Page 80 - 1962-05
P. 80
Nr. 2304 D R U M U L S O C IA LIS M U LU I m> 9 1
wsaagxfnvm m m axnK m a ggB m m m B m aaam w m aK E B atm m m m isB m m rawsssmnreBsnw’r ¦
Sn s a te le raio n u lui H a ţe g Cu răspunderea \ U i-, - xy
A gitaţia vizuală să fie mai vie Gu prilejul unei analize a activităţii Toate aceste măsuri luate în cadrul R A D I II
şantierului nr. 7 Lupeni al T.R.G.H., şantierului au condus la impulsionarea
şi mai bogată în conţinut făcută cu cîteva luni in urmă, colec ritmului de lucru. Ca urmare, la trei
tivul de conducere de aici, organizaţia din blocurile în construcţie (D, G şi
de bază şi comitetul sindicatului şi-au 10) lucrările sînt într-un stadiu avan 24 MAI 19G2
în satele şi comunele din raionul rilor noastre, pentru întărirea gospo material lemnos pentru rame) dar si propus să ia asemenea măsuri îneît sat. Se lucrează la finisările interioare
Haţeg colectiviştii dau bătălia pentru dăriei, trebuie să ridicăm noi construc aici sînt deficienţe. Pc unul din pa
ca lucrările agricole să fie executate ţii. Să le construim folosind resursele nouri poţi c iti: „(Solectivişti 1 Să luptăm munca să se desfăşoare în tot mai Aici există toată garanţia că ele se PROGRAMUL I : Emisiunea pentru zică distractivă; 10,35 Melodii popu
la timp şi în cele mai bune condiţiuni. locale şi să luptăm ca un grajd pen pentru ca pînă în anul 1965 fondul sa te ; Sfatul zootchnicianului: Creş lare româneşti interpretate la diferite
Pentru a veni în sprijinul lor, privind tru 1Q0 de vite să coste cel mult de bază al gospodăriei noastre să bune condiţiuni, astfel ca planul să fie vor încadra în graficul de predare terea păsărilor dc apă; 5,40 Polci; instrumente ; 12,00 Potpuriuri şi uver
munca de întreţinere a culturilor cit 50.000 lei". In faţa sfatului popular crească Ia 1.200.000 lei“. Oare cum 6,10 „Pe ogoarele înfrăţite" — pro turi ; 12,35 Răsună cîntecul şi jocul pe
şi alte obiective ce le au de realizat comunal se găseşte o altă lozincă: „To poate fi mobilizatoare această lozincă realizat în mod ritmic. Rezultatele bune obţinute se dato- gram de cîtcce; 6,30 Ciută taraful plaiuri bănăţene; 14,30 Muzică uşoară
colectiviştii în vederea întăririi eco- varăşi colectivişti 1 Sîntem în între dacă la ora actuală gospodăria are G.A.G. „Vasile Tudose“ din comuna dc compozitori voniîni; 15,05 Muzică
nomico-organizatorică a gospodăriilor cere pe raion pentru construcţii trai deja un fond de un milion Iei? Pe Astfel, s-a stabilit concret pentru resc elanului în muncă al constructo Romîneşti, raionul Ţitu, regiunea Bu populară sovietică; 15,40, Valsuri din
colective, multe organizaţii de partid nice şi ieftine!“. verso-ul aceluiaşi panou, o altă chemare: cureşti ; 6,45 Salut voios de pionier; operete-; 16,15 Vorbeşte Moscova ;
acordă o mare atenţie agitaţiei vi „Să luptăm pentru ca numărul de ani fiecare echipă de constructori în parte rilor. Echipe ca cele conduse de co 7,30 Sfatul medicului: Alimentaţia co 17,15 Program interpretat de orches
zuale. Agitaţia vizuală fiind concretă şi ope male Ia suta de hectare să crească“. tre de mandoline; 17,30 Din via+a
rativă, a însufleţit pe colectivişti la Dar cîte animale există acum la suta ce anume volum de lucru trebuie să muniştii • Constantin Alexandru, fierar pilului în timpul primăverii; 8,00 Mu muzicală a oraşului Craiova ; 18,10
