Page 78 - 1962-05

R egională
Anul XIV. Nr. 2304
ale bi*i(jâzile
S-au schimbat
Ce adunau unii, adică majori­ muncă. Cine are de gînd s-o
tatea brigăzilor din sector, ri­ „calce“, să ne spună de pe acum.
sipeau ei. Munca brigăzii şchio­
păta, era ca o pată neagră pe
onoarea colectivului sectorului II
de la mina Petrila. Maiştrii,
conducerea sectorului, au încer­
cat în fel. şi chip să scoată bri­
gada la... lumină. Degeaba. In
brigadă îşi făcuse „cuib“ indis­
ciplina. Pină şi şeful brigăzii nu
constituia in faţa celorlalţi o
pildă demnă de urmat. Cum e
şi firesc, acolo unde nu există
organizare, disciplină, nici rezul­ brigadă.
tatele nu pot fi cele dorite.
Colectivul sectorului II de la
mina Petrila este binecunoscut
în Valea Jiului. De multe ori el
a cîştigat întrecerea cu celelal­
te sectoare. Conducerea secto­
rului, îndrumată de organiza­
ţia de partid, a luat de multe
ori măsuri tehnico-organizato-
rice menite să creeze condiţii
bune de muncă brigăzilor de
mineri, să-i asigure fiecăruia
posibilitatea de a obţine rezul­
tate bune. Aşa s-a întîmplat şi
cu brigada despre care amin­
team mai înainte. Ajutorul acor­
dat n-a dat Insă rezultatele aş­
teptate. Şi atunci a fost luată o
altă măsură. La propunerea bi­
roului organizaţiei de bază, în
fruntea brigăzii codaşe a fost
numit Vasile Zaharia, miner
cunoscut în sector ca un bun
organizator al muncii, fiind el
însuşi exemplu personal în pro­
ducţie.
Cu fiecare zi care trecea, aba­
tajul îşi schimba înfăţişarea.
Locul de muncă a început să
fie bine întreţinut, curat, scu­
lele păstrate şi îngrijite cu aten­
ţie. Cit despre disciplină, Za-
ftâria le-a spus ortacilor încă
din prima zi de m uncă:
— Nu cred că trebuie să vă
mai spun ce e disciplina în
jvXdNv:
ɻT ~
T.c place Icctuia tinerilor de la U. M . Cugir şi vor să afle cit mai multe lucruri despre cărţile îndrăgite.
Numai anul acesta la U. M. Cugir s-au prezentat peste 60 dc recenzii.
IN FOTO . Tînnml Constantin Purccleanu prezintă tovarăşilor săi recenzia cărţii ,,32 dc secunde care au
zguduit lumea“ dc Geo Rogza.
4 J i i .U M e i t ô r
4 Secţia a lll- a m e­
4 canică a A telierelo r
4 R .M .R . Sim eria. In ­
4 tr-u n coif, la un
C struna, nn tînăr cu
44 f r u n t e a b r o b o a n e d e şi el strungar. S c u-
4 sudoare, priveşte p en­
4 tru a nu ştiu cita oa­
4 ră o bară de • racor­
4 dare. O răsuceşte pe
44 to a te p ă r (ile , o p r i ­
4 veşte atent şi m ie­
4 riu Lîrziu o aruncă
) m intos. Sc scarpină
4 apoi după
ureche,
44 v o r b in d d c u n u l s in ­
4 gur :
4 — N a, că dc data
4 asia iar am încurca­
4} t- o ; în c ă o p ie s ă r e ­
4 putata. Şi, doar nu
4 sini la începutul m e­
4 seriei...
4 Se u ită în ju r.
4 Vrea să ceară părerea
44 u n u i m u n c ilo r c u m a i
4 m ultă experienţă. P î­
A 0 la m atem atică şi
f nă la urm ă renunţa,
f ca şi în alte rîndurl.
