Page 83 - 1962-05

psy- X D R V M U T ’/ f o c T A I I S M U T A N Hr. 2365

masBinttsaxei tSfcCBaULI*ra»GESB!E! ,

5.000 Kg. poras

boabe la hectar

Potrivit Directivelor Congresului al primăvărare, terenurile au fost gră-

IlI-lea al partidului, in anul 1965 su­ pate, iar în preajma semănatului s-a

prafaţa cultivată cu porumb trebuie să făcut o lunare cu grapa cu discuri 25 MAI 1962

crească la 4 milioane de hectare, rca- în agregat cu grapa stelată, la adîn- PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea Marin Moraru; 6,45 Salut voios de pio<
pentru, sate: Din experienţa fruntaşilor: nier; 7,30 Sfatul medicului: ©aria den-:
lizîndu-se o producţie totală de 8-9 cimea de semănat. Semănatul s-a exe­ Ce lucrări aplicăm pe lotul destinat tară; 7,45 Muzică de estradă; 8,00 A\u-
obţinerii a 5.000 kg. porumb boabe la zică; 8,30 Din cîntecele zilelor noastre;
milioane tone. In acest scop, partidul cutat numai cu maşini 2SPC2 — hectar; 5,40 Muzică uşoară; 6,10 Val­ 8,50 Muzică uşoară; 10,08 Jocuri popu­
suri interpretate de fanfară; 6,30 Me­ lare romîncşti; 11,03 Muzică de estra­
a pus în faţa tuturor lucrătorilor din cînd temperatura în sol a fost de 8 lodii dobrogene executate la ţibulică de dă; 11,52 Gârneţ de reporter; 12,00
Gîntcce; 12,10 Muzică uşoară sovietică;
agricultură sarcina de a depune toate grade C. la adîncime de 8-10 cm. 12,40 Gintă orchestra de muzică popu­

eforturile pentru ca unităţile agrico­ Pe tractoare şi maşini au lucrat

le socialiste, prin aplicarea agroteh­ mecanizatori pricepuţi şi colectivişti

nicii înaintate, să obţină de pe su­ instruiţi în cadrul S.M.T. din Miercu­

prafeţe tot mai mari o producţie de rea.

5.000 kg. porumb boabe la ha. pe te­ Pentru a sc asigura executarea lu­ lară „Flacăra Prahovei“ din P loieşti;

ren neirigat. crărilor la un nivel agrotehnic cores­ 13.10 Muzică de estradă; 14,00 Concert

' Gospodăriile agricole colective din punzător, loturile destinate obţinerii de prînz; 14,30 Din folclorul popoare­
raionul Sebeş au primit sarcină ca producţiei de 5.000 kg. porumb boa­
25 MAI 1962 lor; 15,20 Muzică din filme; 16,15 Vor­
în anul acesta să obţină 5.000 de kg. be la ha. au fost repartizate pe bri­ D E V A : C întecul întrerupt — cine­ beşte Moscova; 16,45 Din repertoriul
corului dc copii al Radioteleviziunii;
porumb boabe la ha. de pe o supra­ găzi, iar în cadrul lor celor mai bu­

faţă de 320 ha. Avînd în vedere ne echipe. In plus şi aplicarea retri­ m a t o g r a f u l ,.P a tr ia 1' ; I n t î l n i r e p e c a ­ 17.15 Gintă orchestra Ansamblului se­
cuiesc de Stat de cîntecc şi dansuri din
însă experienţa acumulată de lucră­ buţiei suplimentare va contribui la blu — cinem atograful „F. S îrb u “ ; Tîrgu Mureş; 17,30 In slujba patriei;
H U N E D O A R A : M uzicantul orb —
torii din agricultură precum şi reali­ cointeresarea colectiviştilor în obţine­

