Page 82 - 1962-05

\ K uno^oara-peva \

'ROUT ARI DIN TOATE TARI LE, VN1ŢI-VA! Au început lucrările plenarei

Consiliului Central al Sindicatele

Anul XIV. Nr. 2305 Joi 24 mai 1962 4 pagini 20 bani In sala Palatului R.P. Romine nisterelor şi instituţiilor centra­ 4. Prezentarea execuţiei buge­
au început miercuri dimineaţa le, ai organizaţiilor obşteşti. tului sindicatelor şi a bugetului
Lucrările celei de-a Vl-a sesiuni lucrările plenarei Consiliului de asigurări sociale pe anul
Lucrările au fost deschise de 1961 şi a proiectelor de buget
a Sfatului popular regional Central al Sindicatelor. tovarăşa Elena Lascu, vicepre­ pe anul 1962.
La lucrări iau parte peste
^Ç > O O U < > ^< > O < > O ^< yO O O ^O ^0< yO 00<XX>OO0O<X>0OOOOOOOOOOOC şedinte al C.C.S. 5. Unele probleme organiza­
2.300 de persoane : membrii Participanţii la plenară au torice.
oo o
o Consiliului Central al Sindica­ aprobat următoarea ordine Tovarăşul Isac Martin, pre­
o„ I n t r - o a tm o s fe r ă d e e n tu z ia s m f i s ă r b ă to a r e , a u în c e p u t ie r i lu c r ă r ile o telor şi' Comitetelor Centrale ale şedinte al C.C.S. a prezentat ra­
uniunilor sindicatelor, preşedinţi de z i : portul la primul punct de po
o 1. Raport privind activitatea ordinea de zi, tovarăşul Vasiio
ai Consiliilor regionale şi locale Muşat, vicepreşedinte al C.C.S.,
o ale sindicatelor, preşedinţi de sindicatelor pentru îndeplinirea raportul la cel de-al doilea
comitete ale sindicatelor din planului de stat pe primele pa­
uzine şi fabrici, din gospodării tru luni ale anului 1962 şi sar­ punct, iar tovarăşul Ion Cotoţ,
agricole de stat şi staţiuni de cinile ce revin sindicatelor in
lumina hotărîrilor adoptate de secretar al C.C.S., a prezentat
maşini şi tractoare, fruntaşi în Plenara C.C. al P.M.R. din
23—25 aprilie 1962 şi a Sesiunii proiectul planului de măsuri
întrecerea socialistă. Extraordinare a Marii Adunări
La lucrările plenarei partici­ referitoare la aceste două puncte
Naţionale.
pă tovarăşii Nicolae Ceauşescu, 2. Raport privind activitatea de pe ordinea de zi.
membru a.1 Biroului Politic şi
cuitural-educativă desfăşurată In şedinţele de după-amiazA
secretar al C C. al P.M.R., Leon-
te Răutu, membru supleant al de sindicate. au început discuţiile în legă­
Biroului Politic al C.C. al P.M.R., 3. Referat privind activitatea
membri ai C.C. al P.M.R. şi ai tură cu materialele prezentate.
guvernului, reprezentanţi ai mi­ sindicatelor în rîndul ingineri­
lor si tehnicienilor. Lucrările plenarei continuă.

celei d e-a V l-a sesiuni a S fa tu lu i popular regional. In sala festivă a S fa - R aportul cu p rivire la lucrările sesiunii extraordinare a M a rii A d u n ă ri
N a ţio n a le consacrată încheierii colectivizării agriculturii şi a sarcinilor ce
^ lu lu i po p u la r regional, un d e se desfăşoară lucrările sesiunii, sîn t prezen ţi D e ju n oferit în cinstea doam nei M artini S u k a rn o
r e v in r e g iu n ii n o a stre , a f o s t p r e z e n ta t d e Io v . Petru Furdui. R a p o r tu l a

