Page 8 - 1962-05

pnjr- 4
Tovarăşi deputaţi şi invitaţi,Cuvînltuudl oarcaAdregmhiecziianului«yifMica producţie de mărfuri nuAna Pauker pentru a zădărnicireşti, al cărui reprezentanţi s®ta privinţa, dar sînt încredinţatCele visate de ion ionescu de bancherul american James War-
Caracterul neobişnuit al se­
siunii noastre, la care participă,
alături de deputaţii Marii Adu­
nări Naţionale, mii de lucrători
din agricultură veniţi din toa­
te regiunile ţării, se datorează
însemnătăţii excepţionale a eve­
nimentului istoric pe care-1 săr­
bătorim : strălucita victorie a
socialismului la sate, încheie­
rea colectivizării agriculturii.
Raportul prezentat de tovară­
şul Gheorghe Gheorghiu-Dej a
făcut bilanţul uriaşei activi­
tăţi desfăşurate cu tenacitate şi
abnegaţie, timp de 13 ani, de
organele şi organizaţiile noastre
de partid, de organele de stat,
de activul şi membrii de partid,
de oamenii muncii de la oraşe
şi sate, pentru înfăptuirea
acestei victorii, prin care în so­ mărfuri, cu caracterul el hao­
cietatea noastră se lichidează
diversitatea de formaţii soclal-
economice şi se făureşte econo­
mia socialistă unitară, bazată
în întregul ei pe relaţii socia­
liste de producţie.
Cel ce participă la sesiunea
noastră au recunoscut cu bucu-
• rie şl îndreptăţită mîndrie, în
acest minunat bilanţ şi o păr­
ticică din propria lor muncă,
din propriile lor*străduinţe.
In activitatea depusă pentru
construcţia socialistă la sate
s-au manifestat din plin trăsă­
turile caracteristice ale parti­
dului nostru : fidelitatea ne­
strămutată faţă de teoria mar-
xist-lenlnistă, faţă de adevăru­
rile el universal valabile, unită
cu spiritul profund creator,
străin oricăror dogme, întemeiat
pe cunoaşterea aprofundată a
realităţii, a cerinţelor dezvol­
tării sociale, potrivit condiţii­
lor concrete ale ţării noastre.
La plenara din martie 1949,
tovarăşul Gheorghiu-Dej, ex-
punlnd programul de luptă al
partidului pentru întărirea aii“
anţel clasei muncitoare cu ţă­
rănimea muncitoare şl tran­
sformarea socialistă a agricul­
turii, sublinia, ca ideie călăuzi­
toare a acestui program, că
„socialismul nu se poate con-
strui numai la oraş. Sarcina
construirii socialismului şi a
înlăturării exploatării capitaliste
se pune la ţară, ca şl la oraş.
Construirea socialismului cu­
prinde şi transformarea socia­
listă a agriculturii... trebuie să
mergem pe calea înlăturării
contradicţiei care apare în îm­
prejurările cînd la oraşe se
dezvoltă socialismul, în timp ce
la ţară rămîne predominantă
mica gospodărie individuală“. eliminării ei treptate, pe munca aci în legătură cu faptul că în în amploarea pe care a luat-o 200 de titluri de cărţi şi de bro­ V-am ascultat, fraţi plugari,
Construirea socialismului la
sate este sarcina cea mai com­
plexă a revoluţiei socialiste. La treptelor intermediare în vede­ ferit“. „’Acest lucru — menţio­ ţară al formaţiilor de amatori
oraşe sarcina lichidării capita­ rea trecerii la gospodăria agri­ nează ziarul — este un succes din anul tiecut, satele noastre ţărănimii, pentru a asigura tă, din înfrăţirea, Ins cu Ins, dau bine seama de izblnzile tim­
lismului este uşurată de faptul
că însuşi capitalismul pregăteş­
te condiţiile trecerii la socia­
lism în industrie, datorită con­
centrării mijloacelor de produc­
ţie In mîlnile unul număr res-
trîns de capitalişti, cit şl con­
centrării în marile întreprin­
deri industriale a unor mase de
muncitori Învăţaţi să munceas­
că în comun, să acţioneze unit,
hotărît şl organizat.