zările de seamă ale gospodăriilor co­ rea de producţii sporite. cinem atograful ..V icto ria "; S E B E Ş : 18.00 Lucrări de Iacob M^cpiânu;
18,30 Cronica economică; 18,40'
lective din satele Daia, Miercurea, In aceste zile, în majoritatea gos­ P uştiul — cinem atograful „Progre­ de estradă interpretată la diferite instru­
s u l" >¦ L a o r d in , s ă tr ă iţi — c in e m a ­
Apoldul de Jos şi altele, care în anul podăriilor colective din raion au în-
rm :
trecut au obţinut producţii de 4-5.000 ceput şi lucrările de întreţinere a to g r a fu l „M . S a d o v e a n n " ; P E T R O ­ mente; 19,00 Viaţa culturală la Olfe-'
Gîndacul din Colorado
kg. porumb boabe la ha. în teren culturii de porumb. In funcţie de C Frum os e portul liunedorean! -j Ş A N I : A rtistu l — cinem atograful niţa; 19,45 Muzică uşoară romînească;
-j 20.15 Noi dntece în cinstea încheierii
neirigat, multe gos- .................„................. —- ¦ ¦¦¦— starea solului, de Frum oase sînt şi jocurile de j „Al. Sabia" : P ost-restant — cinem a­
]
podării colective Măsuri eficiente pregătirea lui, pen­ L p e aceste plaiuri... Ş i m a i fru - 1 to g r a fu l .,7 N o ie m b r ie " ; A L B A I U - colectivizării agriculturii; 20.30 Noapte
considerind că sar- tru fiecare gos- ^ m oaşe sîn t însă acestea, cîn d j bună, copii: „Primăvara în parc“ de
<¦ u n i a d u s e p e s c e n ă d e d a n s a - L IA : Pace notăui v e n it — cinem a­ Ed. Jurist; 21,15 Jurnalul satelor; 21.40
cina este pe deplin în raionul Sebeş podărie s-a stabilit j un dăunător periculos Cîntece şi jocuri populare romîncşti;
realizabilă au ex densitatea optimă ( tori talentaţi, ca m em brii fo r- to g ra fu l „ V ictoria" ; Z boară cocorii
1
(, m a fie i c lu b u lu i d in C u g ir , d in 1 — cin em atograful „28 A u g u st“ ;
t fotografia de faţă, care repetă o
tins suprafeţele des de 40-50.000 plan­ t suită de dansuri locale, pe care 1 O R Ă Ş T IE : B ătălie în m arş (se ria l-a 23.15 Muzică uşoară.
r o vor prezenta la F estivalul re-
tinate producerii a cîte 5.000 kg. te la ha. Ţinînd seama de faptul că ^ gional ..Pe p la iu ri h u n ed o ren e". î al culturilor şi a 11-a) — cin em a to g ra fu l „V. R oa ită "; PROGRAMUL II: 12,15 Cîntecc şl
•Intîlnire cu v ia ţa — cin em atograful jocuri populare romîneşti; 15,01 Muzi­
boabe la ha. Bunăoară, pe lîngă cele lucrarea principală de întreţinere a [ că populară din ţări socialiste; 15,35
„F lacăra“ ; S1M E R 1A : Z ece paşi spre Actualitatea în ţările socialiste; 16,30
25 ha. planificate iniţial, colectiviş- culturii o constituie prăşitul, s-a sta­ Muzică uşoară indoneziană; 18,05 So­
r ă s ă r it •— c in e m a to g r a fu l „I. P in - lişti şi formaţii artistice de am atori;
din Daia s-au angajat să măreas- bilit ca această lucrare să se execu­ Gîndacul din Colorado poate produ­ (nimfe), iar după 10-12 zile apar gin- 19.00 Formaţii romîneşti de muzică
tilie“ ; H A Ţ E G : C ontem poranul se­ uşoară; 19,30 Teatru Ia microfon
vv. suprafaţa pentru cultură de po­ te la timpul optim şi de calitate, ori ce pagube rtlari culturilor de cartofi, dacii primei generaţii. Aceasta cores­ colului — cinem atograful „P opular"; „Steaua fără nume" Adaptare radiofo­
nică după piesa lui Mihail Sebastian;
rumb' „pentru 5.000 kg.” la 200 de de cîte ori este nevoie, pentru dis­ vinete şi uneori la cele de roşii şi ar­ punde în regiunea noastră cu prima B R A D : C arm en de la R onda — ci- 21.10 „Moscova — capitala fericirii“
— program de cîntece; 22,00 Melodii
ha. Alte gospodării colective cum sînt trugerea buruienilor şi reţinerea umi­ După-amiază de basm dei. In cazul unei invazii puternice, el jumătate a lunii iulie. n em d to g ra fu l „St. r o ş ie " ; L O N E A : populare romîneşti din diferite regiuni
ale ţării; 22,30 Moment poetic: Marcos
acelea din Petreşti, Lancrăm, Pianul dităţii în sol. O sarcină importantă Biblioteca centrală regională duce la compromiterea totală a pro­ Măsuri de combatere C a za c ii — c in e m a to g r a fu l „M in e r u l" ; Ana; 23,15—24,00 Concert de muzică
din Deva, a organizat in sala de ducţiei. T E I U Ş : Secţiunea V -a — cinem ato­ din opere şi operete.
de Sus, Gîlnic, Răhău etc., cu toate în efectuarea lucrărilor de întreţine­ lectură pentru copii, cu elevii
clasei a IV-a de la şcoala pe­ g raful „V. R oaită" ; Z L A T N A : L a
că nu au primit sarcina de a realiza re revine şi mecanizatorilor, care pe dagogică, o după-amiază de Pentru asigurarea producţiei este Atît gîndacii, Cît şi larvele, se pot
basm. necesar să se ducă o susţinută acţiune combate cu produse pe bază de D.D.T. capătul drum ului — cinem atograful
producţii de cîte 5.000 kg. porumb loturile destinate producerii a 5.000 do combatere, atît în terenurile unită­ sau Lindan. Nu sc vor aplica produse „M uncitorul“ ; 1 L IA : V ikin g ii — ci­
In cadrul acestei acţiuni, to­ ţilor agricole socialiste, cît şi pe lotu­ pe bază de H.G.H. (Hexatox), deoarece
boabe la ha., şi-au propus să obţină kg. porumb boabe la ha., ca de alt­ rile individuale. aceste produse imprimă un gust spe­ nem atograful „Gh. D o ja “ ; A P O L D U L

