Page 79 - 1962-05

pag. 2
iä g r o n o m u i g
O dală cu încheierea colectivizării
agriculturii, p a rtid u l şi guvernul nos­
tru au luat m ăsuri p en tru ca flecara
gospodărie colectivă să fie încadrată
cu- s p e c ia liş ti c a r e s ă a j u t e p e c o le c ­
tivişti în m unca de întărire econom i­
co-organizatorică a u n ită ţilo r lor.
In tclcg în d m arca sarcină pe care o
au, dornici de a fi în prim ele rin-
duri în lupta pentru înfăptuirea pre­
vederilor C ongresului al III-!ea al
P .M .R . p riv in d dezvo lta rea agricul­
turii, num eroşi ingineri agronom i, zoo-
leh n icien i şi m edici veterinari, la în ­
d em n u l p a rtid u lu i au cerut să lucreze
în gospodăriile. ; colective. Ş i în re*
giunca noastră, în ultim ele luni, peste
250 de cadre de specialitate au por­
n it spre gospodăriile colective la care
an fo st repartizaţi.
P rezentăm în m o n ta ju l de fală pe
u nul d intre ei şi cîleva aspecte din
activitatea ce o desfăşoară.
* C o lectiviştii l-au înţeles şi încă
Era o zi senină cum rare au fost
în luna lu i april. M ai darnic, soare­
le îşi arunca razele sale călduroasa
Parca că urează şi cl bun ven it tină-
rnliti care străbatea curtea gospodă­
riei co lective u itin d u -se a ten t în toa­
te părţile.
C ind a în tiln it cu privirea g rajdu­
rile, u n u l co n stru it, a ltu l rid ica t in
roşu, ochii i s-au lum inat. îşi am in­
tea poate, cum , cu do i ani in urm ă.
co lectiviştii d e aici d in V laicu ţineau
a n im a lele gospodăriei în g ra jd u rile lo­
calnicilor şi s-a bucurat la ghidul că
n -a u b ălul pasul pe loc, că va lucra
a lă tu r i ele o a m e n i h a rn ic i, c h ib z u iţi
7 !nărui îl căuta de fa p t p e preşe­
d in te. îm p re u n ă cu el a p o rn it să
cunoască gospodăria. C iteva zile co­
lec tiviştii îl întiln ca u cind la g ra j­
duri, la păşune, pe tarlalele cu gria,
Ia răsadniţe ori la ferm a de porci. A şa
l-o u cunoscut colectiviştii din satul
A u re l V la icu fie co m u n istu l M ih a i
G ută, inginer agronom . A urel M areş,
preşed in tele G .A .C ., v ă zh id it-l cit da
m u lt se interesează de toate am ănun­
tele, s-a bucurat in gh u l că va avea
un sp rijin de n ădejde. I.a ria d u l său.
inginerului M ihai G ută i-a plăcut fi­
rea deschisă a preşedintelui, siguran­
ţa cu care vorbea despre lucrurile din
gospodărie, despre viitor...
A u trecut aproape două luni do
c in d M ih a i G u tă a v e n it Ia g o sp o d ă ­
rie. 'A cum nu este co lectivist care să
n u -l cunoască. Şi ce c:lc m ai im por­
t a n t , oam enii lin la cl, îi ascultă slo ­
iurile, Ic aplică. Ia tă un fa p t sem ­
n ific a tiv : la în cep u t c o lectiviştii îşi
p>(văzuseră doar două hectare cu var­
ză tim purie şi dc toam nă. M ihai G u­
tă aflase că înainte locuitorii se în ­
deletniceau cu această cultură
pi opus m ărirea suprafeţei.
Brigăzile de cimp au început prăşitul fa­
solei cultivate pe suprafaţa de 4 ha. Pe inginer
ii interesează calitatea lucrării. Iată-1 in foto­
grafie atrăgindu-i atenţia şefei de echipă Elisa-
beta Borza dhi brigada condusă de Lidia Văi-
dean. ca să ceară colectiviştilor mai multă aten­
ţie in distrugerea buruienilor.
