a L a o s u l u ichidării bazelor militare străine.
potriva imperialismului şi colo dintre Republica Mali şi Uniu — YSL
nialismului, pentru pace gene nea Sovietică.
Reprezentantul Indiei a cerut ca pei a doua a dezarmării. BANGKOK 21 (Agerpres). —
cele două proiecte de documente să In şedinţă a luat ouvîntul, de ase Trupele americane, care con A lg e ria d u p ă s e m n a r e a
fie examinate de Comitet paralel. Tot menea, delegatul Canadei. tinuă să sosească în Tailanda,
odată el s-a pronunţat pentru discu Jos m îm île de pe Laos îşi întăresc poziţiile la graniţa a c o r d u r i l o r d e l a !E vlasas
tarea în etapa actuală a întregului La 22 mai se va întruni Comitetul cu Laosul. Ele primesc în per
program al dezarmării. pentru măsurile care să contribuie la OTTAWA 21 (Agerpres). — Presa pakistaneză condamnă manenţă armament greu şi tan m 3 000 de algerieni au fost ucişi l | Nici un
destinderea încordării internaţionale. Ziarul „Toronto Daily Star“ intensificarea intervenţiei ame curi. Generalul Harkins, coman criminal n-a fo st executat m 10.000 de europeni
scrie că debarcarea infanteriei ricanilor în Laos şi trimiterea dantul trupelor americane din
Crearea de avioane cosmice marine americane în Tailanda, trupelor americane în Tailanda. Vietnamul de sud şi Tailanda, an părăsit ţara
nu poate să rezolve criza din a inspectat în ultimele zile po
a devenit o realitate Laos. Criza poate fi rezolvată „Este necesar să se sublinieze, ziţiile trupelor americane de la ALGER 21 (Agerpres). — persoane au fost ucise şi 8 rănite,
numai la masa tratativelor. Sta declară influentul ziar „Dawn“, graniţa cu Laosul. El a decla Criticînd măsurile pentru „menţi au fost incendiate două clădiri pu
— declară K. A. Verşinin tele Unite, subliniază ziarul că in prezent nu există nici un rat că va crea la Bangkok un al nerea ordinci" luate de autorităţile blice şi au fost aruncate grenade în-
„Canadian Tribune“, ameninţă fel de bază pentru vreun ames doilea stat major şi că va vizita franceze, agenţia Algerie Presse Ser tr-un convoi militar.
MOSCOVA 21 (A gerpres).— TASS transmite : cu o agresiune împotriva Lao- capitala Tailandei în fiecare vice, relatează că de la semnarea în
Crearea de avioane cosmice a devenit o realitate, scrie sului pentru că marionetele lor tec american în treburile Lao- săptămînă. (Reşedinţa sa per cetării focului ş: pînă în prezent au Sîmbătă au fost trimişi în Algeria
K. A. Verşinin, prim-mareşal de aviaţie al U.R.S.S., în ultimul nu mai slnt în stare să împie doi miniştri francezi — Messmer şi
număr al revistei „Aviaţia şi cosmonautica“. dice lupta hotărîtă a poporului sului. manentă se află la Saigon). fost ucişi de O.A.S. trei mii de alge Joxe — care au ţinut o serie de con-
Pentru atingerea distanţelor de zbor în circuit, pentru tre laoţian pentru libertate şi inde rieni în timp ce nu a fost executat sfâluiri pent.u elaborarea măsurilor de
cerea de pe o orbită pe alta, precum şi pentru efectuarea de pendenţă. Jos înîinile de pe Trimiterea trupelor S.U.A. în HarIcins a declarat de asemenea nici măcar un singur ucigaş. luptă împotriva O.A.S.-ului. Printre
zboruri planate de lungă durată şi aterizarea exactă la aero Laos ! — aceasta trebuie să fie aceste măsuri figurează şi intensifi
dromurile stabilite dinainte, avi oanele cosmice vor folosi forţe Tailanda la frontiera cu Laosul, că în anumite împrejurări tru Duminică — relatează pe de altă carea acţiunilor de evacuare din Al
aerodinamice. cererea unanimă a tuturor cana parte France Presse — a fost o zi geria a europenilor care vor să pă
După atingerea altitudinii de 100—200 km. cu viteza ini dienilor iubitori de pace, scrie subliniază „Dawn“ în continua pele americane net traversa flu „reiativ calmă“ în Algeria. Au fost răsească ţara. Zece inii de europeni
ziarul. comise 13 atentate în urma cărora 7 au părăsit Algeria după semnarea
re, „nu va impresiona pe cei pe viul Mekong şi pătrunde în acordurilor de la Evian. Numai în
cursul zilei de duminică an fost eva
care americanii încearcă să-i Laos. cuaţi cu avioanele din Alger 1.400
de europeni. Agenţia Reuter relatea
intimideze“. ză că cei care pleacă sînt păziţi la
aeroport de puternice forţe de poîilî-.
