Page 81 - 1962-05
P. 81
pif. 4 VRU MUZ 'g'O Vm uSM lîlUt Nr. 2304
iwwgg^ TTOttWigggwwmtseagwag^^
DLTÎEB STXBI UlîîMBÎfE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
In partea nordi
că a oraşului Berri-
burg (R.D. Germa
nă), sc ridică cea
mai marc şi mai
modernă fabrică dc
Tratativele de dezarmare l a m o s c o v a : Deschiderea Congresului unional ciment din Europa,
al Asociaţiei voluntare pentru sprijinirea cu o capacitate dc
95.000 tone ciment
anual. In luna oc
Gem armatei, aviaţiei şi flote; tombrie, fabrica va
intra în funcţiune.
GENEVA 22 (Agerpres). — B. Cu privire la crearea de zone MOSCOVA 22 (Agerpres). — sajului de salut adresat congre
La 22 mai, după o întrerupere în denuclearizate în diferite regiuni ale TASS transmite : sului de către Comitetul Central IN FOTO: Unul
delungată, s-a întrunit din nou Co lumii şi al F.C.U.S. din cuptoarele ro
mitetul pentru măsurile care contri La 22 mai la Moscova s-a. des tative aflate în
buie la destinderea încordării inter 6. Gu privire la încheierea unui chis cel de-al 5-lea congres uni Generalul Leliuşenko, pre faza de finisaj.
naţionale, creat de Comitetul celor 18 pact de neagresiune între ţările onal al Asociaţiei voluntare pen şedintele asociaţiei, a prezentat
state pentru dezarmare. In şedinţă, N.A.T.O. şi ţările Tratatului de la raportul cu privire la activita Mişcarea grevistă din Spania
Comitetul a luat în discuţie ordinea Varşovia. tru sprijinirea armatei, aviaţiei :ăpătă un pronunţat caracter politic
de zi a lucrărilor sale viitoare. Dis şi flotei (Dosaai). La lucrările tea şi sarcinile acesteia.
cutarea acestei probleme de către co Printre problemele pe care delega congresului iau parte mareşalii Ca invitaţi asistă delegaţii din
mitet a fost necesară datorită fap ţia sovietică consideră necesar să le Malinovski, Rokossovski, Budio-
tului că singurul punct de pe ordinea examineze cu prioritate, a continuat nnîi, amiralul flotei Gorşkov. partea asociaţiilor sportive din
el, se află şi problema Creării în în ţările socialiste. Delegaţia romî
de zi asupra căruia s-a convenit — treaga lume a unor zone în care să Alexandr Şelepin, secretar al nă este condusă de Ion Balaş,
problema încetării propagandei de nu existe arme nucleare şi termonu C.C. al P.C.U.S., a dat citire me vicepreşedinte al U.C.F.S.
război — a fost deja. discutat şi ela cleare, ceea ce ar împiedica extinde
borarea declaraţiei privitoare la inter rea în continuare a acestei arme de '-SEL
zicerea propagandei de război se află nimicire in masă.
în stadiul de încheiere. In ceea ce MOSCOVA 22 (Agerpres). — Consiliului de Miniştri ai MADRID 22 (Agcrp/es). — efectuate la Oviedo, ameninţa că nici coli. In sud-vestul Spaniei greva mun
priveşte succesiunea discutării proble Crearea de zone denuclearizate nu TASS transmite : U.R.S.S. Agenţiile occidentale dc presă jc- un miner arestat de poliţie nu va fi citorilor din industria dc conserve a
melor referitoare la măsurile pentru pune în primejdie securitatea niciunui levînd intensificarea acţiunilor reven pus în libertate atît timp cît toţi gre intrat în a treia zi.
