Page 84 - 1962-05

Nr. 2305 D R U M U L rS V E lf f l,I8 M U L W flag. 8

Raportul prezentat de tovarăşul iy 'S - !!!!1 1 P rim ă v a ra la Expoziţia realizărilor
Petru Furdui e c o n o m ie i nationale a U. R. S. S.
,- W E & es r n*m%

( U r m a r e d in p a g . l-a) cale de întărire a puterii economice respanzătoare măsuri pentru îmbună­ ?»m m m La începutul lunii mai, Ex­ mlcă“ oglindeşte printre al­

a G.A.Q., de creştere a veniturilor lor, tăţirea continuă a activităţii. poziţia readzărilor economiei tele realizările oamenilor so­

Din iniţiativa Comitetului regional de de ridicare a bunăstării colectiviştilor. Referindu-se la măsurile luate de naţionale a U.R.S.S. s-a re­ vietici în domeniul materia­

partid, în acest an s-a trecut la lua­ De aceea, este necesar ca şi în viitor conducerea partidului şi statului nos­ deschis pentru a patra oară. lelor sintetice. Din reziăurl-

rea unor măsuri concrete pentru între­ consiliile de conducere ale <3.A.©, să tru cu privire la reorganizarea con­ Tema principală a expozi­ le industriei carbonifere, pe­

ţinerea şi fertilizarea păşunilor şi fî- aloce sume tot mal mari pentru creş­ ducerii agriculturii, raportul sublinia­ ţiei o constituie anul acesta troliere oamenii de ştiinţă so­

neţelor naturale. Prin aplicarea aces­ terea fondului de bază. In felul acesta ză că acestea duc la îmbunătăţirea îndeplinirea cu succes de că­ vietici au realizat materiale

tor măsuri va trebui să ajungem în ele îşi vor crea condiţii pentru spori­ procesului de producţie în G.A.0. şi tre oamenii sovietici a planu­ cu însuşiri stabilite dinainte,

următorii 2—3 ani la o producţie me­ rea neîncetată a mijloacelor de pro­ vor contribui la creşterea şi mai ra­ lui pe primii trei ani ai sep- înlocuind cu succes pe cele

die pe întrega suprafaţă de cel puţin ducţie, pentru crearea şi dezvoltarea pidă a nivelului de cunoştinţe ale tenalului. Totodată, expoziţia naturale — ţesături, blănuri,

10—12.000 kg. masă verde la hectar. de noi ramuri aducătoare de mari ve­ colectiviştilor, potrivit cu cerinţele s-a îmbogăţit cu încă 17.000 piele, îngrăşăminte. Chimia

Organizaţiile de partid şi sfaturile nituri. care le ridică noile sarcini de viitor. de exponate şi 2.800 de stan­ a pătruns temeinic şi în agri­

populare sînt chemate să organizeze Va trebui aă ne ocupăm cu mai Avem convingerea — se spune în duri noi, care oglindesc dez­ cultură. Ea a creat noi m ij­

largi acţiuni de masă, prin mobili­ multă competenţă de organizarea mun­ raport — că specialiştii repartizaţi în voltarea impetuoasă a econo­ loace de protecţie a plante­

zarea colectiviştilor şi îndeosebi a ti­ cii, de gospodărirea avuţiei obşteşti, unităţile socialiste din regiunea noa­ miei Uniunii Sovietice în pe­ lor, de combatere a buruieni­

neretului la munci obşteşti pentru de­ de folosirea chibzuită a fondului de stră vor aprecia aşa cum se cuvine rioada care a trecut de la lor şi dăunătorilor. Prin fo ­

frişarea şi curăţirea păşunilor şl iîne- zile-muncă. O atenţie deosebită va măsurile juste luate de partid şi se Congresul al XXIl-lea al losirea unor soluţii de anu­

ţelor, pentru aplicarea îngrăşămintelor trebui acordată şi aplicării pe soară vor strădui să muncească cu tot ela­ P.C.U.S. mite chimicale, oamenii de

şi executarea de lucrări în vederea tot mai largă a sistemului de retri­ nul pentru a se ridica la nivelul In diferite pavilioane ale ştiinţă au reuşit să modifice

oombaterii eroziunii solului. buire a muncii în raport cu rezulta­ grijii pe care le-o poartă partidul şi expoziţiei sînt oglindite rea­ în mod dirijat celulele unor