Preocupare rodnică o muncă plină de avînt. Pînă în pre de hectare şi la cît trebuie să crească Muzică populară romînească; 19,00
zent, colectiviştii din comuna Sălaşul numărul lor — nu reiese de nici unde. execute lunar şi chiar zilnic. De ase betonist, Pavel Pantelimon, instalator zică ; 8,30 Concert de dimineaţă;
La sediul gospodăriei, în faţa cămi Superior au procurat lemnul necesar Juriuil de întrecere; 19,15 Program
nului cultural sau a sfatului popular construcţiei unui grajd de 100 capete In timp ce o serie de panouri stau menea, la fiecare bloc în construcţie sanitar, Petru Vpsiu, calorifer ist. Ale 9,00 Vreau să ştiu; 9,25 Mu-
comunal din Sălaşul Superior, se află vite. De asemenea, piatra şi nisipul nescrise, prin sat mai poţi întîlni şi
încă afişate ziarele în care s-au pu necesare sînt procurate pe plan local, acum lozinci închinate... celui de-al s-a întocmit cîte un grafic calendaristic xandru- Pop, zidar, Gh. Catrinoiu, dul
blicat lucrările sesiunii extraordinare reducînd în acest fel preţul de cost Vl-lca Festival Mondial al Tineretului
a Marii Adunări Naţionale. In afară al noilor construcţii. Din iniţiativa co care a avut loc îa Moscova, iar altele de desfăşurarea lucrărilor. Aceste gra gher, au realizat depăşiri de normă
de acestea o serie do lozinci, panouri, lectiviştilor, multe lucrări în construc cheamă ţăranii muncitori din Dem-
grafice, scrise îngrijit, atrag atenţia co ţii se execută prin muncă patriotică, suş să se înscrie în gospodăria co fice au fost afişate pe blocuri. Tot între 20 şi 00 la sută. E drept că
lectiviştilor asupra sarcinilor ce le au aşa cum s-a procedat de altfel şi Ia lectivă, deşi la ora aceasta e colecti
de rezolvat, susţin anumite iniţiative. transportul lemnului şi prelucrarea vizată întreaga agricultură din ţară. odată s-a introdus sistemul urmăririi aceste echipe s-au bucurat şi de o
De pildă, Gomitctul comunal de partid lui, săpatul fundaţiilor etc.
din Sălaşul Superior, împreună cu or » Probleme c a : dezvoltarea sectorului La gazeta , de perete a organizaţiei zilnice a realizări- ............................... — iM iio » . — » îndrumare perma
ganizaţia de bază P.M.R. din G.A.G. zootehnic, creşterea producţiei de po de bază şi la panoul fruntaşilor din lor sarcinilor de plan
„Viaţa învinge", au format un colectiv rumb, grîu etc. la ha., creşterea pă curtea sfatului popular comunal, se pe fiecare echipă în C o n s tru c to ri nentă şi calificată muzical pentru fruntaşi în producţie
care se ocupă ca agitaţia vizuală să sărilor, cultivarea legumelor şi zarza află expuse articole privind situaţia parte, realizări care şi c o n s tru c ţii clin partea meşterilor
fie operativă, legată de sarcinile ce vaturilor nu sînt nici ele scăpate din internaţională, ori sînt afişate mate S î & g 'C & X s G o e e ' din industrie şi agricultură ; 22,50 Mu
le are gospodăria. Colectivul cuprinde vedere. Chemările adresate colectivişti riale ce tratează despre educaţia co se trec zilnic pe un şi inginerilor şan- zică de dans.
oameni cu iniţiativă, care sesizează lor pentru a acorda toată atenţia aces piilor. Oare în campania de însămîn- / f l 8S3 f?M Si15PÍ8f ii
imediat tot ce este nou şi ia măsuri tor obiective pot fi întîlnife peste tot. ţări. ia întreţinerea culturilor sau în
de popularizare. alte munci, să nu se fi remarcat nici grafic al întrecerii s ; fierului.