In timp ce pe ultimele supr ?feţe cultivate cu porumb se execută grupatul mecanic,
pe cele 20 ha. destinate producerii a cîte 5.000 kg. porumb boabe la ha. a început praşila
I-a. Mihai Guţă, după cum se vede în fotografie, controlează stadiul vegetaţiei plantelor. Dc
felul cum se execută grupatul, este mulţumit. Doar tractoristul Incob Loga a crescut în acest
sat si ştie ce vor colectiviştii de la eh Lucru de calitate !.
------------_____ aii— -ia ia a .----ii------------- i--------------- i- -------------------------------------------------------------
s KWKjcrt^RTsrocracrrt
şi plantat varza pe o suprafaţă de
4.5 ha.
N u este sector de activita te des­
pre perspectiva căruia inginerul să nu
li discutat cu oam enii.
V orbind despre sectorul zooteh­
nic d e exem p lu , cl a exp lica t că
n n -i deajuns să se treacă în planul
dc producţie m ărirea num ărului de
anim ale. In prim ul rîn d trebuie
creată baza d ezvo ltă rii acestui sec­
tor : asigurarea fu ra jelo r şi adăpos­
tu r ilo r .
tlin acest an, au aplicat sfatul său
in practică. A stfe l, pentru a asigura
buza furajeră necesară efectivului dc
anim ale în creştere, ci au holărît să
m ărească suprafeţele cultivate cu
plante furajere. D e aceea au sem ănat
20 ha. cu porum b pentru siloz, 104
ha. cu lucernă şi trifo i şi 44 ha. cu
diferite plante furajere. T otodată
au- holărît să construiască încă două
g ia p i p entru siloz cu o capacitate de
100 tone, an g ra jd pentru 100 vite
m ari, un saivan, o m aternitate şi
o îngrăşătorie. O singură dată
ch u l a fo st vorba dc construirea co ­
teţelo r p entru păsări au fa st uliii
care aveau reţineri. M ihai G ută sus­
ţinea că aici pot fi fo lo -ite resurse
locale. E ste vorba despre trestia care
se găseşte în cantitate m are, în apro­
p iere 'de sal. In g in e r u l su sţin e a să fie
folosită Ia construit ca coteţelor, iar
u n ii c o le c tiv iş ti c n u t d e p ă r e r e i ă s/i
facă din seîndură. P reşedintele i-a
înţeles pe inginer şi a m îndoi au e x ­
p lic a t o a m en ilo r. S e fa ce d o a r o er.a-
n cm ie dc 4 m .c. seîndură care costă
p este .3.000 Ici. Pînă la urm ă au r e ­
c u n o s c u t c u t o ţ i i că c m a i b in e <u m
s p u n e in g in e r u l. ’A p o i, G u ţă a v o r b it
cu A u rel Bota, secretarul c r g iiz z a ţk i
U .T .M ., ca trestia să fie tă ia tă Ţnin
m uncă voluntară, de tineri. In că ­
lin d vo r trece la acţiune.
D eşi dc p u ţin tim p ven it in gos­
podărie, d esp ic M ihai G u ţă se pol
spune m ulte lucruri
frum oase. O am enii
ii apreciază m ai
ales pen tru fa p tu l
că zilnic este în
m ijlo cu l lor, Ic arată
rum să m uncească
şi îm preună cu pre­
şed in tele sq în g ri­
je şte -dc h u n u l v ie rs
al gospodăriei co­
lective, dc întărirea
D R U M Ü L SO C IA L ISM U L U I
xr.wMxraa?rry.r.sü3a
In gospodărie sînt mari posibilităţi dc dezvoltare a sectorului zoo­ Gurasada, care a prezentat în de repertoriul prezentat. Colec­
tehnic. Pînă în 1965 numărul vacilor dc lapte va creşte la 300 dc la 90
cîte sînt în prezent, al oilor la 500, iar efectivul mediu al porcilor va
creşte în anii 1964-1965 la 300-400. Dc aceea inginerul se intereseazăîn­
deaproape şi îndrumă cum să se Iacă furajarea.
1 — Asigurînd o păşune bună şi cît mai mult siloz, îngrijind bine ani­ ghiu, datorită interpretării la au jucat piese care militează
malele, spune inginerul, vom ajunge să realizăm în 1965 o producţie de
3.500-4.000 litri lapte pe cap dc vacă furajată.