şi ele o asemenea producţie de pe fel pe întreaga suprafaţă, trebuie să Ce trebuie să cunoaştem ? cific tuberculilor de cartofi. D E S U S : Strada preriilor — cine­
cîte 5 plnă la 20 de ha. In felul Rezultatele cele mai bune se obţin
acesta, suprafaţa de pe care iniţial execute numai lucrări de calitate su­ m a t o g r a fu l „23 A u g u s t “.
s-a planificat a se realiza producţii perioară.

de 3.000 kg. a fost extinsă cu peste Organizaţiile de partid trebuie să In acţiunea de combatere a gîndacu- prin stropiri cu Detox 25 la sută (emul-

200 Ha. îndrume cadrele de specialişti agricoli varăşa Georgeta Matei, biblio­ lui din Colorado este necesar să se sionabil), în concentraţie de 1 la

In Raportul cu privire la încheie­ pentru a urmări îndeaproape felul tecară la secţia copii, a prezen­ cunoască cîteva da- „ . sută sau Lindatox
rea colectivizării şi reorganizarea con­ cum se aplică lucrările stabilite în tat basmul „Perlino“ de Edouard
ducerii agriculturii prezentat de tova­ planurile de măsuri. Laboulaye. te privitoare la bio- ,, . . . . . . 20 Ia sută (emulsio-
răşul Gheorghc Gheorghiu-Dej la re­
logia dăunătorului,. w f S - t u l S p 6 C Î S Ü S t u l U i tiabil) în concen­

centa sesiune extraordinară a Marii precum şi ia influ- din ag ricu ltu ră traţie de 0,8 la sută.
enţa diferitelor pro- In lipsa acestor pro­

Adunări Naţionale, a fost subliniat, dtlSe tOXice. iiîrmrarimmi duse se poate folosi

printre altele şi faptul că prin va­ Gîndacii iernează în sol la adînci- şl praf de Detox 5.

lorificarea tuturor rezervelor de spo­ mea de 20-50 cm. Pe măsură ce solul Primul tratament se recomandă să

S A S C I O R 1 - 1 9 6 2rire a producţiei, organizînd sistema­
oooooooo >oo<xxxxx se încălzeşte, ei părăsesc locul de icr- înceapă la apariţia larvelor.

tic şi perseverent experienţa înaintată (Urmare din pag. l-a) nare şi apar în culturi. In regiunea Ţinînd cont de evoluţia dăunătoru­
toate gospodăriile agricole colective
gaz m casa unui ţăran care în noastră primii gîndaci au apărut anul lui din acest an, în culturile de cartofi