De aceea, în ţara noastră, cu-
rînd după cucerirea întregii pu­
teri de către oamenii muncii,
s-a putut înfăptui într-o singu­
ră zi naţionalizarea Industriei,
transformarea el In bun co-
‘ mun al poporului.
Cu totul altfel stau lucrurile
la ţară, deoarece, aşa cum spu­
nea Lenln, „să faci dintr-o da­
tă ca o agricultură bazată pe
gospodării individuale să devină
o agricultură colectivă şi să ca­ această politică aventuristă, an- pat cu neslăbită atenţie de re­ sate, dispunem de o mare forţă predat în clasele V şi VI ale
pete forma de mare producţie tisocialistă In esenţa el, era în­ voluţia culturală, de formarea — intelectualitatea satelor. Şi şcolilor elementare din mediul
pe scara Întregului stat, să In- dreptată tocmai împotriva ele­ conştiinţei socialiste a maselor, în această privinţă, satul nostru rural, şl aceasta tocmai In mo­
făptuieşti dintr-o dată, într-un mentelor fundamentale ale po­ de educarea omului nou, par­ a devenit de nerecunoscut.
timp scurt, acest lucru este de­ liticii partidului la sate, aşa ticipant activ şi conştient la Cine erau înainte Intelectua­ ascuţimea problema Introduce­
sigur cu neputinţă...“
Dar oriclt de complexă şi de
dificilă ar fi această sarcină,
realizarea ei este obiectiv ne­
cesară, obiectiv obligatorie pen­
tru triumful socialismului. Nu
pot fi menţinute vreme înde­
lungată existenţa pe de o parte
a unei industrii socialiste, a
transporturilor socialiste, a sis­
temului financiar bancar socia­
list, iar pe de altă parte, a mi­
cii producţii de mărfuri în agri­
cultură ; orlnduirea populară nu
se poate sprijini vreme îndelun­
gată pe aceste două baze social-’
economice, profund diferite.
Să ne Imaginăm în ce stare
s-ar fi găsit astăzi economia
noastră naţională, societatea
noastră, întreaga viaţă a po­
porului, dacă mica producţie de prin munca pe care o îndepli­ nografii iniţiate de Institutul mare la înflorirea vieţii cultu­ ignorantă şl rutinieră — scria el pentru dezvoltarea creşterii a- Printre măsurile importante
mărfuri ar fi continuat să pre­ neam, am cunoscut multe din Social Romîn. Este vorba de rale în satele noastre. Există — nu este cea mai mică speran­ nlmalelor şl a celorlalte ramuri luate in vederea sporirii produc-
domine în agricultură.
Cuvîtitul tovarăşului Leonte Rautu
poate folosi tehnica înaintată,
cuceririle ştiinţei, nu poate uti­
liza în mod raţional forţele de
muncă ; ea înseamnă înapoiere,
producţii scăzute, nivel scăzut
de viaţă pentru majoritatea ţă­
rănimii.
Ea înseamnă menţinerea unor
graVe piedici în calea dezvol­
tării industriei, deoarece nici
mica gospodărie ţărănească,
parcelară şi nici gospodăria
chiaburească nu sînt în stare
să asigure aprovizionarea cu
materie primă a industriei so­
cialiste în furtunoasă dezvolta­
re, nu pot face faţă cerinţelor
sporite de consum legate de
creşterea numerică a proletaria­
tului, dezvoltarea oraşelor, spo­
rirea populaţiei. ŞI, însfîrşit,
existenţa micii producţii de
tic, împiedică organizarea pla­
nificată a Întregii economii,
dezvoltarea el proporţională, ar­
monioasă.
Pe plan social, mica produc­
ţie de mărfuri generează capi­
talismul „în mod spontan şl în
proporţie de masă“. Ea ali­
mentează necontenit rîndurile
celei mal numeroase, celei mai
hrăpăreţe clase capitaliste, chia-
burimea, — exploatatoarea ne­
miloasă a maselor ţărăneşti,
duşmană înverşunată a puterii
populare. Cu alte. cuvinte, cită
vreme există mica producţie de
mărfuri, poziţiile capitalismu­
lui nu pot fi definitiv lichi­
date, după cum nu poate fi de­
finitiv lichidată primejdia res­
taurării vechilor rînduiell.