Vizita cenducăioM ior de partid şi de sta t
la e x p o z iţ ia in d u s tr ia lă a R< S . ©e iso sio w a ce
Hunedoara-Devâ !
'P R O L E T A R I D tN T O A T E Ţ Ă R I L E , V N I Ţ I - V Ă
Marţi la amiază tovarăşii Gheorghe Glieorghiu- buchete de flori tovarăşului Gheorghe Gheor-
Dr.j. ion Gheorghe Măurer, Chim Stoica, Ale­
xandru Bîrlădeanu, membri ai C.C. al P.M.K. şi ghiu-Dej.
miniştri au vizitat expoziţia industrială a R. S. Specialiştii cehoslovaci au prezentat expona­
Cehoslovace,
tele şi au dat explicaţii în timpul vizitei.
Conducătorii de partid si de stat au fost sa­ Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi
lutaţi la sosire de ambasadorul R. S. Ceho­
slovace la Bucureşti, Jarcslav Sykora, de mem­ conducători de partid şi de stat s-au întreţinut
bri ai Ambasadei, precum şi de Vacl.av Bok, di­ într-o atmosferă prietenească cu reprezentanţii
rectorul expoziţiei. Pionieri cehoslovaci au oferit R. S. Cehoslovace, făcind aprecieri elogioase cu
privire la produsele expuse.
(Agerpreş)
Miercuri 23 mai 1962 4 pagini 20 bani A propiata v izită a aaaiet d elega,ţii de p artid
ş fi g u v e r n a m e n ta le so v ietice în !!<• P. R om în ă
Din succesele minerilor La invitaţia Comitetului Central al Partidu­ tar al Comitetului Central al Partidului Comu­
de la E. M. Băita-Crăciuneşti lui Muncitoresc Romîii, a Consiliului de Stat şi nist al Uniunii Sovietice, preşedintele Consiliu­
a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare lui de Miniştri al U.R.S.S., va face o vizită de
A rm ine, o delegaţie de partid şi guvernamentală prietenie în Republica Populară Romînă în a
/a^KJniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în doua jumătate a lunii iunie 1962.
oamenii itunte cu tovarăşul N. S. Hrusciov, prim-secre- (Agerpreş)'
E xploatarea m inieră B tîija-C răciu n e ţii e m ică. D ar aici, ca p retu tin ­
deni, sc desfăşoară o m uncă in su fle filă pentru îndeplinirea sarcinilor dc
plan. în trecerea pe care o desfăşoară co lectivu l acestei exploatări, a dus la
o bţinerea de rezu lta te bune. Ia tă ci leva d in tre ele.
Să nu ne încurce în muncă. Nici un v ag o n et de m in e re u re b u tâ t
Ortacii l-au înţeles. Ştiau prea
Echipele dc mineri începutul anului şi pî- cesului tehnologic dc
bine că Zaharia a venit în mij­ conduse de Solomon nă acum nici un vago- exploatare, întăririi dis­
locul lor hotărît să facă treabă Suciu, Petru Stanca, nct dc minereu. Acest ciplinei şi a răspunderii
Avram Bogdan dc la succes a fost obţinut personale faţă dc can­
bună, să le ridice brigada in orizontul + 4 0 şi Avram datorită unei bune or­ titatea si calitatea mun-
rind cu celelalte din sector, adi­ Tripon dc la orizontul ganizări a muncii în
că cu cele fruntaşe. Cuvintele -40 nu au rebutat de la abataje, respectării pro­
lui Zaharie, îndemnul pe care
M inereu cu conţinut tot m ai bogat
îl acordă zi de zi şi mai ales
exemplul de hărnicie i-a deter­
minat pe cei indisciplinaţi să
nu iasă din sfatul şefului de
In întrecerea ce sc desfăşoară în­ nic dc calitate la faţa locului. Aceste
Au trecut şaptesprezece zile tre echipele dc mineri din abataje­ masuri şi activitatea plină dc răspun­
de muncă din luna mai. Din le acestei exploatări, un loc princi­ dere a minerilor şi a cadrelor teh-
abatajul brigăzii conduse de pal îl ocupă calitatea. Pentru ca din nico-ingincrcşti a dat roade hune.