— N u , aici n u -i cazul să
Text R. B U D IN a d m in istră m îng: ăşăm inla su p li­
Foto. V. ONOIU m entare. E des ca peria şi uite
cc viguroase-s firele.
Zicând aceasta in g in eru l sm u l­
ge citeva fire de grîu arălhidu-
le preşedintelui.
Seara, cind colectiviştii se
întorc de la cimp, la sediul gos­
podăriei are loc o scurtă şedinţă
cu şefii de brigăzi în care sc
repartizează munca pentru a
doua zi. Cunoscînd terenul, in­
ginerul Mihai Guţă le dă indi­
caţii preţioase.
•SN"•"¦X«yv
N r. 2 a .-I
^TTT^rffT^ j j -T^rss^zssssas^JtJ^ r ^
Piese b in e alese9 Pssifns vacasifa de vară
spectacole reuşite încă de pe âcu,m s-au luat mă­
suri pentru buna organizare a
Fazele celui de-al Ill-lea Fes­ Bîrlădeanu şl altele. S-au evi­ vacanţei de vară a elevilor.
tival bienal de teatru „I. L. Ca- denţiat din aceste colective in­ Sînt deja pregătite cele . -jî
tabere din regiune — la caba­
ragiale“ s-au desfăşurat în ra­ terpreţii Sorescu Teodosie din na Lunca Florii, la Pui şi Valea
Dosului — unde vor fi găzduiţi
ionul nostru sub forma unei Zam, Muntean Elena din Săcă- peste 800 elevi.
largi întreceri artistice de masă. rîmb, Dobrotă Virginia şi Stoi- 900 de copii vor fi trimişi să-şi
întărească organismul pe litora­
Cele 82 formaţii de teatru chiţoiu Mircea din Gurasada, lul Mării Negre, în tabăra de la
Costineşti, iar alţi 500 vor petre­
participante la concurs au pre­ Vesel Sandu din Dobra, care şi- ce cîte o săptămînă pe plajele
însorite, în tabere de corturi, cu
zentat în majoritate spectacole au interpretat bine rolurile, prilejul excursiilor speciale.
izbutite dovedind că au depă­ contribuind mult la ridicarea ni­ Peste 2.100 elevi vor participa
la excursiile organizate în afara
şit stadiul interpretării meca­ velului artistic al spectacolelor. regiunii, pe tema „Să ne cunoaş­
tem patria socialistă“, iar alţi
nice a rolurilor, iar interpreţii Spectacole frumoase au oferit 7.000 vor vizita cele mai impor­
tante centre industriale, agrico­
au incepult să şi cele două for­ le şi cu caracter istoric ale re­
giunii Hunedoara.
înţeleagă logic, maţii ale comi­
De asemenea, în cele două luni
artistic, carac­ Al Ill-lea F e s tiv a l tetelor sindicale de vară, peste 60.000 elevi vor
din exploatări­ participa la drumeţiile locale,
terul personaje­ bienal de teatru care vor avea loc în preajma lo­
lor, ideile şi sen­ „I. L. C a r a g ia îe “ le miniere Cer- calităţilor natale.
timentele lor, tej şi Muncelul
Pentru susţinerea cu succes a
precum şi rela­ Mic, cu piesele acestor acţiuni, s-au alocat
aproape 1.’400.000 lei.
ţiile dintre ele, „Soarele a ră­
15
reuşind să transmită convingă­ sărit la miezul nopţii“ şi „Se
ceire&ia
tor şi emoţionant mesajul pie­ împrăştie norii“.