Partidul nostru a arătat de
la început că există un singur
drum pentru victoria deplină a
socialismului : lichidarea defi­
nitivă a exploatării omului de
către om, trecerea treptată de
la mica producţie de mărfuri
Ia marea agricultură socialistă.
Este meritul partidului, al
conducerii sale în frunte cu to­
varăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej, de a fi trasat şi funda­
mentat ştiinţific, călăuzindu-se
după genialul plan cooperatist
al lui Lenin, căile transformării
socialiste a agriculturii în ţara
noastră.
Acum, după 13 ani, în lumina
experienţei istorice dobindite,
putem aprecia pe deplin Juste­
ţea liniei elaborate de partid,
linie întemeiată pe întărirea
continuă a alianţei dintre cla­
sa muncitoare şl ţărănimea
muncitoare, pe îngrădirea eco­
nomică a chiaburimil în scopul
răbdătoare de convingere a ţă­
rănimii muncitoare şi folosirea
colă colectivă, pe o permanentă
preocupare pentru crearea ba­
zei tehnice şi pregătirea ca­
drelor de specialişti, necesari
agriculturii socialiste, pe dez­
voltarea sistematică a schimbu­
lui de mărfuri între oraş şi sat,
pe baza cointeresării materiale
a ţărănimii muncitoare in spo­
rirea producţiei agricole.
Aşa cum nu o dată s-a în-
tlmplat în Îndelungata istorie
a mişcării muncitoreşti revolu­
ţionare, această linie s-a afir­
mat şi a învins In lupta dirză,
neabătută împotriva duşmani­
lor ei.
Dacă vom analiza linia pe ca­
re grupul antipartinic Pauker-
Luca a contrapus-o liniei leni­
niste a partidului, dacă o vom
despuia de spoiala demagogiei, a
frazelor pseudo-radicale, p'seu-
do-revoluţionare, vom vedea că
cum au arătat şi alţi vorbitori, construirea noii orlnduiri. A- lii satelor, în afara unul număr rii In şcolile de cultură gene­
activitatea lor provocatoare in
domeniul relaţiilor Intre stat
şi ţărănime — cote, preţuri
ş.a.m.d. — ducea la submina­
rea cointeresării materiale a
ţărănimii, punea în primejdie
Însăşi alianţa dintre clasa mun­
citoare şl ţărănimea muncitoa­
re, temelia puterii populare. In
ce priveşte transformarea socia­
listă a agriculturii, ei căutau
să Împingă lucrurile spre în­
călcări grosolane ale liberului
consimţămînt al ţărănimii mun­
citoare, spre sărlrea peste eta­
pe, spre nesocotirea formelor
intermediare de trecere spre
gospodăria colectivă.
Nu am făcut parte în acea
vreme din Biroul Politic, dar,
aspectele acţiunii organizate de satul Peiieţi, din regiunea Bucu­ frumoase rezultate şi în aceas­ ţă a Îndupleca pe cultivatori! ’de producţie agricolă. In ca­
*
trecerea la formarea întovără­
şirilor agricole. îmi amintesc
de o şedinţă, unde fiind aspru
criticată pentru că vreme înde­
lungată a ţinut Închis In ser­
tar statutul model al întovără­
şirilor fără să-l fi dat publici­
tăţii, ea a ajuns să afirme,
drept justificare, că n-ar fi gă­
sit, chipurile, hîrtia necesară
pentru tipărirea acestui statut I
Ce urmări a avut sabotarea
înfiinţării întovărăşirilor de că­ ce marea majoritate a gospodă­
tre grupul Pauker-Luca, care a
folosit în acest scop pîrghille
pe care le acaparase în con­
ducerea de partid şl de stat, se
poate vedea din dinamica dez­
voltării sectorului socialist al
agriculturii în primii ani.
Departe de a fi stimulat miş­
carea de masă spre gospodăria
colectivă, aşa cum pretindeau
Pauker şl Luca neîndeplinireă
hotărîrilor partidului privind
formarea întovărăşirilor a deter­
minat o dezvoltare extrem de
înceată a procesului de tran­
sformare socialistă a agricultu­
rii, aproape o stagnare căreia i
s-a pus capăt abia atunci cînd
grupul antipartinic a fost zdro­
bit şl s-a luat curs spre înfiin­
ţarea de întovărăşiri agricole
(1952).