şi de stat vor putea realiza producţii tim p u l regim ului burghezo-m oşic- acesta la începutul lunii mai ceea c» din regiunea noastră primul tratament
la nivelul sarcinilor stabilite.
vă. A fo st în fiin ţa tă acum do i ani. resc n-avea nici ce să m ănîncc, a corespuns cu faza de răsărire a car­ trebuie să înceapă în jurul datei de 28
De aceea, acordînd atenţia cuvenită
înfăptuirii acestui obiectiv, Comitetul X C u alte cu vin te este o gospodărie este in tr-a d evă r o m are realizare. tofilor. Ei apar mai întîi în terenurile mai şi să se repete în culturile puter­
raional de partid Sebeş şi Comitetul ^ ţinură, care acum se consolidează.
executiv al Sfatului popular raional S a ltu l de la fo cu l în va tră la ara­ cultivate cu cartofi în anii anteriori, nic infestate, după 12-15 zile. Aceste
au îndrumat consiliile de conducere 0 L a în dem nul com uniştilor, colecti-
ale- gospodăriilor colective să ia mă­ C v iştii d ezvo ltă îndeosebi sectorul gaz vorbeşte de la sine d;e s p, r e Oo acolo unde au rămas tuberculi de car­ două tratamente asigură în mare mă­
suri hotărîtc care să asigure obţi­
nerea a 5.000 kg. porumb’ boabe la ti zootehnic, pentru că au condiţii transform ările adinei ce au avut tofi în pămînt şi care au pornit în va- sură protejarea frunzişului contra gîn-
hectar. Astfel, în cadrul fiecărei gos­
podării inginerii şi tehnicienii agro­ ^ natu ra le p rieln ice p en tru aceasta. Ioc pe aceste m eleaguri şi p retu ­ getaţie mai devreme. Nevoia de hrană dacilor şi iarvelor generaţiei hibernate.
nomi, brigadierii, colectiviştii cu ex­ O D e pe acum gospodăria colectivă
perienţă bogată în cultivarea porum­ 0, are 105 capete bovine, d in care 41 tin d en i în patria noastră. îi fac să se grqpeze pe aceste tute şl Pentru a combate în acelaşi timp şt
bului au ales cele mai bune tere­ O sînt vaci de lapte, iar 22 sînt
nuri, stabilind totodată măsuri privind N u m ai vorbim despre electrifi­ pot fi găsiţi cu uşurinţă. Pe măsură mana cartofului, se recomandă să se
aplicarea diferenţiată a regulilor ti v iţei şi viţele. P entru bovine ci au
agrotehnice pentru fiecare lot în ca re , d e s p r e b ib lio te c ă , ‘d e s p r e f o r ­ ce cartofii plantaţi primăvara cresc, folosească zemuri 'mixte. La 100 1. zea­
parte. început să construiască adăposturi.
In viito r gospodăria colectivă se m aţiile artistice ale căm inului cul­ gîndacii încep să se răspîndească peste mă bordeleză în concentraţie de 0,75
Lupta pentru obţinerea unei pro­ va întări m ereu.
ducţii bogate de porumb a pornit tural, despre fa p tu l că to ţi copii tot unde găsesc cartofi. In această pe­ la sută se introduce 1 litru Detox 25.
încă din vara şi toamna anului 1961,
cînd terenurile au fost arate la 25- învaţă la şcoala de 8 ani, că alţi rioadă ei se înfîlnesc şi în răsadniţă, In combaterea gîndacului din Colo­
30 cm., introducîn'du-se totodată sub
20 sînt la şcoala m edie, iar 7 sîn t atacînd vinetele. Apariţia adulţilor se rado trebuie să se respecte cantităţile

la d ife rite fa cu ltă ţi. 'Toate acestea eşalonează pe o perioadă de 3-4 săp- şi dozele prescrise. F.sic greşită prac­