Asemenea lozinci, panouri, unele unii dintre colectivişti care să merite
Acum aici se duce o susţinută grafice se pot întîlni şi la Pui, Să a fi popularizaţi Ia gazeta de perete, socialiste din cadrul şantierului. La blocul nr. 0-9’ există însă o ră 24 MAI 1962 L u n a mai, lima ?
muncă pentru ca lucrările de între laşul Inferior, Livadia, Rut Bărbat, To- ori expuşi la panoul fruntaşilor? D E V A : C întecul întrerupt — cine
ţinerea culturilor să fie executate la teşti şi în alte safe. O muncă mai susţinută în scopul mînere în urmă faţă de grafic. Cauza 3
timp şi de bună calitate. In sprijinul La Tuştea, în fot satul, nu se află m atog ra fu l „P atria“ ; In tîln ire pc ca
acestei acţiuni este îndreptată şi aten In unele safe, munca decît trei panouri. La două din ele vop îndeplinirii ritmice a sarcinilor, a im principală a fost aceea a neeliberării 1
ţia colectivului ce se ocupă de agita seaua s-a decolorat şi cu greu mai blu — cinem atograful „F. S îrbu“ ;
ţia vizuală. „Aplicînd trei praşile la frebuîe îmbunătăţită pot fi citite, iar la cel de-al treilea pulsionării lucrului la fiecare loc de la timp a amplasamentului. Dar aici H U N E D O A R A : M uzicantul orb — imprimeurilor 1
porumb, vom obţine o recoltă sporită“, a mai rărrias doar suportul înfipt în 1
„Anul acesta va trebui să obţinem Din păcate nu poţi -să-ţi faci aceeaşi pămînt pentru că panoul propriu-zis muncă, în fiecare echipă, a desfăşurat există şi o slabă îndrumare tehnică a
5.000 kg. porumb boabe la ha“, „Co impresie dacă vizitezi comunele Dem- lipseşte. In schimb, pe unele ziduri se
lectivişti din Sălaşul Superiori Să suş, Berthelot sau satele Tuştea, Ciula mai pot citi şi acum chemări care au şi organizaţia de partid. Astfel, în echipelor de constructori. Meşterul Ga- cinem atograful „V ictoria“ SEBEŞ: 1
acordăm toată atenţia lucrărilor de în Mare, Hăţăgel şi altele unde nici pe uliţe fost de actualitate înainte de alege
treţinere a culturilor 1". Lozinci ca aces şi nici la sediile gospodăriilor colective rile de deputaţi din 5 martie 1961. cursul lunii februarie organizaţia de vrilă Feleki nu a supravegheat îndea P uştiul — cinem atograful „Progre Vă puteţi procura prin u- 1
tea sînt expuse pe uliţele comunei şi nu găseşti decît puţine panouri sau lo
în cele mai frecvente locuri. Ele mo zinci, din care o bună parte sînt scrise Pc. uliţe şi Ia sediile G.A.G. din partid a analizat în cadrul unei adu proape modul în care a fost turnat be su l“ ; L a ordin, să trăiţi — cinem a nităţile comerţului de
bilizează pe colectivişti la o muncă din anul trecut. Aceasta ne dovedeşte Ciula Mare, Hăţăgel şi în alte cîteva
mai susţinută în această perioadă de că comitetele comunale de partid şi safe nu vezi nici o lozincă, nici o nări generale modul în care se res tonul la terasa circulabilă a blocului, tograful , M . Sadoveanu“ ; P E T R O stat şi cooperatist din
timp. organizaţiile de bază din G.A.G. res chemare care să mobilizeze colectiviştii
pective nu se ocupă cu toată răspun la lupta pentru dezvoltarea economică pectă graficele de producţie la blocu din care cauză aceasta a fost execu Ş A N I : A rtistu l — cinem atograful regiune, cele mai
La începutul acestui ari, colectiviştii derea de această formă a muncii poli şi organizatorică a gospodăriilor. Si „A l. Sa b ia “ : P ost-restant — cinem a
din Sălaşul Superior au hotărât să tice de masă. în comuna Berthelot se întîînesc pa rile care au termen de predare în tri tată prost, fiind necesară refacerea el. to g r a fu l .,7 N o ie m b r ie “ ; A L B A I U frumoase impri
cheme Ia întrecere toate G.A.G. din nouri mari din tablă care sînt aşe T IA : Frum oasa L u retle — cinem a