O d e p u ta ţii S fa tu lu i popular régional, d eputaţi în M area A d u n a re N aţională, [ost subliniat în repetate rîn d n ri de aplauze. % Preşedintele Consiliului de La dejun au luat parte tova­ Eu fost prezenţi Sukrisno, am­
Miniştri al R. P. Romine, Ion răşii : Gheorghe Gheorghin-Dej, basadorul extraordinar şi pleni­
^ m em b rii C onsiliului agricol regional, activişti de partid, preşedinţi ai sfa tu ­ T o v . Dumitru Dejeu a d a t c itir e D e c iz ie i C o m ite tu lu i e x e c u tiv a l S fa - Gheorghe Maurer, şi soţia sa, au Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, potenţiar al Indoneziei la Bucu­
oferit miercuri la Snagov, uri Corneliu Mănescu, ministrul reşti, şi membri al ambasadei.
rilor populare raionale şi oraşelor regionale, conducători de întreprinderi lu lu i popular regional cu p rivire Ia constituirea C onsiliului agricol regional O dejun in cinstea ¦doamnei Mar­ Afacerilor Externe, miniştri,
şi a repartizării m em brilor săi pe secţii. • o tini Sukarno, soţia preşedinte­ conducători ai unor organizaţii Dejunul s-a desfăşurat intr-o
şi in stitu ţii, a c tivişti d c stat, colectivişti, in g in eri agronom i şi zootehnişli. lui Indoneziei, şi a personalită­ obşteşti, academicieni şl alţi oa­ atmosferă prietenească. '
meni de ştiinţă.
m edici veterinari şi a lţi lucrători d in agricultura regiunii. L a c e l d e - a l tr e ile a p u n c t d e p e o r d in e a d e z i, to v . in g . Aur Nistor, ^ ţilor care o însoţesc. (Agerpres).
^
In s a la s î n t p r e z e n ţi to v . Petru Furdui, m e m b r u a l C .C . a l P .M .R ., vicepreşedinte al C om itetului execu tiv al S fa tu lu i popular regional, preşedin- ©
^
p r im - s c c r c ta r a l C o m ite tu lu i r e g io n a l d e p a r tid , Andrei Ccryencovici, Ghcor- l e l e 1C o n s iliu lu i a g r ic o l r e g io n a l, a p r e z e n ta t p r o ie c tu l p l a n u lu i d e m ă s u r i O

ghe Vuşdca, Ion Ardclcanu şi Aurel Bulgărea, se c re ta r i a i C o m ite tu lu i r c - pentru înfăptuirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile sesiunii extraordinare
a M .A .N ., p rivin d dezvoltarea agriculturii în regiunea noastră.
(y g io n a l d c p a r tid , Dumitru Dejeu. p r e ş e d in te le C o m ite tu lu i e x e c u tiv a l S fa -

0 tu lt d p o p u la r r e g io n a l, Ioachim Moga şi Sabo Carol, m e m b r i a i B ir o u lu i I’c m a rg in e a d o c u m e n te lo r p re ze n ta te , în p rim a z i a lu cră rilo r sesiu n ii, O /

O C o m ite tu lu i r e g io n a l d c p a r tid , Sabin Botici, Aur Nistor, Mircca Ramba au lu a t c u v î n t u l to v . in g . Emanoil Manughevici, d ir e c to r u l S t a ţiu n ii e x p e r i- q

O ş i Cornel Stoica, v ic e p r e ş e d in ţi a i C o m ite tu lu i e x e c u tiv a l S f a tu l u i p o p u la r m e n ta le h o r tic o le d i n G e o a g iu , Ioan Popa, p r e ş e d in te le G .A .C . d in P r ic a z , O .a în tr e ţin e r e a Numai produse de calitatea I-a