destinderea încordării internaţionale, stat şi ca urmare a înfăptuirii acestei La 22 mai, Modibo Keita. şeful Intre N. S. Hrusciov şi Keita dicative ale oamenilor muncii spa viştii nu-şi vor relua lucrul. In ciuda
care au fost propuse de Uniunea So măsuri, nimeni cu ar căpăta vreun statului şi preşedintele guver nioli care au cuprins întreaga ţară, acestor ameninţări oamenii muncii din Speriate de intensificarea acţiunilor
vietică şi Statele Unite, în această .avantaj militar şi în acest caz, ra a avut Ioc o convorbire priete subliniază că aceste mişcări capătă întreaga Spanie continuă lupta. In greviste, autorităţile franchiste sc de
chestiune copreşedinţii — reprezentan portul de forte militare existent în nului Republicii Mali, care a tot mai mult un caracter politic. Catalbnia, subliniază agenţia France dau cu tot mai multă brutalitate la
ţii U.R.S.S. şi S.U.A'. — n-au reuşit lume, nu ar fi tulburat. nească. Agenţia France Presse relatează că Presse, are Ioc o intensificare a miş acţiuni antimuncitorcşti. Agenţia Fran
să cadă de acord. sosit la 21 mai la Moscova, a Modibo Keita a făcut de ase cinci mişcări politice spaniole au pu cărilor greviste. La Barcelona cu toate ce Presse arată că poliţia a încercat
V. A. Zorin a relevat că, după cit făcut o vizită ia Kremlin lui blicat un manifest în care cheamă că luni dimineaţa toţi muncitorii s-au să percheziţioneze sediul central al
La-* dezbateri au luat cuvîntul re se parc, în prezent nu s-au copt încă menea o vizită preşedintelui toate, categoriile sociale ale tării să prezentat la locul de muncă, o oră
condiţiile pentru lichidarea grupărilor Nikita Hrusciov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem a! realizeze unitatea de acţiune şi să-şi mai tîrziu ei au încetat din nou lu Acţiunii catolice din Barcelona pentru
prezentanţii S.U.A., U.R.S.S., Italiei, militare opuse, pentru lichidarea alian U.R.S.S., Leonid Brejnev. înmulţească manifestaţiile dc protest. crul. In regiunea Bilbao, contrar celor a confisca manifeste difuzate dc or
ţelor militare existente. Este necesar In comunicatul dat presei de aceste afirmate dc autorităţi, continuă să fie ganizaţia Tinerii muncitori catolici.
Romîniei, Suediei, Cehoslovaciei, In un mod mai realist de abordare a =132-: în grevă peste 20.000 dc oameni ai Membrii acestei organizaţii s-au opus
problemei lichidării actualei încordări organizaţii politice după cc este ex muncii. Ir, provincia Oviedo, numărul
diei şi Canadei. internaţionale şi înlăturării influenţei Primul oraş eliberat de partizani primată solidaritatea cu muncitorii greviştilor se ridică la 35.000. In ciu poliţiştilor. k
Delegatul american a insistat din negative pe care o are asupra vieţii în Irianul de vest da arestării a ci torva sute dc grevişti
internaţionale însăşi existenţa grupă spanioli în lupta împotriva ^condi în provincia Biscaya greva continuă *~
nou ca Comitetul să examineze „de cu aceeaşi intensitate. Intr-o mină din
rilor militare opuse. DJAKARTA 22 (Agerpres). — dei, au ocupat în dimineaţa zi ţiilor sociale nedrepte“ sc arată că această provincie poliţiştii au obligat M A D R ID 22 (Agerpres). —
urgenţă“ probleme ca „micşorarea po TASS transmite : lei de 21 mai primul oraş Te- este nevoie dc o maturizare şi mai pc mineri să coboare în mină. Aceş
Călăuzindu-se tocmai de acest tel, minabuan, situat în peninsula tia au coborît în abataj dar au re In lr-o declaraţie consacrată actua
sibilităţii izbucnirii războiului ca ur- După cum a transmis agenţia marc a clasei muncitoare spaniole pen fuzat să reia lucrul, dcclarînd greva