raion în ceea ce priveşte ridicarea noi La Dcmsuş, de pildă, la intrarea în zate pe uliţa principală a comunei, mestrul II din acest an. Gu acest pri Lipsa preocupării continue pentru des to g ra fu l „V ic to ria “ ; Z b o a ră cocorii meuri din mă
lor construcţii într-un timp cît mai sat întîlneşti un panou care are în în locurile cele mai frecventate. Ele — cinem a to g ra fu l „23 A u g u st“ ;
scurt şi la' uri preţ de cost scăzut. In scris pe el o lozincă mobilizatoare. La au însă, un caracter general. De ase lej s-au stabilit sarcini concrete pentru făşurarea unei munci susţinute, la ni tase, relon,
sprijinul acestei iniţiative s-au afişat nici două sute de paşi te întîmpină menea la G.A.S. (secţia Berthelot) ga
lozinci, panouri care arată necesitatea cel de-al doilea panou pe care e scris zeta de perete este lăsată în părăsire desfăşurarea unei munci mai organi velul sarcinilor, a făcut ca în luna bumbac şi
folosirii resurselor locale în construcţii. exact citatul consemnat şi pe cel din iar în incinta clădirii nu există nici un
Pe un panou ce se găseşte în faţa se ţii. Zilele acestea s-au revopsit şi scris panou, lozincă ! Oare ce are de spus zate, care să conducă la încadrarea aprilie lotul condus de meşterul Gavrilă celofibră. 3
diului G.A.G. se poate c iti: „Ţărani cîteva panouri( alte 13 au fondul vop biroul organizaţiei de partid din aceas
colectivişti 1 Pentru creşterea’ venitu sit dar sînt nescrise din vina Sfatu tă unitate ? realizărilor Ia nivelul planului. In sco Feleki să realizeze doar 56 la sută din O R Ă Ş T lE : B ătălie în m arş seria î ş i DECADA 3
lui popular comunal care nu acordă Pentru viitor Comitetul raional de pul urmăririi îndeplinirii propriilor ho- sarcinile de plan. I I — cinem atograful „V. R o a ită “ : 3
partid Haţeg este chemat să acorde In tîln ire cu v ia ţa — cinem atograful
mai multă atenţie acestei forme' a tărîri şi a impulsionării ritmului, bi Dacă pe şaniierul din Lupeni s-a 1
muncii politice de masă. Comitetele
comunale de partid vor trebui ajutate roul organizaţiei de bază a repartizat acordat atenţie lucrărilor de construc „Flacăra“ ; S IM E R IA : D octorul din CADOURILOR 1
să-şi reorganizeze munca în această
privinţă şi să asigure în toate satele, membrii de partid pe blocuri, spre a ţie propriu-zisă a blocurilor, în această B o th e n o v — c in e m a to g r a fu l „/. P in
în toate gospodăriile colective o agi
taţie vizuală eficace. Lucrătorii din urmări şi contribui efectiv la buna des perioadă au fost neglijate lucrările ii Jic“ ; H A Ţ E G : C o n tem p o ra n u l se PENTRU COPII 1
aparatul de partid care pleacă pe teren 1
vor trebui să exercite o îndrumare si făşurare a muncii. De cum se des edilitare. In luna aprilie s-a realizat colului — cin em atograful ..P opular"; 3
un control mai eficient în ceea ce B R A D : C arm en de la R onda — ci (23 MAI—1 IUNIE)
priveşte folosirea agitaţiei vizuale. La făşoară lucrările la blocul CI—C2, de doar 33 Ia sută din volumul lucră 3
rîndul lor organizaţiile de partid vor
trebui să axeze conţinutul agitaţiei vi pildă, răspunde tov. Petru Pălivan, din rilor făcute. E drept că aici au exis n em a to g ra fu l „St. roşie“ ; L O N E A : în toate magazinele de 3
zuale pe îndeplinirea sarcinilor de specialitate ale comerţului )
mare răspundere ce stau în faţa gos partea biroului organizaţiei de bază, tat unele greutăţi privind documentaţia h a c u l u rn i actor — cinem atograful
podăriilor colective. Agitaţia vizuală „M in eru l“ ; T E I U Ş : S ecţiu n ea a V -a
trebuie să trateze problemele cele mal r ş i comuniştii Albert Arpad, NJ- tehnică, însă nu e mai puţin adevărat — c in e m a to g r a ftd „M u n c ito r u l“ ; de stat din regiune se gă 7
principale şi actuale, să arate însem I H A : V ikingii — cinem atograful „Gh.