ţială apropiată de prima viteză cosmică, pe aceste avioane se •k întrucât O.A.S.-u! ii consideră pe cei
ce pleacă trădători şi se opune prin
va putea zbura folosind pentru dirijarea lor atît forţe aerodi RANGOON 21 (Agerpres). — atacuri teroriste plecării lor.
namice cît şi motoare speciale de bord. Comitetul birman pentru apă
Mareşalul Verşinin subliniază că crearea de avioane cos rarea păcii condamnă în decla /•TSsMvÎî'.
mice a devenii posibilă în urma succeselor îndeobşte cunoscute raţia sa intervenţia S.U.A. în LAOS : In timp
pe care le-a obţinut Uniunea Sovietică în cercetarea spaţiului Laos.
cosmic din jurul 'Pământului şi în construcţia de nave cosmice.
Trimiterea de trupe americane
în Tailanda, se spune în decla
-aaa: raţie, dovedeşte că guvernul ce în regiunile in
S u k a r n o : \ smiib e l i f a & r a . .cia © r i c e S.U:A': se‘ pregăteşte în vederea vadate de către Atacuri ale partizanilor
unor operaţiuni militare în Asia imperialişti, majo
sud-vietnamezi
m i* [©ace Ir ia n iil d e vest de sud-est. Birmania şi Laosul ritatea ansambluri
au graniţe comune şi actuala lor de artişli-ama- SAIGON 21 (Agerpres). —
Partizanii sud-vietnamezi au
DJAKARTA 21 (Agerpres). — Djuanda fâcind cunoscut. între altele, situaţie din Laos creează o pri tori şi-a încetat organizat în ultimele zile mai
In seara de 20 mai, preşedintele că alegerile generale pentru parla mejdie pentru securitatea Bir- activitatea, in re multe acţiuni la Saigon. Agen
Sukarno, luînd cuvântul la festivita mentul Indoneziei vor fi amînate pînă maniei şi a întregii lumi. giunile eliberate, ţia „Eliberarea“ a patrioţilor
tea cu prilejul sărbătoririi „Zilei re la eliberarea Iranului de vest. iau fiinţă noi an sud-vietnamezi transmite că la
deşteptării naţionale", care a avut loc * sambluri care slă Saigon a fost incendiat un de
în Palatul Negara, a declarat: „Sîn- vesc prin cintcccle pozit de produse chimice des
t:m hotărîţi să răspundem cu forţa CARACI 21 (Agerpres). — şi dansurile lor tinate distrugerii recoltei şi ve.
la forţa colonialiştilor olandezi şi vom eroicele acţiuni a c getaţiei din diverse regiuni ale
elibera neapărat Irianul de vest în D e stitu iri în g u v e rn u l E c u a d o ru lu i poporului laoţian, ţării pentru a lovi în mişcarea
acest ăn”. Preşedintele a subliniat că angajat in lupta de partizani.
poporul indonezian este hotărît să eli QUITO 21 (Agerpres). — fredo Albornoz, ministrul Afa pentru crearea unei Din relatările agenţiei Reuter
bereze prin orice mijloace Irianul de vieţi mai bune. reiese că în ultimele 3 zile au
vest Agenţia United Press Inter cerilor Interne, a lui Nelton IN FOTO : Un fost aruncate grenade îmnotriva
La 20 mai 1908 a fost creată prima national anunţă că preşedintele Paz, subsecretar la Ministerul cor mixt interpre- unor clădiri oficiale. Agenţia
organizaţie a mişcării de eliberare Ecuadorului, Julio Arosemena, de Război, precum şi de cea a tind ciutccul „Lao arată că ambasadorul american
naţională în insula Java. După crea Iui Bega Aviles, comandantul sul cel bogat". Ia Saigon a avertizat în legătură
rea Republicii Indonezia, această zi a a destituit din funcţiile lor pe garnizoanei din Quito. cu aceasta ne consilierii ameri
devenit o sărbătoare a întregului po Carlos Arregui, comandantul cani şi familiile lor să „fie pru
por indonezian. In cinstea acestei săr suprem al forţelor armate din Cercurile politice din capitala denţi“ pentru a nu cădea vic
bători a întregului popor, la Palatul Ecuador şi pe Rafael Valdez, Ecuadorului consideră că aceste timă atacurilor cu grenade.