Faptele la care ne referim au
rămas astăzi de domeniul tre­
cutului, dar este util şi nece­
sar ca ele să fie rememorate
pentru a se arăta cum a luptat
partidul pentru aplicara liniei
sale leniniste, înfrîngînd acţiu­
nile criminale ale duşmanilor
ei, cit de Justă, realistă, profund plini, cîte zile de viaţă trebuie
gîndită s-a dovedit/ a fi politi­
ca partidului nostru, exemplu
de contribuţie creatoare la te­
zaurul comun de gîndire şi
practică revoluţionară al miş­
cării comuniste. Ţărănimea
muncitoare a urmat cu încrede­
re partidul care şi-a aplicat po­
litica neabătut, an de an, fără
a forţa lucrurile, dar şi fără a
bate pasul pe loc, determinînd
creşterea continuă a sectorului
socialist al agriculturii, lichida­ diul rural, învaţă de 10 ori mal
rea definitivă a exploatării omu­
lui de către om în ţara noastră,
mari succese în construcţia
economică, victoria socialismu­
lui la sate.
Drapelul socialismului flutu­
ră biruitor deasupra oraşelor
şl satelor noastre !
Am aflat că ziarul englez „Ti­
mes“, publicind relatarea des­
pre sesiunea noastră a trimisu­
lui său special la Bucureşti, re­
marcă satisfacţia care domneşte
Romînia, „în ciuda colectivi­
zării, producţia nu a avut de su­
şi probabil şi motivul pentru în­
crederea lor faţă de viitor“.
In aprecierile ziarului brita­
nic, aproape totul este exact. O
corectură se impune însă : pro­
ducţia agricolă nu numai că nu
a avut de suferit dar a crescut
continuu, şi aceasta nu „în
ciuda“, ci tocmai datorită co­
lectivizării agriculturii, datori­
tă faptului că ţărănimea' a pă­
şit pe calea socialismului; iar
ceea ce s-a realizat pînă acum
în privinţa creşterii producţiei
agricole este numai un început.
Tovarăşi,
Socialismul nu determină nu­
mai avîntul economic, el este şl
aducător de lumină, deschizător
de noi orizonturi minţii ome­
neşti. Conducînd opera de fău­
rire şi dezvoltare a economiei
socialiste .partidul s-a preocu­
ceasta este o sarcină deosebit
de complexă, care nu poate fi
rezolvată decît printr-o muncă
îndelungată şi perseverentă. în ­
făptuirea revoluţiei in conştiinţa
oamenilor, treptata lichidare a
mentalităţilor şi obiceiurilor
vechi, care nu mai corespund
relaţiilor noi, socialiste, con­
stituie unul din obiectivele
principale ale activităţii parti­
dului în procesul de desăvir-
şire a construcţiei socialismu­
lui.
Recent, revista „Lupta de
clasă“ a întreprins un studiu
deosebit de interesant şi In­
structiv cu privire la stările de
lucruri dintr-un sat, care în
1938 a format obiectul unei mo­
mrnmn wocmusMuim
află alături de noi în această
sală.
’Autorii monografiei descriau
sărăcia îngrozitoare din acest
sat, pe care-1 denumeau „pil­
dă fericită de felul cum nu ar
trebui să fie un sat romînesc“.
De bună seamă, ei aveau drep­
tate, deoarece pe atunci aproa­
pe două treimi din terenul ara­
bil al satului se aflau în stă-
pînirea a şapte moşieri, In timp
riilor ţărăneşti se zbăteau în
„cea mai oarbă mizerie“.
In acest studiu monografic
nu se spune nimic despre cărţi,
biblioteci, cititori de ziare. Ex­
plicaţia o dau înşişi autorii,
scriind că ţăranul „nu se va
gîndi niciodată la carte atunci
cînd trupul lui e ros de foame“.
Azi pe meleagurile acestui
sat se află o gospodărie colec­
tivă înfloritoare. Toţi cei 580
de copii de vîrstă şcolară merg
la şcoală, satul este electrificat,
are cămin cultural, două biblio­
teci, echipe artistice, cinemato­
graf, sute de abonaţi la ziare,
aproape 200 de aparate de ra­
dio, numeroase televizoare.