Paralel cu lucrările de întreţinere
selor prezentate. Influenţa educativă a specta­
a culturilor, membrii gospodăriei co­
De exemplu, formaţia de tea­ colelor teatrale de amatori de­
lective din Haţeg, folosind fiecare oră
tru a căminului cultural din pinde în cea mai mare măsură
de muncă, au trecut la construcţia
unei magazii pentru cereale cu o ca­
concurs piesa „Un iaz... şi o po­ tive teatrale ca cele din Tătă-
pacitate dc S vagoane. Nicolac Mun-
veste cu haz“ de Natalia Gheor- răşti, Bîrsău, Brănişca, Pojoga,
tcanu, Covan Figuţ şi Ioan Miclea
au muncit cu mult entuziasm la fun­
un nivel artistic ridicat, precum activ pentru întărirea economi-
daţie care a fost terminată într-o săp-
şi în urma unei bogate activi­ co-organizatorică a G.W.C., pen­ tămîna.
tăţi obşteşti, a cucerit simpa­ tru promovarea metodelor ştiin­
tia sutelor de spectatori aflaţi ţifice şi iniţiativelor în muncă,
la cele 8 spectacole, pe care pentru cultivarea atitudinilor
formaţia le-a prezentat pînă socialiste a colectiviştilor. De
acum. asemenea, instructorii formaţii­
Bine s-au prezentat şi for­ lor de teatru din satele Fintoag,
maţiile căminelor culturale din Lăpugiu, Nojag, au pus în sce­
Dobra cu piesa „Lădiţa de cam­ nă piese cu conţinut ateist ca
panie“ de Constantin Beiu : „Risul pămîntului“, „Cremena
Zam cu p iesa: „Dragoste nu te ic ştie pe tcate“ şi altele.
pi ipi“ de Slito Andraş : Săcă- TRXlAN TĂMĂŞAN
rîmb cu piesa : „Soarele a răsă­ directorii! Casei raionale de cultura
rit la miezul nopţii“ de Victor Ilia
Asigurăm © furajare
corespunzătoare animalelor
Potrivit prevederilor Congre­ nutreţurile însilozate constituie azotat de amoniu, iar în curînd
sului al Hl-lea al partidului, un furaj foarte valoros, am în- vom supraînsămînţa cu ierburi
gospodăriile agricole de stat tre­ săinînţat porumb şi mazăre de valoroase 100 dc ha.
buie să devină mari producă­ siloz pe o suprafaţă de 120 ha.,
toare de cereale şi de produse ceea ce va asigura producerea
animaliere. In acest scop, o se­ a cel puţin 2.800 tone de siloz.
rie de gospodării au fost sau De asemenea, vom organiza
vor fi profilate pentru a dez­ Avînd în vedere numărul mai'e
volta sectoarele de producţie păşunatul pe parcele şi îngrăşa-
cele mai rentabile, aducătoare de porci pe carc-i vom creşte,
de beneficii tot mai mari. am cultivat orz, ovăz şi mazăre rea păşunii prin tîrlire.
pentru boabe pe 195 ha. Am
G.A.S. din Călan este specia­ acordat atenţia cuvenită pro­ Pe lingă asigurarea bazei fu­
lizată în producerea de lapte şi ducerii unor cantităţi sporite de
carne. De aceea, preocuparea fînuri naturale, de trifoi, şi bor- rajere şi a adăposturilor cores­
principală a colectivului nostru ceag. De asemenea, ne-am preo­ punzătoare, un rol hotăvîtor în
de muncitori, ingineri şi tehni­ cupat de încheierea contracte­ creşterea productivităţii anima­
cieni o constituie sporirea per­ lor cu unele fabrici şi mori pen­ lelor îl are şi permanentizarea
manentă a efectivelor de ani­ tru procurarea a peste 960 tone
male şi a productivităţii lor. de şroturi, tărîţe şi melasă. şi calificarea îngrijitorilor.
Pînă la sfîrşitul anului, vom
ajunge la o densitate de 38 bo­ Sn scopul completării necesa­ In această privinţă putem
vine, (lin care 17 vaci de lapte rului de masă verde, avem cul­
şi peste 170 de ovine la suta tivate 47 ha. cu porumb, secară, arăta că cele 5 brigăzi zooteh­
de hectare teren agricol. Tot­ orz şi boreeag, iar după recol­
odată, la suta de ha. teren ara­ tări vom mai pune porumb în nice sînt conduse de oameni bine
bil, efectivul mediu al porcine­
lor va ajunge la aproape 750 de cultură dublă pe încă 50 de ha. pregătiţi, iar în iarna jirecută
capete. Anul acesta, nouă ne Ca să reducem preţul 'de cost al
revine sarcina să livrăm aproa­ toţi îngrijitorii-mulgătoiilau ur­
pe 3.000 dc grăsimi, 5.640 hi. furajelor, noi am prevăzut să mat cursurile zootehnice.