prezidenţial Negara, a avut loc o re comandantul forţelor militare demisii au survenit în urma
cepţie Ia care au luat parte membru aeriene. Ca urmare a acestei luptei maselor populare nemul
acţiuni colonelul Francisco Ta ţumite de politica de extremă
dreaptă a conducătorilor for
mariz Palacios, ministrul de ţelor armate „ale căror presiuni
Război, şi-a dat demisia. Agen
guvernului, numeroşi reprezentanţi ai ţia TJ.P.I. anunţă că demisia — scrie agenţia U.P.J. — au dus
vieţii publice, ai corpului diplomatic, lui Palacios a fost urmată la la ruperea relaţiilor diplomatice
ziarişti indonezieni şi străini.
La festivitate au mai luat cuviu- scurt timp de demisiile lui Al- cu Cuba“. Declaraţiile lui Feng Fong v a n 1. TSiixonsi războiul rece
tul ministrul Informaţiilor Yaniin, ge MOSCOVA 21 (Agerpres). IASS La uneltirile cercurilor agresive ale
neralul Nasution, ministrul prim GR egirnu [ uic] o u r m ă r e ş t e íú n ici area transmite: Statelor Unite ale Americă care spri Bţu « V Q » -Tiv „^ i»
..Laosul trece prin momente de în jină activ clica rebelă Bonn Cum No-
Un act provocator al savati, poporul noslru a răspuns prin f C il u [ost vicepreşedinte ni nurile econom ice. D e unde se vede
reacţiunii braziliene cordare excepţională“, a declarat in consolidarea unităţii tuturor forţelor
împotriva expoziţiei Alegalil-ăţii in /Argentina tr-o convorbire cu un corespondent al patriotice ale ţării“. a S .U .A ., d om nul N ixo n a făcut tot că au dreptate cci care vorbesc
„Pravdei“, Feng I'ong Savau, preşe
sovietice dintele Comitetului pentru pace. neu După cum a subliniat in continuare (I cc a p u t u t c u să -ş i r e a liz e z e v i - d e s p r e u n i la t e r a l it a t e a p r e g ă tir ii
tralitate, conciliere naţională şi unifi Feng Fotig Savan, „prietenii se cunosc
care al Laosului. Feng Fong Savau a la nevoie. Acest lucru l-a demonstrat i s u l : î n r ă u tă ţir e a s i t u a ţi e i in te r n a - i n te l e c tu a l e a a m e r ic a n ilo r , l ’r e g u -
BLILNOS A1RES 21 (Agerpres). — rat ziariştilor că regimul Guido a ^ tionale. H arnicele lui eforturi şi-au tin d u -sc să d evin ă avocat, dl. N i
Potrivit ultimei hotăriri luate de pre elaborat „un plan sinistru de lichidare
jţ lă s a t u r m ă r ile î n v ia t a d ip lo m c i- x o n n - a s t u d i a t, se p a r c , d e s tu lă
din Rio de Janeiro şedintele Guido au fost fixate noi ale a ultimelor vestigii ale legalităţii“. comentat actualele evenimente din Laos incă o dată cuvîntarea primului minis f tică a om enirii, istoric. A ltfe l, ar fi ştiu t şi d o m
geri pentru Camera Deputaţilor pe Ia rugămintea corespondentului „Prav tru Hruşciov în Bulgaria, lată de ce fi S c o s l a p e n s ie d e a le g ă to r ii a m c -
RlO DE JANEIRO 21 (Agerpres). data de 31 martie I9H3 în vederea •k dei“ pe care l-a primit recent la re sîntexn recunoscători mărci Uniuni So n ia sa că a u m a i fo s t ş i a l(i „î n
TASS transmite : înlocuirii celor 94 de deputaţi aleşi la şedinţa sa de la Khan-Hai. vietice şi tuturor ţărilor iubitoare de
BUENOS AIRES 21 (Agerpres). — pace care se pronunţă în aceste zile f ricani şi liceu l la partea seden- ţelep ţi“ care au propus asem enea
In seara zilei de 19 mai reacţiunea 18 martie şi ale căror mandate au fost Potrivit unor statistici oficiale, cos „Primejdia agresiunii armate ameri în sprijinul Laosului, împotriva inter
braziliană a încercat să organizeze o militate. Guido a declarat că va ră- tul vieţii în Argentina a crescut cu cane care planează asupra ţării, a spus venţiei armate americane". ţ tară. dl. N ix o n trage m ereu cu m ăsuri îm p o triva U n iu n ii Sovietice.