Oo re g io n a l. Aurel Bolunduţ, d ir e c to r u l S .M .T . A lb a lu lia , Maria Medrca, in g in e r a ln i& ră flş iit o i câldiirâ iniţiativa
ooo D eschizînd lucrările sesiunii S fa tu lu i popular regional, tov. deputat D um itru
o a g r o n o m la G .A .C . d i n I la te g , Aurel Bulgărea, se c r e ta r a l C o m ite tu lu i r e - v c u ltu rilo r
D ejeu a subliniat însem nătatea istorică a lucrărilor sesiunii extraordinare
g io n a l d e p a r tid , Sebastian Pascu, m e d ic v e te r in a r , d ir e c to r u l I .S . A .A .R ., O
oo a. M a r i i A d u n ă r i N a ţ io n a l e , c o n s a c r a tă în c h e ie r ii c o le c tiv iz a i ii a g r ic u ltu r ii
în fara noastră, cu 4 ani m a i devrem e fa lă de sarcinile stabilite de cel de-al Aurelian Marele, in g in e r a g r o n o m la G .A .C . d i n B a liz, in g . Nicolae Albu. $ Printre primii din raion Directivele C.C. al P.M.R. cu şi controlul calităţii producţiei
oO lll- le a C ongres al P .M .R . C ea d c-a V l-a sesiune a S fa tu lu i popular regio- privire la criteriile principale interfazic.
p re şe d in te le C o n siliu lu i a g ric o l ra io n a l Sebeş. d e p u ta tu l Teodor v ale întrecerii socialiste pun in
faţa noastră, a lucrătorilor din Un rol de seamă în realizarea'
^ nai îşi desfăşoară lucrările în lum ina sarcinilor stabilite d e sesiunea extra ­ Vasiu, p r e ş e d in te le C o m ite tu lu i e x e c u tiv a l S f a tu l u i p o p u la r r a - © Colectiviştii din Dobra sînt industria uşoară, sarcina de a angajamentelor ce ni le-am luat
cunoscuţi în întreg raionul llia îmbunătăţi necontenit calitatea îl au agitatorii. De aceea, ei
er o rd in a ră a M a rii A d u n ă r i N a ţio n a le , in v e d e re a în tă r ir ii şi c o n so lid ă rii sec- ' io n a l llia , Constantin Igna, p r e ş e d in te le G .A .C . d in D e v a , d e p u ta tu l v pentru hărnicia de care au dat sînt instruiţi cu regularitate pe
produselor. De aceea, în anga­ această temă. Astfel că pot ex­
^ torului socialist din agricultura regiunii noastre. Georgcl Răican, d ir e c to r u l T r u s tu lu i r e g io n a l a l G .A .S .. in g . Mircea Oprişa, O jamentele colectivului nostru de plica oamenilor nu numai im­
portanţa îmbunătăţirii calităţii
O L a m a s a p r e z i d i u lu i s e s iu n ii a u lu a t lo c to v . d e p u ta ţi Petru Furdui, ’An­ p r e ş e d in te le C o n s iliu lu i a g r ic o l r a io n a l B ra d . d e p u ta tu l Cornel Stoica, v ic e - q dovadă in toţi anii. Mărturie muncă pentru anul 1962 se pre­ producţiei, ci şi căile prin care
drei Cervcncovici, Dumitru Dejeu, Aur Nistor, Aurel Bolunduţ, Felicia Lazăr vede printre altele îmbunătăţi­ se poate înfăptui.
Oo p r e ş e d in te a l C o m ite tu lu i e x e c u tiv a l S f a tu l u i p o p u la r r e g io n a l, Kirr Ioan, 6 stau şi rezultatele obţinute in rea calităţii cu 1 la sută.
Rezultatele măsurilor traduse
^ şi loan Homorodcanu. p r e ş e d in te le G .A .C . d in A p o ld u l d e S u s , Ioan Cîmpeanu. p r e ş e d in te le C o - <> in vederea realizării cu suc­ în viaţă îndreptăţesc pe deplin
ces a acestui angajament au aşteptările. In luna aprilie bu­
In unanim itate, sesiunea a aprobat urm ătoarea ordine d e z i : m i t e ţ u l u i e x e c u t i v a l S f a t u l u i p o p u la r r a io n a l O ră şlie ; Octavian Bona, p r e - O actuala campanie. Ei au termi­ fost traduse în viaţă o serie de năoară, la inobilări pe dermă,
măsuri importante. In primul procentul pieilor de calitatea I-a
1. — R a p o rt cu p rivire la lu cră rile sesiunii e xtra o rd in a re a M arii A d u ­ ş e d in ţe le C o n s iliu lu i a g r ic o l r a io n a l H a ţe g , Victoria Hrnsea. in g in e r a g ro n o m o nat printre primii din raion se­ rînd, biroul organizaţiei de bază,
a repartizat membrii de partid depăşeşte cu 13 pe cel planificat,
nări N a ţio n a le consacrată încheierii colectivizării agriculturii şi sarcinile ce laJTuAyC . d in T e iu ş . Mircca Romaniţan, m e d ic v e te r in a r S e b e ş . Mjhai Lăpuşan, ^ mănatul, iar acum se află pe în mod proporţional pe schim­ iar !a inobilări pe blană cu 15.
buri. Astfel, exemplul însufleţi- La sortimentul piei velur pen­
revin d in h o tă rîrile acesteia, ag ricu ltu rii regiunii noastre. in g in e r ~ z S o fe h m s t. B ra d , Ioan Avram, in g in e r a g r o n o m la G .A .C . d i n O r ă ş - O sîirşite cu lucrările de întreţi­ tor al comuniştilor s-a făcut
simţit la fiecare loc de muncă. tru export au fost produse nu­