r* guvernul sovietic a propus încheierea Antara, partizanii care luptă Vogelkp, la sud-est de oraşul tru a atrage de partea ei şi alte ca foamei. lelor m işcări greviste din Spania, gu
pentru eliberarea Irianului de
mare a unui atac prin surprindere, a unui pact dc neagresiune între alian vest de sub jugul colonial olan Sorong. Populaţia locală a în- tegorii sociale. La Barcelona muncitorii de la fa vern u l R epublicii spaniole a fla t , in
Agenţia France Presse relatează, dc bricile dc mas,c plastice, au organizat
unei greşeli sau a unei defecţiuni în ţele existente în prezent — N.A.T.O. dez, după lupte îndîrjite cu sol tîmpinat cu căldură şi bucurie o grevă a braţelor încrucişate. In Sc- exil, „îşi e xp rim ă p ro fu n d a sa sim
daţii infanteriei marine a Olan asemenea, că democraţii creştini spa villa au Ioc greve dc scurtă durată
sistemul de telecomunicaţii“, „înceta şi Tratatul dc la Varşovia. Delega pe eliberatori. la uzinele de avioane şi construcţii patic pentru m ineri, precum şi p en
nioli de stînga au anunţat într-un de vase, la uzinele dc maşini agricole
rea producţiei de materiale fisiona ţia consideră că examinarea de către comunicat remis presei că au încheiat şi alte întreprinderi. In regiunea Sc- tru întreaga clasă.¦ m uncitoare spa
villa se află în grevă muncitorii agri
bile în scopuri de război“ şi „Folo Comitet a acestor probleme trebuie să o alianţă „hotărită şi cinstită“ cu niolă, crunt asuprită, supusă tim p dc
sirea Cosmosului numai în scopuri ducă la adoptarea unor hotărîri po Partidul socialist muncitoresc din Spa 25 de ani unui regim de opresiune
paşnice“. Dar în spatele acestor for zitive. Asemenea hotărîri ar avea o Arestarea unei noi căpetenii a O.A.S. nia, precum şi cu alte organizaţii po ş i m i z e r i e “.-
litice şi sindicale democratice, pentru
mulări se face de fapt încercarea de mare influenţă asupra actualei situa G uvernul R epublicii, se arată în d e
a sc „realiza politica sociala şi econo.-
a limita discuţiile la măsurile de con ţii internaţionale şi ar contribui la PARIS 22 (Agerpres). — organizarea unui atentat împotriva pre mică care sc impune în prezent în claraţie, dorin d victo ria g reviştilor în
După cum transmite agenţia France şedintelui Republicii Franceze. Spania“. Comunicatul critică acţiunea
trol, .ceea ce, desigur, nu poate servi îndeplinirea cu succes de către Co Presse, poliţia franceză a arestat la guvernamentală dc trecere sub tăcere lupta p entru satisfacerea revendicări
Alger pe Francois Leca, membru activ Potrivit agenţiei France Presse, în
ca bază pentru un acord. mitet a sarcinii principale care stă al O.A.S., care s-a făcut vinovat de cursul zilei de luni au continuat acţiu lor lor juste, se adresează tuturor
nile sîngeroase ale ultracoionialiştilor.
Reprezentantul sovietic, V. A. Zo- în faţa noastră şi anume, pregătirea participare la asasinarea comandantu- O.A.S.-iştii au ucis 20 de persoane, iar sindicatelor d in întreaga lum e pentru
alte 12 au fost rănite. Agenţia citată
rin, a expus poziţia Uniunii Sovietice tratatului cu privire la dezarmarea lui militar din Alger. In cursul inte arată, de asemenea, că pe litoralul de a a ju ta poporul spaniol care luptă
vest al Algerului, între trupele franceze
în ce priveşte lucrările viitoare ale rogatorului acesta a dezvăluit în afară şi O.A.S. a avut loc un puternic schimb p entru drepturile sale sociale şi p e n
de focuri.
de faptul că a participat la o serie de tru salarii care să-l elibereze de foam e.
alte atentate şi că era însărcinat cu^ Lucrările Congresului Naţional
al F o rţe lo r Populare din R. A. U.
Comitetului. a acestei mişcări. El arată că „na-.