Vasile Zaharia era trimis spre fiecare abataj să sc pohtă extrage Din abatajele minei se extrage acum
zi tot mai mult cărbune. Şe­ minereu cu conţinut dc metal mai minereu cu conţinut tot mai bogat.
ful de briga__d_ă _îş_i__a_r_e evidenţă ridicat.' s-a introdus puşcarca selcc- In lunile care s-au scurs dc la în­
ceputul anului şi pînă acum, conţi­
proprie, după care, la orice oră J tivă la toate locurile 'dc muncă unde
poate să spună precis cum stă condiţiile permit, se acordă mai marc
brigada în privinţa îndeplinirii atenţie alegerii, manuale a sterilului nutul dc metal în minereu a crescut
planului. Pină în ziua de 17 în. abataj şi s-a întărit controlul teh­ cu 5,5 şi 9,2 la sută faţă dc plan.
mai colectivul de muncă, pe ca­ R a n d a m e n te sporite
re îl conduce a şi extras peste
sarcinile de plan aproape 550 In afară dc îmbunătăţirea calită­ tinderea perforajului umed ctc., au Brigada de montori de pe şantierul nr. 1 al I. C. S. Hu­
tone cărbune de bună calitate. ţii producţiei, la E. M. Băiţa-Crăciu- făciit să crească în mod simţitor şi
neşti se acordă mare atenţie şi creş­ randamentele. In luna trecută, dc pil­ nedoara condusă de Constantin Hurmuz, depăşeşte în ' fiecare
...Cînd au pă.şit in prima zi terii randamentelor. Măsurile tehnico- dă, randamentele au fost realizate
de muncă din noul an. minerii organizatorice luate pentru. îmbunătă­ astfel: în abataje 101,4 la sută, în lună planul de producţie şi dă lucrări "de bună calitate. ŞTIRILE ZILEI
din sectorul II erau hotărîţi să- zăcămînt 106,0 la sută, în subteran
şi îndeplinească planul; deca­ ţirea transportului în subteran, mai 111,7 la sută şi pe exploatare 113,4 IN FOTOGRAFIE: O parte din brigadă studiind un plan
da-cu decadă, lună de lună, sau buna organizare a muncii în abata­ Ia sută. In această lună randamen­
cum se mai spune, în mod rit­ je, aplicarea unor noi metode de tele sînt. în creştere cu 1-2 procente. de montaj. ,i *• . . oooooo oooooo
mic. Cuvintele acestui colectiv lucru ca : puşcarea cu , coame, (fîşii)
se potrivesc întotdeauna cu fap­ drepte dc 2 metri, introducerea şi ex­ Lucrărilor de fn cinstea Zilei
tele. N-a fost o lună din acest copilui ni
an în care colectivul sectorului T o a te e c h ip e le de m in eri — la nivelul a cu ltu rilor. —____ ____ _____ atenfia ! L a Ş c o a la m e d ic m i x tă "din
II să nu-şi fi îndeplinit şi de­ celor fruntaşe » V u lca n , p este 150 e le v i şi eleve,
păşit sarcinile ce-i reveneau; De pregătesc un interesant program
de . gim nastică la sol, pe care
la acea primă zi de muncă din Ridicarea tuturor echipelor de mi­ tai! 5 echipe sub plan, în luna tre­ Sub nivelul posibilităţilor îl v o r p re ze n ta ¦ 'dum inică. în
noul an şi pină acum, cu plu­ neri la nivelul celor fruntaşe este pri­ cută nu au mai fost decit două. In cinstea Z d e i copilului.