lapte şi o însemnată cantitate de executăm mecanizat cea mai
carne de bovine, porcine şi ovi­ mare parte a lucrărilor, înce-
ne. Realizarea acestor sarcini pînd de la semănat şi pînă la Prin folosirea din plin a tu­
este condiţionată printre alţi recoltatul plantelor de nutreţ.
factori şi de asigurarea unei turor posibilităţilor pe care le
baze furajere corespunzătoare. Pentru hrana animalelor, în avem, noi ani reuşit să produ­
timpul verii, cea mai ieftină
Organizaţia de partid şi con­ cem pînă la începutul lunii mai
siliul gospodăriei au analizai sursă de furaje o constituie pă­
posibilităţile pe care le avem în şunea. De aceea, noi am între­ 1.658 hil. de lapte din cei G.40O
această direcţie. Astfel, am prins o serie de acţiuni pentru
ajuns la concluzia că cea mai sporirea producţiei de iarbă. hl. planificaţi p8 acest an şi am
mare parte din furajele nece­ Astfel au fost curăţite de arbo- livrat peste sarcina de plan pe
sare pot fi obţinute din produc­ rete şi distruse muşuroaiele pe primul trimestru al anului
ţie proprie. La întocmirea pla­ mai bine de 150 ha. păşune. Pe
nului de producţie pe acest an, 60 ha. am aplicat superfosfat si aproape 59 dc grăsuni.
am avut în vedere înlăturarea
lipsurilor din anul trecut, cind, Lucrările recentei sesiuni ex­
datorită faptului că nu am fo.
îosit din plin posibilităţile de traordinare a Marii Adunări
care dispuneam, am fost nevoiţi Naţionale constituie un nou im­
să procurăm furaje de la alte
unităţi, ceea ce a dus la creşte­ bold şi un bogat prilej de în­
rea preţului de cost al laptelui văţăminte pentru activitatea
şi Ia diminuarea producţiei.
noastră de viitor. Sub conduce­
Pentru a asigura o furajare
echilibrată a animalelor, am rea şi îndrumarea organizaţiei
acordat o deosebită atenţie cul­
tivării porumbului boabe, de si­ de partid, vom depune eforturi
loz şi pentru masă verde. Pe 80
susţinute pentru realizarea unor
din cele 100 de ha. cultivate cn
producţii şi beneficii tot mai
uorumb boabe pentru concen­
mari.
trate, am semănat intercalat
VASILE BONCUŢ
dovlcci si fasole. Cunoscînd că
director al G.A.S. Călan
B in e a r îi dacă . . .
Zîmbetul nu costă bani
...serviciul dc difuzarea presei şi
— Tovarăşă, v ă rog o lăm iie, un — A tunci vă rugăm, două pră­ \
conducerea O.C.L. Alimentara din Hu­
bo rca n d e ca stra veţi m u ra ţi şi... j i t u r i .'
nedoara ar lua măsuri pentru ca ora­
un borcan dc m uştar. D eşi com anda era clară, vîn zâ -
rul de funcţionare al chioşcurilor de
V inzătoarea solicitată îţi face re­ toarca în cauză se făcea că nu
ziare şi ţigări din staţia C.F.R. Hu­
pede bonul p entru articolele ceru­ aude. A b ia după ce repetară de vreo
nedoara să fie respectat. In acest caz
te şi, iţi zim b e şte b inevoitoare, in tre i o ri com anda, c a ta d ix i să r ă s ­
cetăţenii n-ar mai pierde timp aştep-
tim p ce l i îm pachetează. pundă, cu o jum ătate de g u ră : ?
lînd pc tovarăşii care deservesc aceste — A ş dori un pantof pe m ă­
— Cc fel dc prăjituri ?
chioşcuri. (MAFTEI BOCA — cores­ sură... Ce sto fe s-a r p u tea c u m p ă ­
Ş i după ce a flă răspunsul, le
pondent).
ra dc la dum neavoastră ? A v e ţi oa­ puse pe tejghea, aştcplind să fie
...la baia populară din Brad ar func­
re o haină p o tri­ ridicate... de cli­
ţiona nu jumătate din cele 12 du­
vită p entru m ine? N S E M N A R I ente.