Delegaţia U.R.S.S. a propus Comi generală şi totală. numiţi prin decret prezidenţial). El are
La propunerea reprezentantului Ca P ro b le m e le interne ale Laosului tiunea trebuie să fie informată obiec CAIRO 22 (Agerpres). TASS trans-
tetului să examineze în primul rînd p o t fi re z o lv a te n u m ai p e c a le a tiv şi complet asupra unui eveniment mile sarcina elaborării constituţie) ,pemy|:
următoarele trei probleme: nadei, discutarea ordinei de zi a Co care ne priveşte direct, adică o grevă uente, precum şi discutarea-şi aproba
mitetului pentru măsurile care con tratativelor paşnice atît de întinsă ca aceea care sc des La 21 mai in clădirea Universităţii rea unui program de dezvoltare a ţâ
A. Cu privite la măsurile împo tribuie la destinderea încordării inter — Declaraţia prinţului Sufanuvong — făşoară de mai multe săptămîni şi din Cairo şi-a început lucrările Con rii în următorul deceniu, intitulat
triva diseminării în continuare a ar naţionale va fi continuată la şedinţa gresul Naţional al Forţelor Populare. „Carta acţiunilor naţionale“.
mei nucleare. din 23 mai. HANOI 22 (Agerpres). — van pentru că, din ordinul S.U.A., con- care afectează principalele regiuni in Congresul Naţional al Forţelor Popu
După cum anunţă Agenţia Vietna linuă să saboteze reglementarea paşni dustriale, precum şi mai mult dc lare este un organ alcătuit în urma La prima şedinţă preşedintele Ca
Cuvîntarea reprezentantului R. P. Romîne meză de Informaţii, intr-o declaraţie în că a problemei laoţiene. 100.900 de oameni ai muncii“. alegerilor din februarie 1962, cuprin- rnal Abdel Nasser a rostit o amplă
legătură cu ultimele' evenimente din zind 1.750 membri (1.500 aleşi şi 250 cuvîntare.
Asia de sud-est, prinţul Sufanuvong, Subliniez încă o dată, a declarat Agenţia France Presse informează
preşedintele C.C. al Partidului Neo Lan prinţul Sufanuvong, că problemele in că greviştii spanioli au respins pro =L§5=2
Haksat, a condamnat cu hotărire tri terne ale Laosului pot fi rezolvate nu vocarea ia care s-a dedat secretatul
GENEVA 22 (Agerpres). — zone în Balcani fără arme nucleare, miterea de trupe americane in Tailan- mai pe calea tratativelor paşnice în general al Sindicatelor falangiste, Jose
Reprezentantul R.P. Romîne, Gcor- da, Ia frontiera cu Laositl. S.U.A., a tre cele trei părţi, fără amestecul sta- Solis Ruiz, care în timpul călătoriei
ge Macovcscu, a declarat că în dez fără rampe de lansare, fără baze mi declarat Sufanuvong, au făcut încă un K.or străine. „ C a ra v a n ă a fo a m e i“ în M exic
baterile sale, Comitetul ar trebui să pas spre înfăptuirea planului ior de
se conducă după idcca : să se exami litare străine, G. Macovescu a amin extindere a războiului din Laos. Acea
neze măsurile apte pentru a fi adop sta este o primejdie serioasă pentru in
tate şi deci susceptibile de rezolvare. tit dc reînnoirea ulterioară a acestor dependenţa, pacea şi neutralitatea Lao- CIUDAD DE MEXICO 22 (Agerpres) creşte in deşert numită ixtle, folosită
Prestigiul Comitetului nostru depin suini şi a întregii lumi şi pentru secu Agenţia Associated Press transmite pentru fabricarea de fibre, sint con
de de importanţa şi numărul proble propuneri şi de faptul că la cea dc-a ritatea Asiei de sud-est, o provocare că aproximativ 15.000 de ţărani mexi damnaţi la moarte prin înfometare, de-
melor rezolvate, de realismul şi efica grosolană împotriva popoarelor şi gu cani organizaţi în cadrul unei „carava oarece singura fabrică producătoare de
citatea soluţiilor la care s-a ajuns şi XV-a sesiune a Adunării Generale a vernelor iubitoare de pace din Asia şi ne a foamei" se îndreaptă în prezent fibre din ixtle a încetat să mai func
nu de faptul că o anumită problemă din întreaga lume. spre capitala ţării, pentru a cere ajutor. ţioneze. Conducătorii „caravanei foa
figurează pe o listă de prioritate sau O.N.U., tovarăşul Ghcorghc Gheor- Ţăranii au ajuns în prezent la Saîii- mei“ au declarat unui corespondent al
pe alta. Preşedintele C.C. al Partidului Neo llo, o localitate situată în deşert, la
In lumina acestui criteriu esenţial, ghiu-Dcj a exprimat încă o dată con Lao Haksat a cerut ca imperialiştii 430 mile de Ciudad de Mexico. agenţiei că numărul participanţilor va
a spus el, cred că ar fi înţelept să S.U.A. să pună capăt deîndatâ agre Potrivit agenţiei, aceşti ţărani, care
examinăm acum problema privind vingerea că crearea unei asemenea siunii în Asia de sud-est. T rupele y a n k ee se in stalea z ă tem einic trăiesc din cultivarea unei plante ce creşte la 100.000, pînă ce vor ajunge,
„măsurile pentru împiedicarea unei
mai largi răspîndiri a armelor nu zone a păcii este conformă intereselor Prinţul Sufanuvong a condamnat, de peste două luni, în capitala ţârii.