2. — C onstituirea C onsiliului agricol regional. tic ş i d e p u ta tu l Nicolac Feneşeru, p r e ş e d in te le G A .C . d i n B u c e rd c a . nere a culturilor. Pînă in pre­ De asemenea, biroul organiza­ mai piei de calitatea I-a.
ţiei de bază, a analizat într-o
3. — P lanul de m ăsuri pentru înfăptuirea sarcinilor ce decurg din holă- In tim p u l desfăşurării lucrăriloi sesiunii, un m are grup dc pionieri au O zent, la această gospodărie s-a
şedinţă a sa activitatea servi­
O ciului tehnic, indieîndu-i să ia
O cele mai eficiente măsuri pen­
<> m i l e s e s iu n ii e x t r a o r d in a r e a M a r i i A d u n ă r i N a ţ io n a l e p r i v in d d e z v o lta r e a adus salutul lor şi au urat sesiunii succes d ep lin în desfăşurarea lucrărilor. O tru îmbunătăţirea calităţii pro­
ducţiei. Aşa se face că au fost
^ agriculturii în regiunea noastră. Lucrările sesiunii continuă astăzi. O executat In întregime plivitul aduse o seamă de modificări în
O ’Procesul tehnologic, au fost în­
V-OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO O griului, orzului şi ovăzului pe locuite o serie de materiale
©OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO aduse prin import cu altele in­
digene ş.a.m.d.
toate cele 146 ha., s-au prăşit
Brigăzile de producţie au fost
Raporfu! prezentat de tovarăşul Petru Furdui 9 ha. cu floarea-soarelui, 4 ha. şi ele reorganizate. In compo­
nenţa lor a intrat un număr
cu cartofi şi 3 ha. cu diferite le­ mult mai mare de muncitori;
şeful de brigadă a primit atri-
gume, iar de astăzi s-a început buţiunea de a controla calitatea Condiţiile create ne permit
producţiei pe fiecare fază de însă, să obţinem realizări şi mai
Aciuala sesiune a Sfatului popular au putut să mărească producţia, sa gumicolă. Dezvoltarea legumiculturii bovinelor proprietate obştească va tre­ şi praşila porumbului. lucru. bune. Şi o vom face. Ne vom
este cerută de însăşi interesele co­ bui să crească în G.A.G. din regiune strădui să aplicăm şi pe viitor
regional — se arată printre altele în creeze noi ramuri anexe, să-şi întă­ lectiviştilor, deoarece ea este una din pîiiă la sfîrşitul anului 1965, în aşa fel Prin munca depusă S-au evi­ Urmărirea realizărilor obţi­ csie mai eficace măsuri tehnico-
ramurile aducătoare dc mari venituri, îneîf să ajungă la o încărcătură me­ nute de brigăzi în întrecerea organizatorice, să ridicăm pe o
raport — are loc la scurt timp după rească. puterea economică, să dezvolte care dau posibilitatea gospodăriilor co-1 dic la 100 ha. de 50 bovine, din care denţiat mai ales colectiviştii socialistă se face decadal, pe treaptă superioară întrecerea
Icctjve să folosească mai bine forţa dc 25. vaci. Numărul ovinelor la 100 ha. bază de grafice. Se înregistrează socialistă, aşa îneît să dăm pa­
sesiunea extraordinară a Marii Adu­ averea obştească. muncă şi să valorifice.la un „nivel,mpi.f va, trebui să ajungă la sfîrşitul aces- ioan Cristea, Maria Lădaru şi triei cit mai multe .pvodwe
superior suprafeţele dc teren. lei perioade la 132, a l . porcinelor la atit cantitatea, cit şi calitatea calitatea l-a.
nări Naţionale, consacrată măreţului Procesul de transformare socialistă 37, iar ai păsărîloi la 500—600. Con­ muncii.
In condiţiile de relief ale regiunii, comitent cu aceasta va trebui să ri­ Colectivul fabricii noastre a
eveniment istoric din viaţa poporului a agriculturii a" fost însoţit de creş­ o deosebită importanţă o are dezvol­ dicăm productivitatea animalelor în Viorica Cristea care, zilnic, au Mai trebuie amintit că în de­ aflat cu bucurie de iniţiativa
tarea pomiculturii şi viticulturii. în­ aşa tel îneît să ajungem în G.A.G. Ia cursul acestui an s-a introdus
nostru — încheierea colectivizării a-, terea permanentă a nivelului- de viaţă cheierea colectivizării a creat posibi­ participat la lucru în cîmp sau colectivului fabricii „Sebeşul"
lităţi pentru extinderea plantaţiilor po- o producţie;de cel puţin 2.600 litri lapte din Sebeş de a da numai pro­
grjculturii. al ţărănimii. Numai în anii 1960— 1901 ini-viticole pe suprafeţe tot mai mari. pe cap dc vacă furajată, 2,5 kg. lină fi­ Ia grădină. ... duse de calitatea I-a. O consi­
In telul acesta se asigură folosirea mai nă şi semifină pe cap de ovină şi 5 tone
încheierea procesului de colectivizare ’ţărănimea di:; regiune a realizat, prin rentabilă a terenurilor improprii cul­ carne la fiecare 100 de hectare teren ara­ deră cit se poate de bine ve­
turii cerealelor, se înlătură erodarea bil. Sîritem pe deplin convinşi că harnicii
a agriculturii cu aproape 4 ani înainte vînzarea către stat a produselor agri­ solului, se asigură aprovizionarea popu­ noştri colectivişti vor depune toate stră­ G ospodării colective nită şi o inbrăţişează cu căldură.-