acţiune antisovietică la expoziţia co- mine la putere pînă la 30 aprilie 1954 oO la sută in cursul lunii aprilie după Feng Fong Savan, a stirnit mînia şi
inercială-industrială a U.R.S.S. din data ciiul expiră termenul fostului pre venirea la putere a guvernului Guido. indignarea legitimă a întregului popor. ţ coada ochiului, către lin ia în tîia Ba au fo st chiar lu a te asem enea
A şi-i n em ulţum ii. N u se „trage“ m ăsuri înlr-o vrem e (şi încă într-o
fi d e s t u l i n a c tu a lu l r ă z b o i re c e. D l. v r e m e c in d U n iu n e a S o v ie tic ă e ra
fi vi ix o n a r v r e a ............... . departe de a fi
Rio de Janeiro. In pavilionul expozi şedinte Frondîzi destituit de comandan ca W ashingtonul P A MF L E T ca astăzi, cel m ai
să fie m a i fa m . puternic stat din
ţiei a fost aruncată o servietă cu car ţii militari. Noi alegeri prezidenţiale
tuşe explozive. au fost fixate pentru data de 27 oc S c u r t e ş t i r i • Scurte ştiri & Scurte ştiri Şi lună şi fu l lu m e ) . Totuşi.
tombrie 1953.
Această încercare a stirnit indignare geră în cu vin fă ri şi in articole, nu planurile cincinale au fost reali
în rîndurile oamenilor de stat din Bra Decretul prezidenţial dispunind sus MOSCOVA. Duminică după-amiază griu. iar iu S.U.A. — 33,6 milioane La tirg iau parte firme şi edituri num ai îm p o triva oricăror Încercări zate, puterea socialism ului a crescut
zilia şi a păturilor largi ale opiniei pendarea activităţii actualului Congres a sosit la Moscova grupul de vechi de tone. lot aşa la grăsimi animale, din 20 de ţări, precum şi editura Or d e d iscu ţii pc tem elii sănătoase, co n sid era b il, in tr-u n ritm d in cc
publice braziliene. şi „reorganizarea“ partidelor politice a membri ai Partidului Muncitoresc Ro U.R.S.S. a depăşit S.U.A. atit la pro ganizaţiei Naţiunilor Unite. dur pînă şi îm potriva... m enţinerii în ce m a i im petuos.
Preşedintele Republicii. Joao Gonlart stirnit un val de indignare în riudu- mii), în frunte cu tov. Gh. Stoica. La ducţia globală cît şi la cea pe cap de Din partea R.P. Romîne, participă legăturilor econom ice cu U niunea F. f o a r t e c iu d a tă această, lacună,
a declarat că guvernul brazilian con rile cercurilor politice argentinene care invitaţia C.C. al P.C.U.S., grupul va locuitor. Editura Academiei R.P. Romirie cu lu
damnă această provocare regretabilă. îl califică în general drept ,,un pas vizita U.R.S.S. timp de două săptă- crări din diferite domenii ştiinţifice Sovietică şi ţările socialiste. F ap a logicii il-lu i N ix o n . M ai ales că
El a dat ordin să se facă cercetări mi mini. TOKIO. Răspunzând invitaţiei Asocia şi culturale realizate la un înalt nivel
nuţioase şi să fie pedepsiţi vinovaţii. spre totalitarism travenind dorinţelor ţiei Japonia—U.R.S.S., la 21 mai — grafic. tul că A n glia vin d e şi cum pără oam enii dc afaceri (care s-au do
Acţiunile forţelor reacţiunii au fost con poporului“. ROMA. In urma întilnirii reprezen anunţă TASS — a sosit la Tokio in-
damnate şî de funcţionari superiori ai tanţilor Partidului Comunist din Bel tr-o vizită de prietenie şi pace pilo COPENHAGA. Potrivit presei, la 21 m ărfuri d in C hina. îi provoacă lui v ed it totdeauna cu scaun la cap,
Ministerului Afacerilor Externe al Bra Alfredo Vitolo, lider al Uniunii ci gia şi ai Partidului Comunist Italian, tul cosmonaut sovietic, maiorul Iuri mai în zona strimtorilor baltice au în
ziliei. vice radicale intransigente, cel mai Ia Roma a fost publicat textul unei Gagarin, Erou al Uniunii Sovietice. ceput noi manevre maritime militare dl. N ix o n nevralgii. F aptul că unii lîn d c vorba de propriile lor in
mare partid burghez din ţară, a decla declaraţii comune.