sul de producţie care s-a adu­ vită cu atenţie de organizaţia de această lună se apreciază că nu va Gospodăriile agricole de stat 300 ha. şi grăpatul porumbului
nat mereu, depăşirea de plan fi nici una. Piuă la această dată toa­ din regiunea noastră au culti­ pe abia 284 ha. (? !). Zero Iei locaţie O
a ajuns să fie de 7.700 tone de partid şi conducerea exploatării. Au te echipele sînt cu planul îndepli­ vat prăsitoare (porumb, sfeclă O
cărbune. Dar minerii sectorului fost luate măsuri pentru îmbunătă­ nit şi depăşit. furajeră,'legume etc.) pe 'nfai Executarea unui asemenea Colectivul secţiei combustibil
bine de 2.500 ha. teren. Firesc volum scăzut de lucrări de în­ din cadrul U. E: .Vulcan î.şi sOOO
II nu sînt numai harnici ci şi ţirea asistenţei tehnice, aproviziona­ ar fi fost, dacă ţinem seama de treţinere dovedeşte o slabă pre­ aduce, un aport însemnat în bu-
rea ritmică a locurilor de muncă şi stadiul lor de vegetaţie,, ca la ocupare. un interes scăzut faţă o
M. CONSTANTINESCU organizarea mai bună a muncii, pen­ de soarta viitoarei recolte.
tru ridicarea calificării profesionale T i n e r i i d i n o r a ş u l S i m e r i a , Timpul este destul, de , înain­ O na funcţionare a centralei, asi- $
ş.a. Dacă în luna ianuarie a.c. exis­ n gurîndu-i: o: _a_prYovizionare ritmi­
(C ontinuare in pag. 3-a)
colectează fier vechi majoritatea să 1li-: se -fi aplicat tat. Se'impune deci ca.tovarăşii că şi pe sortimente 'cu 'combus­
De la începutul anului şi pînă în pînă acum cel puţin prima pra- din consiliile gospodăriilor a. tibili. Organizînd biné munca O
prezent, tinerii de la Atelierele R./M.R. şilă. Situaţia este insă cu totul gricole de stat şi organizaţiile dc' descărcare a ¦vagoanelor, O
au colectat şi expediat oţelăriilor peste alta. Pînă la 21 mai s-au exe­ de partid de aici să ia cele mai acest colectiv -a redus loca-
ţiilc pe primele patru luni ale Oo
220 tone fier vechi. cutat prăşitul diferitelor culturi eficiente măsuri care să ducă anului la zero. Asigurînd o ali­ <>
................. In fruntea acestei acţiuni s-au situat pe numai 197 ha., lucrările cu la terminarea neîntîrziată a mentare raţională a cazanclor ooo
Adam Jurca, Traiari Popescu, Voicu sapa rotativă pe mai puţin de acestor lucrări. cu combustibili, folosind la ma­ o
Lugojan, Cornel Turdăşan şi alţii. ximum tehnica din dotare, co­ oo
lectivul acestei secţii şi-a adus o
ir Ritm ul lucrărilor trebuie intensificat contribuţia şi ia economisirea, o?oo
în aceeaşi perioadă, a 1.400 to­
Acţiunea de colectare a fierului ve­ Membrii celor trei gospodării tează şi se însăminţează ulti­ ne combustibil convenţional. o
colective (Turdaş, Pricaz şi mele sprafeţe cu legume.