cleare“. asemenea, gruparea lui Fuini Nosa-
Considerăm, a spus în continuare tuturor popoarelor şi statelor situate la frontierele L ao su lu i
reprezentantul R.P. Romîne, că înche
in această regiune geografică, indife
rent dc sistemul lor social şi politic. WASHINGTON 22 (Agerpres). — temeinic, contînd pc o staţionare în
Statele Unite au terminat transpor delungată.
Delegaţia romînă, a spus în înche tarea forţelor lor armate spre frontie
rele Laosului. După cum anunţă co Deşi persoane oficiale tailandeze au
iere G. Macovescu, sprijină dc ase respondenţii agenţiilor dc informaţii declarat ca au fosţ aduse „suficiente“
americane, la Udon (Tailanda de trupe americane, Statele Unite conti
menea, propunerea Uniunii Sovietice nord), trupele americane se instalează nuă să exercite presiuni asupra alia
ţilor lor din S.E.A.T.O. pentru a tri
de a se discuta în Comitetul plenar mite trupe în Tailanda. Luivon Papen
i s-a făcut dreptate
problema privind „încheierea unui
pact de neagresiune între ţările pac
tului Atlantic şi cele ale tratatului
de la Varşovia“. i
ierea unui acord prin care puterile D iv erg en ţe în sînul guvernului am erican 4
nucleare s-ar angaja să nu transmi
tă arme nucleare altor ţări care nu Preşeclinfele Kennedy solicită noi alocaţii WASHINGTON 22 (Agerpres). - diază în prezent „ce anume s-a greşit \ B ietul vo n P a p en ! m ească leafă. O lea tu lu l vicc-cancclar al
le posedă, în timp ce aceste ţări s-ar penfru înarmările nucleare „Criza neaşteptată care a făcut ca şi dacă greşeli similare pot fi evitate fă tare bună. V on
angaja la rîndul lor să nu producă trupe american: să fie transportate în în viitor“. j C it fie cc să ru m m ă Papen a fost vice lui H itlcr.
asemenea arme, să nu le achiziţioneze cursul acestei săptămîni în Asia de cancelar al rd e liu lu i
de la puterile nucleare şi să refuze sud-est pare să fie în parte rezultatul La Washington, arată Associated a fără pensie. U n prea in guvernul lui H itlcr, D ar funcţionarul a
ca în viitor să menţină pe teritbriul unui eşec al politicii S.U.A. în Laos“, !ji şi-a fă cu t m eseria,
lor asemenea arme aparţinînd altor scrie intr-un comentariu din Washing Press, se relevă existenţa unor diver 4 zelos funcţionar vesl- tji-a făcul-o atît de fost readus la reali
ţări, ar fi un obstacol serios în calea ton agenţia Associated Press. Agenţia 4 germ an s-a trezit să-l b in e , i n c i t î n 194.5 a
agravării încordării internaţionale şi NEW YORK 22 (Agerpres). — loacele cheltuite pentru actuala serie relevă că administraţia americană stu genţe în sînul guvernului american în ajuns la N urnberg, pc ta te .