Exemplul acesta, unul din miile
din cîte s-ar putea da, reflectă
roadele minunate ale muncii
partidului şi statului nostru pe
tărîmul răspîndiril culturii.
înainte pînă şl abecedarul
era un lux. Scriitorul Geo Bogza
nota într-un reportaj din anul
1933 : „...5 lei înseamnă o pli­
ne. O pline e o zi de viaţă. Cîte
să smulgă din casele sărace
preţul manualelor didactice ?
Oamenii gîndesc: tăbliţa — 4
p îin l; geografia — 8 p lin i; abe­ lul dintre campaniile agricole
cedarul — 7 piini“. Astăzi toţi
copiii din clasa I-a pînă in a
Vil-a, primesc gratuit manua­
lele şcolare. Tineretul de la sate
deopotrivă cu cel de la oraşe
beneficiază de învăţămintul ge­
neral de 7 ani. In actualul an
şcolar, în clasele V—VII din me­
mulţi elevi decit In 1938.
Cele aproape 8.000 de biblio­
teci de la sate au peste 3 mi­
lioane de cititori. Tirajul zia­
relor şi revistelor răspîndite la
sate se ridică la aproape
2.700.000 exemplare. Numărul
Instalaţiilor cinematografice este
de peste 30 de ori mal mare
decît în 1938 —-• iar al cămi­
nelor culturale şi caselor de ci­
tit este de aproape 12 mii.
Setea de cultură, dragostea
de frumos îşi găsesc expresia
în ţara noastră mişcarea artiş­
tilor amatori. La concursul pe
au participat cu peste 19 mii
de coruri, echipe de dansuri,
brigăzi artistice de agitaţie, for­
maţii instrumentale.
întreaga bogăţie de mijloace
ale muncii culturale trebuie din
plin folosită pentru a răspunde
exigenţelor spirituale ale satului
nou colectivizat. întreaga mun­
că eultural-educativă la sate
trebuie să stimuleze şi să dez­
volte în conştiinţa maselor ţă­
rănimii spiritul colectivist, dra­
gostea şi devotamentul faţă de
muncă şi faţă de avutul obştesc,
patriotismul înflăcărat, să con­
tribuie activ la lichidarea con­
cepţiilor şi deprinderilor înapo­
iate, să sporească tot mai mult
rolul judecăţii opiniei publice,
înrîurirea educatoare a colecti­
vităţii.
Pentru continua dezvoltare a
activităţii cultural-educative la
cu totul insuficient de învăţă­
tori, care îşi duceau cu abnega­
ţie, adeseori cu eroism, munca
de apostolat cultural, a unul
număr Infim de medici ? Nota­
rii, perceptorii, administratorii
de moşii, pentru care lăcaşul
de „cultură“ preferat era —
după nimerita expresie a unul
vorbitor — circiuma din sat.
Astăzi avem în mediul rural
aproape de două ori şi jumăta­
te mal multe cadre didactice
decît In 1938, de aproape 5 ori
mai mulţi medici, de peste 8 ori
mal mulţi specialişti în agricul­
tură cu studii superioare.
Alături de el, Intelectualitatea
de la oraşe este chemată să
aducă o contribuţie tot mal
că nu voi greşi afirmînd că ţă­
rănimea noastră colectivistă do­
reşte să vadă mai des în mij­
locul ei oameni de ştiinţă şl cul­
tură, poeţi şl prozatori, artişti
renumiţi. La sate, aceştia vor
avea înalta satisfacţie de a în-
tîlnl un publio receptiv, sensi­
bil, entuziast, avid de cunoştin­
ţe, dornic să-şi însuşească co­
morile ştiinţei şl culturii.
In Raportul prezentat sesiu­
nii, organizarea învăţămîntulul
agrozootehnic de masă este ca­
racterizată drept una din cele
mal Importante şl urgente sar­
cini ale momentului de faţă.
Armata de lucrători din agri­
cultura socialistă trebuie să albă
nu mimai ofiţeri pregătiţi, ci
şi soldaţi bine instruiţi, înar­
maţi cu cuceririle ştiinţei mo­
derne, cu metode* agrotehnice
înaintate, verificate în practică.