LONDRA. Agenţia United Press ale N.A.T.O., la care participă 11 cu m e m b r i a i N .A .T .O . v în d U n iu n ii terese) îşi clini sc a m a că o ru p ere
COPENHAGA. La 18 mai a avut International anunţă că un numeros legătoare de mine şi puitoare de mine
- m z- loc plenara C.C. al P.C. din Dane grup de. mame cu copii în braţe s-au daneze şi 17 vest-germane. Sovietice vase de pescuit, n u -l lasă a relaţiilor econom ice cu lagărul fi
marca. Plenara a discutat probleme adunat în faţa ambasadei americane să doarm ă H a va n ele cubaneze, fu socialist ar fi num ai şi num ai în fi
legate de convocarea Congresului al din Londra cerind încetarea expe ELISABETIIVILLi; m ate la Paris, îi provoacă am eţeli. d e za va n ta ju l O ccidentului. fi
XXl-lea al P.C. din Danemarca. rienţelor nucleare americane în După cum anunţă corespondentul fi
atmosferă. In semn de protest îm agenţiei Associated Press, in dttpâ- D am nai N ix o n c bolnav. B oala Dl. N ix o n şi-a p ierdut, vorba fi
(MOSCOVA, in Donbas vor fi con potriva experienţelor nucleare ameri amiaza zilei de 20 mai, un tren trans- dom n iei sate se m a n ifestă in tr-a n lui C aragiale, uzul raţiunii. Să fie
struite 120 noi mine de cărbuni cu o cane, femeile s-au aşezat în piaţa din pc-rlind spre Kasai 1.600 de refugiaţi fel ciudat. F an bolnav furios. F u nare o consecinţă a psihozei răz \
capacitate totală de circa 144 milioane faţa ambasadei, blocînd timp de două
2 0 0 .0 0 0 de feroviari argentinieni în grevă tone de cărbuni pe an. ore circulaţia. de la tabăra O.N.U. din Elisabcth- rios şi p lin d c capricii. D orinţele boiului ? h o n ia soarIci a m ai făcut fi
viile a deraiat. Au fost răniţi şi nu fi
MOSCOVA. La griu. U.R.S.S. a de VARŞOVIA. La Varşovia. în Pala meroşi refugiaţi, precum şi 31 de sol sale le -a r vrea. re a lita te şi n u să cadă victim ă acestei psihoze fi
păşit aproape de două ori nivelul pro tul culturii şi ştiinţei, s-a descins al daţi indieni din cadrul forjelor O.N.U. u n u l d in a ţîfă lo rii ci. C a zu l lu i
BUENOS AIRES 21 (Agerpres) nu le-au fost plătite nici pînă ducţiei americane: în 1961, în U.R.S.S. 7-lea Tîrg internaţional al cărţii. care insoleiu trenul. poale pricepe dc ce n u -i sînt sa fi
în prezent. După cum transmite au fost obţinute 66,3 milioane tone de John F orestall (cel care s-a arun
Aproximativ 200.000 de mun tisfă cu t' pe dală. c a t c a c a p u l î n jo s d c la. e ta j) , fsi
citori şi funcţionari ai căilor agenţia France Presse greva
ferate argentiniene au declarat L a a rina urm ei, ce doreşte dl. ar trebui să -i [ie um intif. d o m n u fi
în noaptea de 20 spre 21 mai afectează peste 3.500.000 pasa lui N ixon. fi
o grevă de 24 de ore în semn de geri, îndeosebi în împrejurimile N ixo n O spune însuşi dom nia t.
protest împotriva faptului că D. P. fi
salariile cuvenite pe luna aprilie oraşului Buenos Aires unde nu sa deschis U niunea Sovietică să
meroase persoane folosesc tre fi
nurile pentru a merge Ia lucru. iiu-şi poală realiza sc p tc n a lu l, fi
fi
C hina să n u -şi poală în fă p tu i p la
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. leleiou . 1X5, 1*9. 75, 67-1. Taxa plătită in numerar cu niurin aprobării Direcţie: lieu.-, io. i* 1.1.R. tir. 263.328 din 6 noiembrie 1919. I iparul : întreprinderea Poligrafică „I Mai" — Deva.