şuri existente, ci toate, şi dacă uşile Şi la m agazinul Intre tim p in ­
ar fi în perfectă stare. Astfel cetă­ d e î n c ă l ţ ă m i n - "™ -~ --*^m *m *****'**‘ tră un alt client.
ţenii nu ar mai fi nevoiţi sa-şi aştep­ te şi la cel de ţesături, ca şi la C eru două ochiuri şi un iaurt.
te atîta timp rîndul şi ar fi feriţi cel de confecţii din D eva întîlneşli D upă cîleva discuţii neplăcute j
dc curentul rece dc afară. Pe scurt, aceeaşi atenţie fa ţă dc cum părători, cu vinzătoarea V alea V ictoria este y
acelaşi interes de u -i face să fie servit. T a cîm u rilc sînt ruginite, iar
s-ar putea face baie în bune condi­ m u lţu m iţi dc fe lu l cum sînt serviţi. p entru iaurt lipseşte linguriţa. Cu V
d
ţii. ( U n g r u p d e m u n c i to r i )
Cc bine ar fi însă dacă lucrăto­ chiu cu vai, vinzătoarea W eb er se '
...chioşcul alimentar din incinta uzi­
rii din com erţ din D eva s-ar com ­ îndură să schim be tacîm urilc, dar •
nei de scmicocs din Călan, ar fi des­
porta peste lot aşa ! l in g u r iţ a i- n s e r v e ş te lo tu ş i v i n <,
chis conform orarului stabilit. Dc
lată. să păşim pragul m agazinu­ zătoarea Păcurar M aria, de la j
aproape o lună el este închis şi ast­ lui „L um ea copiilor“ sau a cofe­ raionul p ră jitu ri, v u zîn d u -şi colega
tăriei din D eva tu autoservire (dc că iar a uitat de ea. >
fel, muncitorii dc aici sînt lipsiţi cc a u to servire, in tr -u n local cu 19 \
m ese şi 9 vîn ză to a re ?!). Ca şi la — T ovarăşă D iaconii — se adre-
de posibilitatea dc a face unele cum­ să clientul responsabilei — de ce C
părături. (NICOLAE RĂGUŞIT U - f
corespondent). m a g a zin u l cu articole pen tru copii, nu luaţi m ăsuri ? /
vînzălourclc cofetăriei aproape toa­
— O să luăm , cum să nu luăm ... ?
te ie în tim p in ă cu nişte figuri A v e m doar alîlea reclam aţii... O să )
acre, p lic tis ite ; unele răspund în
fa c e m r e fe r a t, o s ă ... e le ., e le . s
silă la întrebări, răstit sau chiar P rom isiuni, prom isiuni... N u m a i
deloc... P arcă un zh n b et, o vorbă p ro m isiu n i. E le sîn t o g lin d ite şi in
binevoitoare, un răspuns civilizai, condica de reclam aţii, în care la
le-ar costa bani. In una din zile, 'diferite sesizări se dă răspunsul
in cofetărie nu erau dccîl vin ză to a - s t e r i o ti p : „Sa v o r lu a m ă s u r i! “.
rclc (patru la n u m ă r!) şi două c li­
ente, ca ic tocm ai făceau c o m a n d a ; C e m ă su ri „se v o r lu a “ şi cind?
D oar aceeaşi situaţie persistă de
— V ă r u g ă m , d o u ă î n g h e ţ a t e !, lu n i de zile ?! D e cine se vor lua
Tacere.
— A m ceru t 'două în g h e ţa te ! aceste m ăsuri ? P oate de secţia co­
Iarăşi tăcere. m ercială a S fa tu lu i popular orăşe­ /
A b ia la a treia com andă, veni n e sc ?! A r fi de d o rit! ^
ră s p u n su l: )
(După sesizările tov. Ţ. MA-
— N u avem , s-a defectat frig i­ RIA, P. ELENA. N. PETRES- {
d e r u l !. CU şi ION KIRR).