laţiei cu cantităţi sporite de fructe şi daniile pentru îndeplinirea acestor sar­
de termenul stabilit de Congresul al cole, venituri de peste -133.000.000 lei. struguri, care contribuie în acelaşi cini, deoarece experienţa de pînă acum fru n ta şe
timp Ia creşterea simţitoare a venitu­ ne-a dovedit că a folosi; posibilităţile
lll-lea al P.M.R. constituie una din In perioada 1957—1961 în satele re­ rilor băneşti ale colectiviştilor. existente, pentru a creşte un număr cit ' Pentru a obţine recolte spo­
mai marc de animale şi în special bo­ rite de cereale, vieuibrii gospo­
cele mai importante cuceriri pe calea giunii s-au construit peste 11.000 case Un spaţiu larg este acordat în raport vine, este în primul rind în interesul dăriilor colective din satele Bă-
problemei dezvoltării sectorului zooteh­ colectiviştilor. cia, Petreni, Totia şi Timpa, de
construcţiei socialiste, care va exer­ de locuit, 114 şcoli, 89 cămine cultu­ nic. Se arată printre altele că în urma pe raza comunei Băcia, s-au
sprijinului acordat de sfat prin cre­ In raport se arată că pentru spori­ străduit, cu sprijinul viecaniza-
cita o profundă înrîurire asupra tuturor rale, 12 spitale şi dispensare, iar în- dite avantajoase şi' materiale de con­ rea producţiei de carne vor trebui pro­ torilor, să însâmînţeze toate cul­
strucţii, datorită folosirii înir-o măsură filate 30—40 dc gospodării colective turile în condiţii optime. Ter-
domeniilor vieţii social-economice a Ir-un număr de 76 sate s-a introdus tot mai mare a mijloacelor proprii ale pentru îngrăşarea de animale, vor tre­ minînd la timp însămînţările,
gospodăriilor colective, în perioada co­ bui luate măsuri pentru creşterea şi colectiviştii din cele patru gos­
ţârii, deschizînd noi perspective activi­ curentul electric. Volumul mărfurilor lectivizării, numărul de animale a îngrăşarea viţeilor care nu sînt apţi podării au trecut la efectuarea
înregistrat şi în regiunea noastră o de reproducţie, atil în G.A.G. cît şi lucrărilor de întreţinere a cul­
tăţii creatoare a poporului nostru desfăcute în ultimul an prin reţeaua creştere continuă. în gospodările -personale ale colecti­ turilor. Fină în prezent, s-a pli­ PETRU PAVALOI
viştilor. O atenţie mai marc ca pînă vit în întregime suprafaţa ocu­ secretarul organizaţiei de bază
penirt* desăvîrşirea construcţiei socia­ cooperaţiei de consum din regiune se Intre anii 1959— 1961 efectivul de acum va trebui să se acorde creşterii pată cu păioase. De asemenea,
bovine proprietate obştească a crescut porcilor. Lipsa nejustificată de preocu­ s-a efectuat praşila l-a la floa­ P.M.R. ’
liste. ridică la peste 345.000.000 lei. dc 3 ori şi jumătate, iar în cursul aces­ pare manifestată de organizaţiile de rea-soarelui şi cartofi, iar la
tui an va spori de la 23.000 la 54000, partid, de sfaturile, populare, dc consi­ grădina ds legume s-au plantat
In continuarea raportului se arată O parte însemnată a raportului se alungind la o încărcătură de peste 27 liile dc conducerea ale G.A.G., pentru şi semănat legumele pe aproape MARIA BRÎNDIIŞA
bovine Ia 100 ha. teren agricol. încă creşterea păsărilor j va trebui să tic li­ întreaga suprafaţă. In aceste
că munca desfăşurată de organizaţiile ocupă de posibilităţile largi create de din anul acesta 36 gospodării colec­ chidata. Toate gospodăriile colective au zile. colectiviştii au început şi preşedinta comitetului sindicatului
tive au realizat o densitate de peste largi posibilităţi pent-n creşterea pă­ praşila porumbului. Fruntaşe
de partid şi sfaturile populare din re­ colectivizarea agriculturii pentru spo­ 40 bovine la 100 hectare, iar în unele sărilor. Va trebui şâ ajungem pînă la sînt gospodăriile colective din EMILIAN IAKSCH
gospodării cum sînt cele din Pricaz, sfîrşitul acestui mUn u:i efectiv matcă satele Băcia şi Timpa care au inginer tehnolog
giunea noastră pentru atragerea ţără­ rirea producţiei de cereale, legume şi Strelea, Spini, Mesteacăn şi altele s-a de cel puţin 70.009 păsări, iar pînă îri efectuat această lucrare pe mai
ajuns la o încărcătură de peste 50 anul 1965 ia peste 339.090. bine de 20 ha.
nimii muncitoare în gospodăriile co­ zarzavaturi, fructe şi struguri. bovine la 100 hcclarc.
M. PETRU
lective a fost încheiată cn deplin suc­ Rezultatele obţinute în gospodăriile corespondent PETRU ARGINT
controlor al calităţii interfazic
ces datorită aplicării cu stricteţe a li­ colective fruntaşe, experienţa ior, ne *'
fabrica „Vidra“ Orăştie
nie' juste trasate de partid. De la în­ arată că în condiţiile colectivizării a-