al riscului declanşării unui război nu de experienţe nucleare. \ şteargă de pc şlate banca acuzaţilor. V i-
clear. Corespondentul agenţiei UPI trans legătură cu modul de a aborda rezol cc-cancelarul fiihreru- Indignat, von P a
Casa Albă a declarat că o parte din varea problemei laoţiene. , pe butrînul pensionar lu i n u putea lipsi dc
Aceasta va promova în mod consi mite din Washington că la 21 mai mijloacele suplimentare va fi folosită i F rântz von Papen. De la bilanţ. pen s-a adresat jnsti
derabil cauza dezarmării generale şi preşedintele Kennedy a cerut Congre „pentru producerea armei atomice".
totale, precum şi interzicerea experien sului să aloce suplimentar Comisiei Pierre Salinger, secretarul pentru pro 4 cc? F u n c ţ i o n a r ti l, PAMFLET 4tie i, a d ic ă fo r u lu i p u s
ţelor cu arme nucleare, micşorînd ast pentru energia atomică, în afctualul blemele presei al preşedintelui S.U.A.,
fel riscul deslănţuirii unui război prin- a refuzat să comunice amănunte. 4 com pletam ente m ărgi- să aplice. sus-pom eni- ^
tr-un atac prin surprindere. exerciţiu bugetar, suma de 210.800.00il
dolari în parte pentru a compensa mij f nit, şi neînfelegînd tu l am endam ent. Dar Ü
Gcorge Macovescu a citat o serie i nim ic din claslicita- trib u n a lu l a hotărî/, că
dc declaraţii şi rezoluţii prezentate „Scandalul Estes“ ia proporţii am endam entul c bun, 4
Ă tea p o liticii statului d a r că v o n l ’a p c n ...
Adunării Generale a O.N.U. în favoa WASHINGTON 22 (Agerpres). — unele elemente noi. S-a dezvăluit ast D ar iată că ulterior, tace excepţie. (D e alt 4 1
„Scandalul Estes“ în care sînt im fel că Estes a primit şapte milioane ) carc-i dă leafă, a luat cînd în G erm ania fe fel, fac excepţie de
rea unei asemenea propuneri. plicaţi milionarul american Billic Sol dolari din partea guvernului pentru derală lucrurile au la acest, a m e n d a m e n t, 4
Estes şi numeroase oficialităţi guver a stoca cereale în silozuri inexistente. 4 cu prea m ultă seriozi- începui să se „norm a to ii crim inalii d e răz
In ceea ce priveşte propunerea tin- namentale de la Washington continuă In legătură cu aceasta, cercurile dc lizeze“, procesul dc la boi. A m e n d a m e n tu l o 4
zînd la crearea de zone denucleari să ia amploare şi ameninţă să sc Ia Washington au arătat însă, potri Î late un am endam ent. N urn b erg a fost uitat, făcut să arunce doar
zate în diferite regiuni ale lumii, de tiansforme într-o dispută politică în vit agenţiei France Presse, că Estes j la legea pensiilor, po- ¦în s c h im b a u t o r i tă ţ i le p ra f în ochii lu m ii) 4
legaţia romînă consideră, că traduce tre cele două partide din S .U .A .: a primit 5 milioane dolari încă în ş i - a u a d u s a m i n t e şi-
rea ci în viaţă ar fi dc mare însem republican şi democrat. Relevînd acest timpul administraţiei Eisenhower. In ş trivit căruia pierd au p lă tit fostului m a 4
nătate pentru restrîngerea sferei peri fapt, corespondentul din Washington cercurile din capitala americană se ior în arm ata kaisc-
colului unui conflict nuclear, pentru al agenţiei France Presse subliniază consideră totuşi, potrivit aceleiaşi d rep tu l la pensie cei rului vechea pensie 4
stabilirea unor relaţii de prietenie şi că scandalul „ameninţă să compromi agenţii, că acest fapt „nu va împie c u v e n ită . 4
bună vecinătate între state, pentru tă administraţia Kennedy la şase luni dica elefantul republican să atîrnc o 4 care în tim pul nasis- 4
sporirea încrederii şi îmbunătăţirea înaintea alegerilor legislative“, în timp tinichea de coada măgarului demo-
situaţiei internaţionale în general. ce republicanii „au intenţia să tragă crat . \ m u lu i au inculcat 4
de pe urma scandalului toate avan principiile um anităţii
In acest sens, după părerea dele tajele posibile“. Preşedintele Kenne In legătură cu cazul Estes a stîr- 4
gaţiei romîne, Comitetul nostru ar dy şi-a exprimat de altfel, în cursul nit vîlvă moartea, în condiţii miste- şi ale dreptului.