Este limpede că astfel de sar­
cini nu pot fi îndeplinite de sis­
temul actual al aşa-numitelor
şcoli profesionale agricole, ne­
corespunzătoare necesităţilor noi
nici prin profilul lor, nici prin
numărul Infim al celor pe care-I
pregătesc. Inutilitatea acestor
şcoli, semnalată de mult de lu­
crătorii de pe teren, a fost în­
ţeleasă cu mare întîrziere de
Ministerul Agriculturii.
Propunerile prezentate de
conducerea de partid şl destat
au un caracter larg, realist şi
totodată îndrăzneţ. Este vorba,
după cum vă este cunoscut de or­
ganizarea unui sistem de invăţă-
mînt care să cuprindă masa da
ţărani colectivişti eşalonat pe
3 ani şl funcţionind în interva­
de toamnă şi cea de primăvară.
Cercurile agrozootehnice de
masă vor fi conduse de specia­
lişti agricoli, vor dispune de
programe şl manuale elaborate
de cele mai competente cadre
din toate ramurile agriculturii.
Rezultatele unui astfel de în-
văţămînt se vor materializa în
producţii sporite, In veniturile
mai mari ale gospodării'ur co
lective şi ale ţăranilor colecti­
vişti.
Ţărănimea colectivistă mani­
festă un puternic mte--.es pentru
cunoştinţele agricole. Mulţi ţă­
rani muncitori frecventează
cursurile agrozootehnice de
masă existente, cu toate imper­
fecţiunile de care acestea suferă
în prezent. La sate au o mare
căutare cărţile de popularizare
a ştiinţei agricole, a experienţei
unităţilor socialiste fruntaşe. biruitoare semnul gloanţelor re­
Numai în anul 1901 au apărut gale, de acum 55 de ani...
şuri de acest fel, cu un tiraj de povestind cum aţi întemeiat
peste 4.500.000 exemplare.
Pentru a răspunde interesului nuni săvîrşiţi în munca laolal­ te 80 de ani, cîţl am durat, îmi
eficacitatea deplină a învăţă-
mintului agrozootehnic de masă,
aşa cum este conceput în pro­
punerile ce v-au fost prezen­
tate, va fi necesar ca atit Con­
siliul Superior al Agriculturi,
cit şi sfaturile populare şi con­
siliile agricole regionale şi ra­
ionale să se preocupe din timp
de crearea tuturor condiţiilor
necesare funcţionării perfecte a
acestor cursuri începînd din
toamna anului curent. Buna or­
ganizare şi funcţionare a lor
trebuie să se afle şi în atenţia
dv. permanentă, tovarăşi pre­
şedinţi de gospodării colective.
Trebuie combătută rutina, în ­
chistarea care se mai manifes­
tă in acest domeniu. Nu de
mult, direcţia generală de resort
din Ministerul Invăţămîntului şl
Culturii şi-a pus în gind să re­
ducă aproape la jumătate vo­
lumul de cunoştinţe agricole
mentul clnd se pune cu toată
rală a unui studiu temeinic şi
serios al cunoştinţelor agricole.
Iată ce înseamnă să rămîi ire­
mediabil in urma vieţii, să nu
ţii seama de cerinţele ei I
Patriotul şl omul de ştiinţă
care a fost Ion Ionescu de la
Brad, scria: „Noi sintem din
şcoala aceea care... de la prac­
tică se ridică la teorie şl care
nu admite decit teoria Ieşită din
practică şi rezemată de practi­
că. De aceea la şcoala noastră
elevii vor avea întotdeauna îna­
intea lor practica cu ştiinţa“. El creşterea în primul rînd a pro­
visa un învăţămînt care să ser­
vească cu succes la dezvoltarea
imenselor resurse agricole ale
ţării. „Pînă ce nu se va dovedi
că o cultură luminată scoate din
pămînt mai mult venit decit cea
?asyymsö33S2ixw53R; OS09 UtciX'j4Ji'AXlL<**>
noştri să Intre în calea progre­ ducătoare din occident. „Istoria
selor agricole“.
la Brad se realizează in vremea
noastră, Iar locul cultivatorilor
din acea vreme, ce abia trebu­
iau „înduplecaţi să intre în ca­
lea progreselor agricole", l-au
luat ţăranii colectivişti, stăplni
ai roadelor muncii lor, hotarîţi
să folosească toate cuceririle şti­
inţei pentru avîntul agricultu­
rii socialiste şl înflorirea patriei.