ceput s-a acordat o mare atenţie cre­ griculturii avem mari posibilităţi de

ării dc întovărăşiri agricole. sporire a producţiei de cereale la hec­ Fier vechi pentru oţelărîi

Concomitent cu crearea de întovă­ tar — se arată în raport.. Sporirea pro­ Răspunzind chemării oţelari- tă şi au predat la I.C.M. pentru
răşiri, in regiunea noastră s-a pus ducţiei la hectar cere o preocupare sus­ lor huneăoreni de a li se trimite oţelăriile din Hunedoara, 16.500
mare accent pe consolidarea economi- ţinută din partea organizaţiilor dc cît mai mult fier vechi, munci­ kg. fier vechi. Exemplul comu­
\ co-organizatorică a gospodăriilor co­ partid şi a sfaturilor populare, conduce­ torii din partida de manevră de niştilor şi utemiştilor din aceas­
lective existente, ca ele să devină pu­ rilor G.A.G. şi G.A.S., a tuturor celor la „cocoaşă“ din staţia C.F.R..
ternice centre de atracţie pentru ţăranii ce muncesc în agricultură. Considerăm tă partidă este urmat şi de alţi
Simeria-triaj, printre care tov.
muncitori. In. raport este subliniată că este posibil să îndeplinim obiecti­ C. Diaconescu, şef de manevră, muncitori ceferişti care, in tim ­
M. Bic, I. Perţa, F. Defta şi
rnarsa însemnătate pe care o are aju­ vul pe care ni- l-am propus de a realiza pul liber, colectează fierul vechi
l. Nicorici, curăţind locurile de din locurile lor de muncă.
torul acordat de către stat gospodă- în 1965, în condiţii climatice normale, muncă, au colectat numai in cî-
r'.ilor colective sub formă de maşini şi o producţie medie ia hectar pe regiune cîteva sile din săptămîna trecu- E. CREŢU
tractoare, cadre tehnice, crcdiie avan­ de 2.000 kg. griu, ‘2.500 kg. porumb corespondent
tajoase, îngrăşăminte chimice etc. In boabe şi 15.000 kg. cartofi din care
perioada anilor 1955—1962, gospodă­ în G.A.G. 2.300 kg. griu, 2.600 kg. po­
riile colective din regiunea noastră au , rumb boabe, şi 18.000 kg. cartofi.