nătatea creşterii producţiei cerealiere colae Aniza şi Ştefan Dodoc. Asemenea că nici conducerea şantierului nu s-a sesc articole de îmbrăcă
la ha., sporirea sectorului zootehnic,
să popularizeze metodele înaintate de responsabilităţi au fost stabilite şi de preocupat suficient şi cu răspundere minte pentru copii (costu- î
muncă, colectiviştii să fie chemaţi să maşe, lengerie, încăţămin- 3
urmeze exemplul fruntaşilor. Prin pa celelalte trei blocuri în construcţie pe de aceste lucrări. De cîtva timp echi D o ja "; A P O L D U I. DE SU S ¦ Stra
nouri comparative, grafice, să se explice
şantierul din Lupeni. pele de muncitori necalificaţi nu-şi da preriilor — cin em a to g ra fu l „23 te etc.). 3
pe larg ce înseamnă creşterea avuţiei
Biroul organizaţiei de partid nu s-a realizează sarcinile de plan tocmai da A ugust
obşteşti, cale de întărire a gospodă
mulţumit numai să stabilească sarcini torită neasigurării frontului de lucru 7m ~.
riei şi de creştere a bunei stări a fie
cărui colectivist.' si răspunderi concrete. Periodic anali necesar.
S. CERBU zează modul în care comuniştii îşi în Rezultatele din ultimul timp obţi
P. FARCAŞIU
deplinesc sarcinile ce le revin. In fie nute în cadrul şantierului T.R.C.ll. din
care adunare generală 1-2 membri da Lupeni demonstrează că munca poate
partid prezintă informări asupra fe cunoaşte un impuls din ce în ce mai
lului cum se desfăşoară lucrările la mare. Este necesar ca sarcinile ce
blocurile de care răspund, despre fe revin şantierului să fie privite cu toată
lul în care îşi duc la bun sfîrşit sar răspunderea de întreg colectivul.
cinile încredinţate. V. FURIR
•FTÍJ33U =133= * îL S t
S-au-¦Jir Ei® schimbat oamenii Sărbătoare sportivă la Certej
( U rm are din pag. l-a ) tone de cărbune peste plan fie In scopul antrenării în activitatea Primilor clasaţi li s-au înmînat di
care. Şi-au depăşit în acest fel sportivă a unui număr cît mai mare plome.
buni gospodari. Faptul că ei au cu aproape 20 la sută angaja de oameni ai muncii, asociaţia Aurul
redus preţul de cost al tonei mentele pe care şi le-au luat. De din Gcrtej a organizat în zilele de 19 GH. POPANDRON
de cărbune cu 2,94 lei ne spu realizările lor se apropie şi ce şi 20 mai o seric de întreceri sportive.