chi este larg răspînditâ şi în raidu­ Spini) de pe raza comunei Tur- N. ROVENŢA oo
rile uteniiştilor de la revizia de va­ daş, muncesc de zor în aceste De cîteva zile, mecanizatorii
goane. Din primele zile ale anului şi zile la întreţinerea culturilor Nicolae Moraru şi Ştefănie Pe­ coresnondcnt
pină acum ei au expediat Hunedoa­ pentru a obţine recolte tot mai tru au trecut la aplicarea lu­
rei 200 tone fier vechi. Dumiiru lla- bogate. Şi munca lor însufle­ crărilor cu sapa rotativă în S Flori din seră -
lunga. Petru Stoicev şi loan Stanciu ţită nu întârzie să,-şi arate roa­ vederea începerii praşilei la po­
sînt ciţiva dintre tinerii care s-au evi­ dele. Pină acum, în cele trei rumb. OV
denţiat în această acţiune. gospodării s-a plivit întreaga b înainte vrem e, în oraşul V u l- ^
suprafaţă cu păioase, iar la La unele culturi insă, praşila
? G.A.C. din Pricaz s-a terminat este întârziată. Bunăoară,, la can n u exista nici o seră. D a- O
şi praşila întîia la cartofi, floa- G.A.C. din Spini nici nu a în­
Şi pe tinerii organizaţiei U.T..M. de rea-soarelui şi sfeclă. Totodată, ceput această lucrare. De ase­ că vo ia i să cum peri o floare, <>
la această gospodărie, precum menea, la gospodăria colectivă trebuia să m ergi la P etroşani ^
la întreprinderea „Marmura“ îi pre­ şi la cea din Turdaş, se-plap- din Turdaş este întîrziată pra­ O
şila cartofilor. sau Ia L u p en i. A n u l.acesta sfa - L
ocupă colectarea de cit mat mult fier O$$
Este de datoria organizaţiilor t u l p o p u l a r şi. c o n d u c e r e a I .G .O . Y
vechi. Tinerii de aici, printre care de partid, a consiliilor de con­
ducere şi a cadrelor tehnice au lu a t Iîntărirea să constru-
Avei Bozan, loan Tacobici şi Cornel agricole să intensifice mai mult
controlul şi să ia măsuri de u c/ ,
Purdea, au colectat şi expediat oţelă­ mobilizare a tuturor forţelor la
executarea neîntârziată a fie­ iasca o sera. Lucrarea s-a e xe -
riilor in acest an 17 tone fier vechi.
cutat p rin m uncă patriotică în
cea m ai m are parte. Sera a în - o
cep u l să producă. D in această O
seră s-an plantai în parcurile <>
şi zonele verzi d in oraş 350
tra n d a firi şi p este .25.000 d ife - L
P ro p u n erea s-a înfăptuit rile alte flori. .^
Printre propunerile făcute de rea unei pieţe necesară desfa­ cărei lucrări de întreţinere; A>o o o o o o o o c k x >o o o o o o c >o o o o o
cetăţenii din Ghelar sfatului cerii produselor alimentare.
m
popular şi deputaţilor lor, a Pentru înfăptuirea acestei pro­
l fost şi aceea privind amenaja- puneri a fost organizată zilele
=¦WllllllllKlilIII!! S trecute o acţiune de muncă pa­
triotică. S-a amenajat astfel te­
renul pentru noua piaţă şi au
i i e .l e fost montate şase mese pentru
N u suferă nicicum să filelitlui cu p ro fil ro­ clipă v rîn d parcă să rală în clasa a X l- d . m edii v in să confir­ d. es0facerea produselor alimen­
fie „dădăcit"; proba­ Ic spună ceva D ar
bil din cauza aceas­ tund. H aide, încearcă M ajoriialea tinerilor m e hărnicia cu care tare.
ta num ărul pieselor n u , -nu le sp u n e n i­ La această lucrare s-au evi­
rebulale de el creşte. şi tu. Sc poale in ­ carc-l însoţesc îi sini se pregăteşte pentru
D intre strunguri însă m ic ; le zhnbeste denţiat în mod deosebit cetă­
se apropie cu paşi tim id a oricui să gre­ d o a r ; unuia, pentru colegi. U nul d in tre exam enul dc m atu­ ţenii losif Toma, losif Sirbu
m ăsuraţi un tînăr si Aron Radu.
m ăruntei. Este com u­ şească, îl consolează că ştie că dc-acum e i îl ro a g ă ¦ca a s tă z i, ritate cit şi pentru
n istul P etre U drea, înainte num ărul pie­ PAVEL BLAGA
lînărnl U drea pe to­ selor rebútate de el în m od deosebii, să cel- d c a d m ite r e in f a ­
propie, ridică de jos corespondent
piesa reputată, o p ri­ varăşul lui de m un­ va scădea, iar celui­ vină m ai devrem e in c u lta te .