primit crcdiie dc aproape 100.000.090 Specificul regiunii Hunedoara, a că­

Ici. din care numai în ultimii trei ani rei populaţie este concentrată în marc S Ä S C IO 96

r s-au acordat 70.000.000 Ici. In urma parte în ccnlrcîe muncitoreşti, ne im­ In lumina sarcinilor trasate de Gon- Îndeplinirea sarcinilor pe care ni
grcsul al lll-lea al partidului, numărul lc-am propus în legătură cu dezvol­
ajutorului pi imit, gospodăriile colective pune să sporim simţitor producţia lc- tarea sectorului zootehnic este condi­
-SŞ-rM ........... ţională intr-o măsura hotărîtoare de
^•v.vvvX;w V•\-,-v,'VyW!Îc.y.VxV.,-W-W-Vw.-.v.s*>>.,rX-Âa'^wXf W- >Xv •V.v.-.xv.'Xv/V.. .sv.v.vlv X- o i í \ v V» V * dezvoltarea considerabilă a bazei tu- V Era o zi frumoasă, aşa că am putut umbla în voie prin toată co- nouă, ne spune el. D ar n u p o t a lt­
rajcrc. Avem cotwiţii deosebit de fa­ fel. N icio d a tă în trecui n -a m avut
,' ; ..o 'y--, \ s- . ' vorabile pentru aceasta. Furajul dc f mima. Tov. ton Drăghici, preşedintele slatului popular, nc-a însoţit şi multe cu ce să-m i fa c o casă. Pe tim p u l
A.-:. & ' bază in creşterea animalelor, îndeosebi clin cele aflate, le datorăm lui. Am. văzut multe construcţii social-cultura- m o şierilo r, a rg u fe a m m u lt, clar n -a ­
..-.vXv.o y.y .yk>x»!\-y'-y.\^>!vi<<w‘-y.*.vfv.vX-N-'- .- \ a taurinelor şi ovinelor, trebuie, să-l veam nici de-ale gurii. A m trăit
q le, am stat dc vorbă cu oamenii, am admirat cursul rîuhii Sebeş care taie zeci da ani într-o cocioabă, căci
v.v.w.v4v>.••y.v. Săsciorul în două. In centrul satului, chiar in faţa sfatului popular, nc-am
c a să n u p o t s ă - i s p u n . Era. a c o ­
I I - |Í% BIM á<NV% ' ţ odihnit puţin în micul parc dc curî nd amenajat.
» Dar să le luăm pe rînd şi să spunem tot ce-am aflat despre Săscio- perită cu carton gudronat, iar cînd
îi ii. i i i i i i i i ' ' ' constituie nutreţurile verzi şi însilozate. ^ rul anului 1962. ploua afară, ploua şi în cocioabă.
- - i i i i oi-iţ-fs'''' ; . V Posibilităţile de care dispune regiunea
ÄI « - -, permit să se extindă simţitor suprafe­ A stă zi trăiesc o v ia tă cu ade­
ţele cultivate cir porumb siloz şi să vărat d c om . D eşi-s în v iistă, ini­
dublăm in acelaşi timp producţia t Construcţii noi transportul cu atelajele sau auto­ m a nu m ă lasă să nu lucrez în
acestei culturi la hectar. Va trebui să v e h ic u le le . gospodăria colectivă. L ucrez pe m ă ­
urmărim ca un fiecare unitate să se / In Săsciori im presionează in pri- sura puterilor, pentru că o fac
cultive suprafeţe din ce în ce mai mari • O construcţie cu to tu l deosebi­ pen tru m in e şi p en tru to ii colec­
cu plante furajere bogaie în proteină ţ m u l rîn d construcţiile noi. C hiar tiviştii. In anii aceştia lum inoşi,
ca : mazăre, trifoi, lucerna, soia etc. O tă de celelalte este u n tunel. Da, cînd partidul ne conduce spre o
atenţie deosebită va trebui acordată (* în c e n tr u l s a lu lu i se r id ic ă o c lă - viată şi m ai lum inoasă, şi m ai bo­
extinderii culturilor intercalate şi cul­ un tunel de 50 dc m etri, pe dru­ gată, eu, un om d in Săsciori, ini­
turilor duble în mirişti, după ¦strînge- t dire m are cu un etaj. A ic i este mii. fă c u t r a s ă n o u ă . Ia tă , d c a sta
rca recoltelor de păioase. m u l d intre Săscori şi Cacovita. m ă m îndresc cu ea, vorbesc des­
? căm inul cultural si sediul sfatului p re ea...
A cesta a fost făcut acum cîfiva
f popular. C lădirea arc m u lte încă- S i în S ă sc io ri s în t m u lţi c.olec-
ani. P rin tu n el s-a scurtat fo arte tiv işli care se m îndresc eu casc noi.
(f p e r i. I n a fa r ă d c c e le a le s fa ltt- Ion C ristea, V asile D răghici, Ion
m ult drum ul d in tre aceste două C apătă. V asile N azarie, P etru Paş-
f lu i popular, găsim aici o sală dc sale. htlca, V asile C ala, sînt doar citî-
v a d in tre aceştia.
^ spectacole cu 500 locuri, o biblio- C onstrucţii noi sîntşi în satele
J tccă, o sală de lectură, cabina de Traiul ţăranilor —
Sursa cea mai ieftină de furaje o com unei Săsciori. L a C ăpîlna s-dti un trai civilizat
constituie păşunile şi fîneţcle, care s proiecţie cinem atografică. L ocuita-
cuprind in regiunea noastră o supra­ f rii din Săsciori, de cîn d a fost ridicat un căm in cultural şi un Cea m ai m are realizare din Săs­
faţă dc circa 280.000 hectare, repre- f electrificat satul şi s-au adus apa- ciori este desigur, gospodăria colccti-
zentînd peste 60 la sută din suprafaţa m agazin universal, la Scbeşel un
agricolă. Prin aplicarea unor măsuri ^ ratele dc proiecţie, vă d dc două GH. PAVEL
căm in cultural...
ori pe săptăm ână film e. (C onlinuare în pag. 2 -a )
M ul',i lo cu ito ri d in com ună si-