În fiinţarea gospodăriei colective fac traiul colectiviştilor, un trai tămîni şi rămîn în culturi pînă Ia 15-20 tica folosită de unii cultivatori pe Iotu­

a. p r o d u s o c o titu r ă ş i î n v ia ţ a c iv iliza t. iunie. Maximum de apariţie se reali rile individuale care aplică cantităţi

ti ţă ra n ilo r . 'A c re scu t c o n ş tiin ţa lor, zează de obicei în a doua jumătate a mari de praf pe tufele de cartofi. Tre­
lunii mai cînd temperatura solului de­ buie ştiut că pentru un hectar de car­
% necesitatea de a trăi în chip civi- In casele noi ale colectiviştilor
din Săsciori au pătruns lum ina păşeşte 15° C. După o perioadă d» tofi sînt necesare 30-40 kg. de praf şi
O lizat. P uţini sînt acum ţăranii din electrică, aparatul de radio, araga­
zul, m aşina de spălat rufe, m aşina
Săsciori care să nu urm ărească din scurtă hrănire, are Ioc împerechierea nu mai mult. Aplicarea unei cantităţi
de cusut. In fiecare săptăm ină. ei
^ presă ra'dio, tra n sfo rm ă - şi apoi depunerea ouălor. mai mari nu face decît să ducă la ri­
vă d film e la cinem atografîd din
0 rile uriaşe ce se înfăptuiesc După 10-15 zile de la depunerea ouă­ dicarea preţului de cost al cartofilor.
lor, apar larvele. Ele încep să se hră­ De asemenea, este necesar să se res­
0 în patria noastră, sau să nu ur- nească cu frunze de cartofi, vinete, ar­ pecte termenele de tratament şi numă­
dei, roşii, reuşind ca în timp scurt să rul de tratamente date de staţia de
brazdă cîte 20-30 tone gunoi de grajd O m ă r e a s c ă e v o lu ţia s itu a ţie i p e p la n sa t, v ă d s p e c ta c o le a le e c h ip e lo r avertizare. Ir, acest scop se va fine o

şi însemnate cantităţi de îngrăşămin­ O in te r n a ţio n a l. A c e a s tă s e te d e a c u - a r tis tic e la n o u l c ă m in c u ltu r a l,

te chimice. O noaşte este ilustrată şi prin cele m uncesc în gospodăria colectivă, distrugă suprafeţe destul de întinse cu permanentă legătură cu consiliile agri­

De asemenea, o atenţie deosebită O a p ro a p e 1.200 d e a b o n a m e n te la sp o r e s c a v u tu l o b ştesc. aceste culturi. @u cît înaintează în vîr- cole raionale şi orăşeneşti.

s-a acordat pregătirii campaniei de O zia re şi re v is te , şi p r in c e le p e ste In cîteva cuvinte. acesta este stă, cu atît atacurile sînt mai mari. Aplieînd Ia timp şi în bune condi-
Atacul începe cu frunzele din vîrful (iuni tratamente pentru combaterea
primăvară. Din timp s-a procurat O 200 d e a p a r a te d e ra d io c îte e x iş ­ S ă s c io r u l a n u lu i 1962. V ii t o r u l î n ­ plantei şi continuă spre bază. Larvele gîndacului din Colorado, asigurăm ob­
rod frunzele, lăsînd neatacate doar
şi tratat sămînţa din soiul HD 203 ti tă în sat. să va fi m ereu m a i bogat, m ai lu ­ nervurile. ţinerea unor producţii sporite de car­ V
tofi.
timpuriu şi HD 103. Totodată, bri­ $ U n alt sem n al traiului lot m ai m inos. Şi colectiviştii din Săsciori Stadiul larvar durează 3-4 săpfămîni. (p
ing. LEFTER GHEORGHE
gadierii şi colectiviştii au fost in­ civilizat pe care îl duc colectiviş- ştiu că acest viito r va fi în fă p tu it, DE LA SATE A
cercetător, *
struiţi temeinic în cadrul cercurilor 9 Iii d in S ă sciori, sîn t cele !!este 100 pentru că spre el ne conduce
agrotehnice asupra tehnicii culturii p a rtid u l. Procuraţi-vă de la magazinele cooperaţiei de consum şi d.e J
V* 1 Ajunse la maturitate, larvele se retrag Staţiunea experimentală horticolă la difuzor» voluntari din comune şi sate, cărţi şi broşuri cu\: ^

^ d e aragaze din casele lor. U n ara- AGRICOLA SI DE

porumbului. In primele zile după des- ! O O O O O CO rjO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O în pămînt unde se-transformă în păpuşe Geoagiu