ne că acest colectiv înmănun le pe care le obţin minerii din La întreceri au participat aproape 200 corespondent
chează mineri destoinici, cu ex brigada condusă de Vasile Za- oameni ai muncii din localitate. In
perienţă, pricepuţi. In fruntea ce haria, ceea ce ne spune că bri programul primei zile au figurat în VOLEI
lorlalte brigăzi din sector, pină gada aspiră la un loc de frun treceri de atletism, trîntă, haltere, aler
acum, s-au situat brigăzile condu te în întrecere. gări distractive (fuga în sac), căţăra- Duminică, echipa de volei băieţi Ar
se de minerii Gheorghe Michiev şi re pe frînghic, volei, terminate cu o deleana din Alba lulia şi echipa de
Ion Firoiu. Ele au extras în prime Acest lucru arată cît de mult ' volei fete Sănătatea din Alba lulia au
le 17 zile din luna mai cîte 560 s-au schimbat oamenii din fosta întrunire tovărăşească. A doua zi au susţinut întîlniri amicale cu echipele
brigadă codaşă. avut loc concursuri de gimnastică de de la Industria Sîrmii Cîmpia Turzii.
Echipa feminină Sănătatea Alba lulia
Creşte capacitatea de încărcare ansamblu executată de elevii şcolii de a învins echipa Gîmpia Turzii cu
3—0 iar ectiipa de băieţi Ardeleana a
Noi şi noi utilaje completea telor de minereuri din carieră, 7 ani, întreceri de popice, volei, fotbal fost învinsă de Gîmpia Turzii cu 3—1. CUMPĂRĂTORI !
ză înzestrarea tehnică a E.M. pentru impulsionarea lucrărilor şi un concurs de trotinete pentru copii.
Teliuc. Be curînd, în exploata de aici, unde s-a înregistrat o N. MORARU Noile magazine de încălţăminte şi tricotaje
re, a fost adus un excavator a rămînere în urmă. In cadrul întrecerilor s-au evidenţiat deschise de O. C. L. produse industriale
cărui cupă are o capacitate de corespondent în cvartalul 23 August din oraşul Deva
3 m.c.. In prezent se lucrează Anul acesta, exploatarea a în mod deosebit Vasile Tătar şi Lazăr
intens pentru montarea părţilor mai fost dotată şi cu alte utila Moise la trîntă, maistrul Vasile Lazea Campionatul regional
sale componente. S-a preconizat le fotbal
ca noul excavator să se folo je şi maşini între care autoca la aruncarea greutăţii, muncitorul Ale
sească la descopertarea zăcămin- xandru Ponori la haltere, Ilie Mitran CATEGORIA Il-a
mioane de mare tonaj, excava
la suliţă, Emanoil Gal şi Nicoiae Mo- Aurul Cerfej —
toare, foreze, maşini unelte ş.a. Mureşul Vinful de Jos
raru Ia popice şi alţii.
Á fr ic a d e s u 4-0 (2-0) VĂ OFERĂ
d ¦v e s t
Cotropirea acestui teritoriu a înce Unite, ea. a preluat mandatele statelor Această intîlnire, care se anunţa a Şnoi — un bogat sortiment din cele mai
put în 1883 cînd aventurierul Luderitz membre ale O.N.U., dar Uniunea sud- ted Mines of South-West Africa" în ti destul de dificilă, a fost cîştigatâ modele de încălfăminte pentru femei
din Bremmen a acostat în apropierea africană a refuzat să predea mandatul care monopoliştii englezi deţin 80 la de echipa gazdă cu scorul de 4—0 în
golfului Angrapequena. A trecut numai său asupra Africii de sud-vest. Mal suta din acţiuni. Companiile ameri urma unui joc de bună factură tehnică. şi bărbafi
un an şi Bismark a şi declarat Africa mult, guvernul rasist a cerut O.N.U. cane „Newmond Mining Corporation" Oaspeţii au fost lipsiţi de orientare şi
de sud-vest posesiune germană. Dar în 1946 să recunoască anexarea acestui şi „American Metal Gompany“, stăpâ mai ales ineficaci la poartă. — tricotaje din lînă, bumbac şi alte
abia în 1890 imperialiştii germani au teritoriu de către Uniunea sud-africană. nesc exploatarea cuprului, plumbului sortimente de mărfuri industriale.