au construit case noi. D upă statis­

de curăţire, îngrăşarc, suppaînsămînţare j L a c îf i v a z e c i d c m e t r i d c clă i- tica sfa tu lu i popular, num ărul aces­
r direa căm inului cultural, curge rtu l
şi prin folosirea lor raţională, supra­ t Sebeş. Locuitorii din Săsciori au tora trece d e 50.

feţele de păşuni dc care dispune re­ i construit peste rîu, în locul podu- Intrăm în tr-o a stfel de casă.
Este a co lectivistului A ro n D oga­
giunea pot asigura masa verde nece­ â lui vechi, d in lem n, un pod nou, rii. G a zd a , u n o m d e p este 60 d e
ţ din beton, larg cît să-ncapă trei ani, ne prim eşte cu plăcere. Si,
sară creşterii unui efectiv de circa desigur, subiectul său preferat dc
# autocam ioane. A cesta nu este sin- discuţie este casa nouă.
310.000 bovine, adică un efectiv dubiu r g in u l pod de cim ent construit în
— Să n u v ă supăraţi că vă vo r­
faţă de cel existent în momentul de } Săsciori. A lte le 5, cu o dcsclii-
besc atit de m u lt despre casa asta
faţă. f dere de peste 5 m etri, uşurează

ASPECT DE LA LUCRĂRILE CELEI DE-A VI-'A SESIUNI A SFATULUI POPULAR REGIONAL’. (Continuare in pag. 3-a)