Piesa aleasă pentru această greu de conceput că în vremea A
întrecere de către formaţia de noastră acest tip de degeneraţi
teatru a clubului „Siderurgistul“ mai pot ocupa asemenea pos­ Aceste lucrări, precum şi altele care vă interesează, le pu- p
vădeşte o bună orientare. turi de răspundere. Cele două
personaje amintite sînt străine teţi obţine şi la domiciliu sau la locul de muncă, trimiţînd ce- ţ
„Ferestre deschise“, piesa Iui spiritului contemporan al pie­
Paul Everac, cu care se prezin­ sei. Deci este necesar să li se manda dvs. pe adresa: $
tă siderurgiştii în această între­ găsească profilul adecvat.
cere, aduce pe scenă un crimpei UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR DE CON- ţ
din lupta pentru producerea Deşi Stelică, viitorul ginere al
cocsului romînesc. De-a lungul maistrului Sudrigean (Aurel SUM „CARTEA PRIN POŞTA“ I. C. I. DEVA, strada George s>
celor cinci tablouri, această ori­ Busuioc) vădeşte bogate resur­
ginală lucrare dezvăluie carac­ maistru cu epitete aspre. Insă, este determinată de o situaţie alţii, aduce în scenă un auten­ se, are o faţă mobilă şi în cele Enescu nr. 40. ^
tere puternice, bine conturate, pe măsura transformării lui Ste­ tranzitorie, căreia el ca spe­ tic crimpei dlfi7 viaţa contem­ mai multe scene foloseşte o
care evoluează pe linia unui lică intr-un muncitor harnic, cialist, era obligat să-i facă fa­ porană. mimică adecvată situaţiilor mul­ Cărţile comandate se expediază contra ramburs. ^
conflict firesc, ce reliefează maistrul Sudrigean, începe să- ţă, şi alunecă la un pas de tră­ tiple cerute de rol, uneori .se
pregnant lupta ce se desfăşoară şi deschidă inima şi, în prefi- darea căminului conjugal. De­ In interpretarea colectivului repetă — fapt supărător — şi CETĂŢENI
in unităţile noastre economice nal, îşi dă asentimentul la că­ parte de a fi un suflet sec, in­ de teatru al clubului siderurgiş- îşi epuizează de la început mij­
împotriva rutinei, a unor con­ sătoria celor doi tineri. ginerul Calistrat este un om ca­ tilor, piesa „Ferestre deschise“ loacele de susţinere a rolului. telefonaţi la numărat //*#
cepţii închistate, o luptă tenace, re în momente cardinale ştie să a fost adusă pe scenă cu multă Caricaturizarea excesivă a per­
pătrunsă de un optimism robust, Avocatul Claudiu trăieşte în ia o hotărîre iar acasă ştie să prospeţime. Regia (Pavel Crişan) sonajului nu ajută. O dozare Acesta fiind numărul de telefon al pompierilor
turnul său de fildeş. El profe­ fie un soţ atent. a constituit un spectacol valo­ mai atentă, evitarea repetărilor din toate oraşele din regiunea Hunedoara, în afară
sănătos, de credinţa fermă că rează vorbe necugetate la adresa ros, servind cu fidelitate con­ şi o anumită zgircenie în folo­ de oraşul Hunedoara care are telefonul nr. 2121.
oamenii care au făurit o lume soţiei lui, o femeie cinstită, ca­ Una dintre figurile luminoa­ ţinutul de idei. Izbeşte de la pri­
nouă, au înălţat furnale şl coc- re lucrează cu pasiune şi, pe se ale piesei este comunistul ma apariţie modul original, de­ sirea mijloacelor de compunere r UZINELE CHIMICE T U R D A
serii, sînt capabili să stoarcă diept cuvînt, este apreciată de gajat, în care este interpretat a personajului ar îmbogăţi ro­ Strada Armata Roşie nr. 18, teiefon 5 0 3 ,5 0 4 ,5 0 5 ,2 0 9
acestor agregate fructul cel mai către tovarăşii ei de muncă. C ro n ică te a tra lă maistrul Sudrigean (Artur Dra­ oferă întreprinderilor industriale, organizaţiilor