putut cotropi aproape întregul terito Numai Anglia a sprijinit aceste pre şi zincului. Mari investiţii au mono N. VIRZOABĂ
16 ani la rînd guvernul rasist din riu cu preţul exterminării în masă a tenţii, în timp ce majoritatea mem polurile americane în exploatarea ura CETĂŢENI
Uniunea sud-africană a refuzat să per multcr triburi şi popoare. brilor O.N.U. au condamnat insolenţa niului. corespondent
mită oricărei comisii internaţionale să guvernului sud-african şi au votat o ? ÎN CAZ DE IN C E N D IU
viziteze colonia sa — Africa de sud- Datorită cruntei exploatări, poporul rezoluţie care îi cerea să predea ime Populaţia de culoare încartiruită în » Tot în etapa de duminică Ardealul
vest, de teamă de a nu dezvălui în Africii de sud-vest s-a răsculat de diat Organizaţiei Naţiunilor Unite man rezervaţii, care nu sînt altceva decît Teliuc a fost învins pe teren pro telefonaţi la numărul 112
faţa opiniei publice mondiale adevă mai multe ori împotriva tiraniei. In datul asupra Africii de sud-vest. In loc un fel de lagăre de concentrare, este priu cu scorul de 2—0 de către echipa
rata situaţie tragică a poporului obi 1904 s-p răsculat tribul Herero. Asu să se supună rezoluţiei, sîmţindu-se silită să muncească pentru mărirea studenţilor din Petroşani. Acesta fiind numărul de telefon al pompierilor
dit din acest teritoriu. Numai datorită pritorii au exterminat apoi mai mult încă de pe atunci încurajat de Anglia profiturilor acestor societăţi. Sud-afri- ® Intîlnirile Aurul Zlatna — Voinţa din toate oraşele din regiunea Hunedoara, în afară
presiunilor şi acţiunilor energice între de jumătate din membrii tribului. şi Statele Unite, în 1949 guvernul ra canii denumesc minele „Galeriile dia Ilia şi Retezatul Haţeg — Victoria de oraşul Hunedoara care are telefonul nr. 2121.
prinse la O.N.lk de către reprezen Mulţi dintre aceştia au părăsit ţara fu sist a trecut prin parlament o lege volului“. Nimeni nu rezistă la munca Dobra nu s-au disputat deoarece echi
tanţii ţărilor socialiste împreună cu gind în teritoriile învecinate. Această care prevedea anexarea Africii de sud- în aceste galerii. Foametea face rava pele Voinţa Ilia şi Victoria Dobra nu I UZINELE CHIMICE TU R D A
cei ai ţărilor afro-asiatice, în prezent, operaţiune de exterminare a fost con vest gii în rândurile populaţiei de culoare. s-au prezentat Ia aceste întîlniri. Este
în Africa de sud-vest se află într-o dusă de guvernatorul insulei, Goering, La toate acestea se mai adaugă re timpul ca, comisia regională de fotbal Strada Armata Roşie nr. 18, telefon 503,504, 5 0 5 ,209
vizită oficială preşedintele şi vicepre tatăl căpeteniei hitleriste. Toate rezoluţiile adoptate de Adu presiunile poliţieneşti ordonate de gu să ia măsuri împotriva echipelor care
şedintele Comitetului special al O.N.U. narea Generală a O.N.U. în decurs de vernul Verwoerd. Cei care-şî manifestă nu se prezintă la întâlnirile oficiale. oferă întreprinderilor industriale, organizaţiilor
pentru Africa de sud-vest. Infringcrea Germaniei în primul răz 16 ani, au rămas fără rezultat tocmai nemulţumirea într-un fel sau altul sînt ETAPA VIITOARE: Constructorul economice, G.A.S.,G.A.C. şi persoanelor particulare
boi mondial a tras după sine şi pier datorită puterilor occidentale în care imediat aruncaţi în închisori. $i toate Hunedoara — Retezatul H aţeg; Vic şlam de hidroxid de calciu cu conţinut de cca. 50