Sesiunea noastră se desfăşoa­
ră într-un moment complex al
vieţii Internaţionale. In timp ce
la Geneva au loc lucrările Co­
misiei pentru dezarmare, în
Oceanul Pacific răsună bubuitu­
rile exploziilor atomice pe care
le efectuează Statele Unite ale
Amerlcll, puterile occidentale
înteţesc cursa înarmărilor. Dar
forţelor agresiunii, apologeţilor
războiului rece li se opune fron­
tul tot mai larg, tot mal puter­
nic al forţelor păcii. Ideea co­
existenţei paşnice între toate
statele, fără deosebire de sistem
social, a dezarmării generale şl
totale, promovată activ de ţă­
rile socialiste, precum şl de alte
state Iubitoare de pace, cîştigă
o tot mal largă adeziune In în­
treaga lume, necesitatea lor fi­
ind recunoscută şl de reprezen­
tanţii mai lucizi al claselor con­
Fraţi Plugari şi Muncitori,
iubiţi Tovarăşi,
Pfzi, In ajunul zlntll de
Mai, sînteţi, aici de faţă, în Ma­
rea Dumneavoastră Adunare
Naţională, 11.000.
Vă vedem acoperiţi cu meda­
liile şl Insignele tinerei noastre
Republici.
Iau din ultima vorbire a To­
varăşului Gheorghiu-Dej urmă­
toarele cuvinte: că „în Repu­
blica Populară Romină socialis­
mul a învins definitiv, la oraşe
şl sate“. Cuvinte adîno istori­
ce, pe miile de ani.
In scrierea noastră veche, sta­
tornicirea altor temelii se nu­
mea Descălecare. Descălecătorii
sînt aici, In fruntea Marii Adu­
nări Naţionale: el se numeso
Partidul.
Potrivire de cifre: 1907 au
fost împuşcaţi 11.000 răsculaţi.
Azi au venit din toată ţara
11.000 de socialişti. Dacă l-aş
căuta la piept, aş afla poate la
bătrînii Dumneavoastră dede­
subtul decoraţiilor Republicii
gospodăriile colective şl cîte mi­
umăr la umăr, vatră cu vatră,
ogradă cu ogradă, sat cu sat, ca
să fiţi însfîrşit, un singur popor
al unui singur pămînt. Miraco­
lul revoluţiei s-a împlinit.
Am simţit bucuria hărniciei
si a belşugului ajuns. A'm au­
zit, viţă de plugar cum sînt,
cit porumb, cit grîu şi cîte alte
avuţii scoateţi, zi de zi, cu mîi-
nile, cu priceperea şi mintea,
din darnica noastră ţărînă,
amestecată pînă deunăzi cu
sîngele şi lacrimile cheltuite su­
te de ani pentru alţii, care v-au
plătit cu lanţuri grele, îngenun-
chiaţi pe ogoarele boiereşti.
Dar, fraţi plugari, dacă nu es­
te iertat să-mi uit obîrşla, nu
pot nici să uit, de meseria de
scriitori şi de tot ce le-aţi dă­
ruit scriitorilor noştri, străduiţi
să aducă fărima lor de lumină
Cuvîntul deputatului
Nicolae Giosan
Terminarea colectivizării agri­ drul acestei orientări, o im­
culturii constituie o mare vic­
torie a partidului şi statului
nostru pe frontul făuririi unei
vieţi îmbelşugate şl fericite.
Acest eveniment de însemnăta­
te istorică este rodul bogat al
politicii ştiinţifice, plină de în­
ţelepciune a partidului nostru.
Colectivizarea agriculturii a
fost întotdeauna analizată de
partid In strînsă legătură cu
sporirea producţiei agricole.
Pentru a se obţine mai multe ce­
reale, carne, lapte, lină, ouă şl
alte produse, conducerea parti­
dului a orientat agricultura pe
calea dezvoltării intensive spre
ducţiei de cereale şl îndeosebi
de grîu şl porumb. Aceasta con­
stituie o bază sigură şl trainică
N r. ?28ß
V>'33
refuză să meargă înapoi — scria
burg — preţul pe care ea, u
cere pentru securitatea in vea­
cul atomic este suprimarea răz­
boaielor“.