putea lua în discuţie propunerile con conferinţei sale dc presă dc săptă- rolasc, a lui Henry Marshall, funcţio 4 'w
crete formulate de R.P. Polonă cu mîna trecută; îngrijorarea faţă dc nar al Ministerului Agriculturii din Von Papen avea o
privire la crearea unei asemenea zone proporţiile luate de această afacere, statul Texas, şi a lui Georgc Kru- pensie veche. Încă în A şa d a r, o comisii: d c î
în centrul Europei, precum şi propu dedarînd că '751dc agenţi ai Biroului tiiek, contabilul personal al lui Estes.
Federal dc Investigaţii anchetează în Autorităţile bănuiesc că Marshall' nu 1919, fiin d pus în re denazificare îl „ a d u - L
nerea guvernului romîn referitoare la prezent cazul milionarului din statul s-ar fi sinucis, cum s-a stabilit ini
Texas, caic a provocat pînă acum ţial, ci a fost asasinat. In ce-1 pri tragere cu gradul dc lase“ pe von Papen. J
crearea în Balcani a unei zone •a demisia a patru înalţi funcţionari gu veşte pe Krutilele, acesta a fost găsit
vernamentali. m aior din arm ata kai- o dată cu m u lţi alţi ţ
păcii. Diîpă cum transmit agenţiile occi mort într-un automobil, ţeava dc eşa
dentale de presă, în cursul ultimelor serului a prim it p en h ille r iş ti. A c e a s tă „a- ¦ f>
Arălînd că guvernul R.P. Romîne zile în „scandalul Estes“ au intervenit pament a motorului fiind legată prin-
a propus încă în 1957 crearea unei sia cuvenită. A rm a ta chitare“ a fost silfi- 4
tr-un tub subţire dc interiorul închis
\ kaiserului ieşise ea în - cicnlă pentru trib u n a -. ţ
ermetic, al maşinii. J saşi la pensie, fusese, I u l v e s t- g e r m au nu ,. iP eV 4A
i m ai bine spus, scoa-
ba za unor asem enea f
f să lu pensie de isto-
achitări şi-au reluat
4 ric. F ostul m aior im -
P aşnicul crim inal doar posturile chiar
f pcrial F ranlz von Pa-
J pen şi-a p rim it astfel. ele r ă z b o i îşi în ca sa u nii d intre m agistrata,
a d re p tu rile tim p d e 13 în fiecare lună m ăr actuali ai ju stiţiei
f ani, p înă în 1932. cile p lă tite d e contri v e s t-g c n n a n e .
D e ce n-ă m ai p ri buabili. P înă s-a gă B utrînul m aior al
m it von Papen pen sit acel obtuz si apo kaiserului şi-a prim it
sie începînd d in 1932? litic funcţionar care, drepturile la pensie.
P entru sim p lu l m o tiv descoperind am enda B ietul von P a p en !
că a -început să p ri m en tu l pom enii la în Era cît pe ce să ră-
KENNEDY’: Noi atît de mult preţuim pacea, incit jertfim cep u t, a socotit. că m înă fără sprijin.
52,7 miliarde de dolari în scopuri militare. pentru a fi gata
oricind să luptăm în orice colţ al lumii pentru apărarea păcii. este cel puţin o eroa T o c m a i el, care a fost
(C aricatură a p ic to ru lu i d a n e : B idstrnp, apărută in re să plătească p en principalul sprijin al
z ia r u l „ L a n d olt F o l k “). sie, nu unui crim inal lai H itlcr. •i
oarecare, ci însuşi {os D. P. i
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. leleton : 188, 180, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. l.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul : Întreprinderea Poligrafică „1 Mal" — Deva7