Africa de sud-vest se află în partea derea coloniilor sale. Astfel se face că guvernul sud-african are un sprijin acestea se săvirşesc numai pentru toria Dobra — Aurul Zlatna; Voinţa
sudică a continentului african şi are Africa de sud-vest, ocupată încă de la serios. mărirea profiturilor monopolurilor en Ilia — Ardealul Teliuc; Ştiinţa Petro la sută Ca (OH)2 (var stins) utilizabil pentru :
o suprafaţă de 82-1.000 km.p., adică este începutul războiului de trupe britanice gleze, americane şi sud-africane. şani — Aurul Cerlej; Mureşul Vinţ —
mai mare decît Anglia şi Franţa luate şi sud-africane intră sub mandatul Recent, Verwoerd, premierul guver Metalurgistul II Gugir; Recolta Mier \ morfar de zidărie, morfar de tencuieli, amendamente
laolaltă. Aici trăiesc 484.000 de afri Uniunii sud-africane. Numai datorită nului rasist sud-african a declarat că Populaţia de culoare din Africa de curea stă.
cani şi numai 70.000 de europeni ajutorului guvernului britanic la Liga S.U.A. şi Anglia „sînt nevoite să-l sud-vest luptă cu dîrzenîe pentru scu pentru terenurile agricole acide şi alte întrebuinţări $
Naţiunilor rasiştii sud-africanî capătă sprijine şi trebuie să-l sprijine, dato turarea jugului colonial. Sub influenţa Recolta Miercurea —
acest teritoriu sub mandat Deoarece rită investiţiilor de capital pe care le marilor lupte dc eliberare naţională ale Constructorul Hunedoara în scopuri industriale.
anexarea teritoriilor sub mandat era au monopolurile acestor ţări în Africa popoarelor africane, poporul obidit al
interzisă fără permisiunea Ligii Naţiu- de sud-vest". Intr-ndevăr, Africa de Africii de sud-vest şi-a intensificat 1-1 ( 1 -0 ) Plata prin virament pentru unităţile socialiste, iar pen
sud-vest constituie o sursă uriaşă de lupta pentru eliberarea sa. Grevele, tru particulari în mimerar cu preţuri avantajoase. Transpor
ţiunilor, încercările guvernului sud-afri- profituri pentru colonialişti. Ea ocupă mitingurile, demonstraţiile, sabotarea A fost cel mai frumos joc desfă tul se face prin grija beneficiarului, munai cu autocamioane.
un loc de frunte în producţia mon legilor rasiste, boicotarea ordinelor au şurat de echipa gazdă în actualul
can de a anexa teritoriul Africii dc dială de diamante. De aici se extrag torităţilor rasiste, sînt cîteva din for campionat. Iniţiativa aparţine la în
dc asemenea zinc, cupru, plumb, mag mele pe care le ia lupta împotriva do ceput gazdelor care reuşesc sa înscrie
sud-vest pe cale „legală" au eşuat. In minaţiei coloniale pentru scuturarea un gol (min. 29) prin Lăcătuş.
neziu şi uraniu. Peste 30.000.000 lire lanţurilor robiei în Africa de sud-vest.
1934, Liga Naţiunilor a respins preten Acest popor ştie că în lupta sa justă, Gazdele conduc pînă în inia 81 şi
anual cîştigă colonialiştii prin vânza alături dc el, se află popoarele întregii se părea că vor obţine două puncte
ţiile anexioniste ale guvernului sud- lumi. in faţa valoroasei echipe huriedorene.
rea acestor minereuri. Minele de dia iri acest minut însă Barloş, de la oas
nfrican. C. ALEXANDROAIE peţi, egalează.
mante aparţin companiei „Gonşqlid.a-
După al doilea război mondial, cînd PETRE TESL'ARU
a luat fiinţă Organizaţia Naţiunilor corespondent
(