veşte cu atenţie. M ă­ lalt pentru că şi de Trenuri cu supraionaj
soară dim ensiunea [i- că. Ş i „ucenicul" m u ­ data aceasta s-a do­ clasă pen tru a-i e x ­ A re visuri în d ră z­
lelului apoi sc adre­ vedit a fi un bun Mecanicii şi fochiştii de la
sează, nu fără reproş, şam a o dată şi în ­ p r ie le h . plica şi lui problem a Depoul C.F.R Simeria acordă
celuilalt tîn ă r ; neţe elevu l m u n ci­ o atenţie deosebită remorcăm
că o dală o altă ba­ ir de m atem atică, pe tor P etre U drea. V rea unui număr cit mai mare de
— Ei, vezi, p riete­ trenuri cu supratonaj. In cursul
ră, o slrn n jeşle sub Sirena sună pre­ care n u a reuşit să o ca in toam nă să dea acestei luni s-a transportat pe
ne, unde-i buba ? U i- lung am intind sfirşilul distanţa Simeria triaj — Peştiş
tă -te încă o dală la privirea exigentă a unei zile dc muncă. rezolve. exam en la faculta­ şi retur 28.000 tone peste sar­
m ine cum măsor. V alul de m uncitori' se cina planificată, iar pe distan­
'T r e b u ie s ă - f i f i e c la r lui U drea apoi oftea­ îndrea p tă spre ieşire. E u n fa p t obişnu­ tea de electronică. E ţa Simeria-Coşlar şi retur, 6.043
pentru totdeauna că
ză uşurat. D e dala In m ijlocul unui greu exam enul, o ştie tone.
adîncim ea trebuie să grup gălăgios, U ză ­ it ca U drea să fie In obţinerea acestor succese
rim şi pe P etre U -
fie egală cu pasul fi- aceasta a trecut cu drea. P este cîteva ore, s-au evidenţiat in mod- deo­
după o scurtă odihnă, solicitat de c o le g i şi el. dar cu n o ştin ţe­ sebit, tov. Constantin Ci-
le lu lu i. "Aşa se fa ce bian, Tot Romulus, Sabin Pe-
bine „ exam enul“. Se el intră in alt pentru a -i ajuta. Per­ le pe care le-a acu­ tran, Gheorghe Vasile II, Vasile
strunjirea corectă a „ s c h im b ”, s c h im b u l î n ­ Niculescu şi Petru Pienar.
ridică cu chipul lu m i­ văţăturii. Este elev severenţa cu care re­ m ulai îl fac încreză­
la Şcoala m ed ie se- D. ZUBA
nat. A cu m a înţeles zolvă fiecare exerci­ tor în fo rfele sale.
corespondent
cum se face o strun- ţiu, . cu care în va ­ A ceastă încredere es­
jire corectă. ţă fiecare leetir, i-au te firească. E a se poa­
— U i m u llum esc, adus cele m ai fru ­ te în lîln i şi la co­
U drea, eşti un to ­ m oase m e d ii in p ri­ legii săi V isalun Pă-
varăş bun. D e-acum m u l sem estru. ¦ U ite, : ir uliu, loan M artin,
o să-!i cer totdeau­
na ajutorul. N u o să d e p ild ă , la limba, lo s if B laj. ele ai în
m ă m a i sfiesc. r o m în ă a re m e d ia IO, clasa X l- a B. fru n ­
ta fel la lim ba insă, taşi Ia în vă ţă tu ră şi
Pe lingă ei lic ­ în producţie.
ee m aistrul V ictor
Ivonîci. Se opreşte o 0 la fizică. A ceste V. DAFINGIU
•*- <»- tv **k “Tt. •*». -I* *-V \ ^ r» '4 < \ tr. n.
FURNALELE DIN CALAN. VEDERE EXTERIOARA.