ga). Reţine atenţia şi stîrneşte lul. economice, G.A.S.,G.A.C. şi persoanelor particulare
bun. Apaducterul Teodor Frenţiu Urlea. Caracterizat printr-o vo­ hohote felul in care sint in­ S c e n o g r a f i a spectacolului şlam de hidroxid de cald a cu conţinut de cca. 50
Animaţi de chemarea de a da şi bunica lui au venit la Hu­ inţă de fier, prin tenacitate şi terpretate rolurile lui Teodor la sută Ca (OH)2 (var stins) utiiizabii pentru :
itriei cocs la nivelul cerinţe- nedoara cu gîndul să adune bani spirit de abnegaţie, acest izbu­ Fienţiu (Arnos Stoica) şi a bu­ fTaugner Norbert) este în gene­ mortar de zidărie, mortar de tencuieli, amendamente
- tehnicii moderne, oamenii se şi apoi să se întoarcă la ţară şi tit personaj aduce în scenă un nicii sale (Maria Stoica). De ase­ ral ingenioasă, vădind o con­ pentru terenurile agricole acide şi alte întrebuinţări
at, încearcă, au la început să-şi încropească o gospodărie. om veridic al zilelor noastre. menea. inginerul Calistrat (Ze- cepţie interesantă şi originală. în scopuri industriale.
ele eşecuri, dar dîrzenia, pasiu- Viaţa. însă, acest dascăl nepăr­ no Macovei) este interpretat cu Supără însă culorile stridente Plata prin virament pentru unităţile socialiste, Iar pen-
>a lor nesecată, cunoaşte un tinitor, îi arată tînărului înco­ La polul opus se situează in­ sobritate. convingător şi cu din scena de interior a termo­
ingur ţel : victoria. tro s-o apuce. El nu se lasă ginerul Turturică şi adeptul său, mijloace subtile de subliniere a centralei şi nu este de ajuns t tru particulari în numerar cu preţuri avantajoase. Transpor-
Uzina, focul luptei aprige pen­ pradă speculaţiilor ieftine. Con­ un alt inginer de formaţie ve­ ceea ce este important în rol. de convingător medalionul In J tul se face prin grija beneficiarului, numai cu autocamioane.
cepţiile înapoiate ale bunicii che, oameni seci, încremeniţi în care se petrece întâlnirea de la
tru cucerirea acestui ţel, consti­ sale, nu-1 mai pot cuprinde. carapacea neîncrederii faţă de Mai puţin izbutite sînt cele Bucureşti. Un singur element de ţi. -ai,
tuie însă şi o puternică şcoală, „Todoruţ“ nu se rupe de colec­ forţele noi, sănătoase ale uzi­ două personaje negative, ingine­ sinteză, care să sugereze atmos­
unde se călesc oamenii, se apro-. tiv. nei. Construiţi din calcule ce nu rul Turturică şi colegul său, pe fera Capitalei ar fi deajuns.
pie sau se distanţează. Maistrul mai rezistă vieţii, cei doi ru­ care regia i-a împins, mult prea
Sudrigean, batrînul şamotor — In piesă este creionată cu vi­ tinaţi rămîn izolaţi în finalul departe de lumea noastră. Dacă regia va proceda la re­
personaj înveşmîntat cu un goare figura inginerului Calis- piesei. medierea unor neajunsuri sem­
umor autentic şi sănătos — nici trat — tipul omului care nu cu­ Ei nu apar ca nişte ruti­ nalate, spectacolul siderurgişti-
nu vrea să audă că Stelică. un Galeria largă şi reprezentativă lor h'unedoreni, un spectacol
zurbagiu, face curte fiicei sale noaşte ce-i odihna atîta vreme a personajelor creionate şi a naţi înrăiţi, care nu vor să foarte bun de altfel, va fi şi
Rozalia. Nu odată acesta este altora, ca directorul, chimistul mai mult apreciat de publicul
apostrofat de către bătrînul cît interesele majore ale pro­ înţeleagă ritmul noului, care nu
Alexandru Radulescu — Fim şi spectator.
ducţiei îl solicită. Soţia lui, la simt acest ritm ci ca nişte ti­ T. PE T R E SC U

început nu înţelege că supra­ pice epave carageliene de so­

solicitarea inginerului Calistrat iul lui Dandanaehe. Or, este