Cercurile cele mai reacţionare
şi mai-agresive din lumea capita­
listă resimt o furie neputincioa­
să in faţa creşterii impetuoase
a forţelor păcii şi socialismului.
Nu de mult conducătorii aşa-
numitei „Asociaţii americane a
forţelor militare aeriene“, fi­
nanţată de monopolurile aviati­
ce de peste ocean, au cerut în­
tr-un raport adresat Casei Albe
ca „desrădăcinarea totală a sis­
temului socialist să devină... ţe­
lul naţional al Statelor Unite“.
Ce li se poate răspunde ac '
tor smintiţi decit atît : strugurii
sînt acri, domnilor! Nu există
forţă în lume care să „desrădâ-
cineze“ sistemul socialist. în­
tregul mers al istoriei în zilele
noastre arată că viitorul aparţi­
ne socialismului.
Mă asociez tuturor celorlalţi
vorbitori în aprobarea deplină
a Raportului prezentat şl a mă­
surilor propuse In vederea con­
tinuei dezvoltări a agriculturii
noastre socialiste.
(Cuvintarea a fost subliniată
prin puternice aplauze).
la strălucirea în lume a ghi­
dului romînesc.
Plugarii ne-au dat moştenirea
limbii, a simţirii şi a frumu­
seţilor, împletite în singurătă­
ţile marilor suferinţe...
Noi, scriitorii, n-am fi năs­
cocit nimic fără ajutorul aces­
tei moşteniri... Gralurile noas­
tre slnt ale poporului, cartea
noastră Izvorăşte din înţelep­
ciunea şl din puterile sufletului
acestui popor. Cărturarii noştri
şl dascălii noştri slnt ciobanii
Mioriţei. Chemarea noastră este
să-l dăm poporului înapoi, mai
înfrumuseţată, dacă se poate,
zestrea strînsă de acest mare
părinte al nostru, al tuturora.
Poporul. încercăm cu sfială să
nu cumva să o împuţinăm.
Nu ştiu dacă între dumnea­
voastră sînt mal mulţi de o vlr-
stă cu mine. Unii au apucat nu­
mai cîte o parte din trăirea
mea. In haine negre, scriitorii
au îndurat în trecut aproape
aceeaşi viaţă ca şl fraţii lor in
opinci şl straie albe.
Sînt unul din martorii In via­
ţă al unul trecut neruşinat şl
nemernic.
Astăzi, nici plugarii, nici scrii­
torii nu mal ştiu ce-1 suferin­
ţa şl ce-i deznădejdea. La pes­
pului de faţă, răscumpărătorul
umilinţelor, mlhnirilor şi sără­
ciei răbdate.
Mulţumită bărbaţilor care In-
drumează ţara, In deplină bu­
curie, âtlt pentru noi cit şl pen­
tru dlnşii, astăzi sîntem cu toţi:
fie muncitori cu braţele, fie cu
sculele grele sau mai uşoare,
slujitorii aceluiaşi vis de feri
cire împlinită al poporului nos­
tru, cit şi al celorlalte popoa­
re încă In suferinţă.
Ca şi plugarii, ne simţim co­
lectivizaţi şi noi...
Să trăiţi scumpi tovarăşi din
uzine şi de pe brazde.
Trăiască Partidul Muncitoresc
Romîn 1
Trăiască Guvernul Republicii
Populare Romîne I
Florile zintîlulul de Mai să
ningă fragede, pe capetele şi în
sufletele tuturora, întinerite.
portanţă deosebită a fost dată
culturii porumbului, care gă­
seşte condiţii de climă şi so
deosebit de favorabile în toatf?
regiunile ţării.
încă de la Consfătuirea frun­
taşilor din agricultură din 1955,
au fost criticate teoriile greşite
ale unor specialişti care au
susţinut reducerea suprafeţelor
însămînţate cu porumb. Măsu­
rile concrete luate au dus la ex­
tinderea acestei culturi şi ia
sporirea producţiei la hectar.
Suprafaţa cultivată cu porumb
este In 1962 cu peste 1 milion
hectare mai mare decit în 1953,
Iar producţia la hectar în peri­
oada 1957—1961 este cu 44 la
sută, mai mare decit producţia
medie a anilor 1934—1938.
(Continuare tn pag. 5-a)