In, încheierea raportului se arată că tele obţinute în scopul cointeresării al înaltei îndatoriri patriotice dc a-şi lizările tehnico-ştiinţifice dis­ plante. Aşa a fost obţinută,

terminarea colectivizării agriculturii colectiviştilor la sporirea producţiei. aduce întregul aport la înflorirea agri­ tinse anul acesta cu Premiul de pildă, hrişcă tetraploidă.
ridică în faţa noastră sarcini noi, spo­ Pentru îmbunătăţirea organizării culturii socialiste a patriei. Lenin: linii pentru transpor­ Pavilioanele expoziţiei oglin­
rite, privind întărirea economico-orga- tul la mari distanţe a curen­
nizatorică a G.A.0. muncii, organizaţiile de partid şi sfa­ Perspectivele largi deschise de în­ tului alternativ cu o tensiune desc cum sînt traduse In via­
cheierea colectivizării agriculturii în­ ţă hotărlrile Plenarei din

In atenţia gospodăriilor colective turile populare trebuie să vegheze ca sufleţesc întreaga ţărănime colectivis­ de 500 kilovolţi, realizarea martie a C.C. al P.C.U.S. Lo­

trebuie să stea grija pentru folosirea adunările generale ale G.A.0. şi şe­ tă, pe specialiştii trimişi să munceas­ navelor fluviale şi maritime turile demonstrative din ca­

oît mai chibzuită a pămîntului, pune­ dinţele consiliilor de conducere să se că în satele regiunii, pe lucrătorii de cu sbaturi subacvatice, noua drul expoziţiei oglindesc re­
rea în valoare a terenurilor nepro­ ţină cu regularitate, să se dezbată partid şi de stat, pe toţi oamenii mun­ tehnologie de prelucrare me­ structurarea suprafeţelor în-
ductive, repartizarea cît mai justă a în ele, în mod temeinic, problemele cii în frunte cu comuniştii la muncă canică a lăstărişurilor şi pă- sămlnţate, introducerea pe
suprafeţelor pe culturi etc. Dezvolta­ şi mai avîntată, peniru noi realizări mlnturilor mlăştinoase etc. scară largă in colhozuri şl

rea avutului obştesc este principala gospodăriilor, să se ia cele mai co- pe calea înfloririi agriculturii. E. M. Glieiar. Ea staţia de sortare sosesc vagonetele cu Mecanizarea complexă şi sovhozuri a culturilor prăşi-

minereu. automatizarea producţiei — toare de înaltă productivita­

-------- - ..-r.î= 2 = m = ^ ¦ -= ~ ~ = = x = -------- linia principală a progresu­ te. Standurile pavilionului

Peltry asflSSaarea raţională a combustibililor In cinstea Zilei copilului lui tehnic — este oglindită R.S.S. Letone, uriăe au fost
şi energiei electrice în numeroase pavilioane. înfiinţate 17 direcţii de pro­
ducţie colhoznice şi sovhozni-
In pavilionul „Construcţia ce, oglindesc reorganizarea
de maşini1', cel mai mare pa­

fn întreprinderile industriale Spectacole ale păpuşarilor jocul actorilor, efectele de regie vilion al expoziţiei, sînt ex­ conducerii agriculturii.
tehnică (R. Schuller), decorul puse strunguri universale cu In standuri amenajate sub
Una din sarcinile principale le din regiune, stabilind măsuri reducerea pierderilor, îmbunătă­ In aceste zile, Teatrul de pă­ bogat în sugerări (realizat de comandă program, maşini-
ţirea randamentelor energetice puşi din Oradea a prezentat pictorul scenograf Paul Fux), unelte automate şi semiauto­ venii liber sînt expuse noi
trasate de Congresul al m -lea tehnîco-organizatorice concrete şl a consumurilor specifice o peste 30 spectacole pentru pio­ precum şi păpuşile ingenios con­ mate pentru producţia de maşini moderne — semănă­
constituie slaba preocupare pen. nierii şi şcolarii hunedoreni, în fecţionate de Elisabeta Mureşa- masă şi in serii mari, pre­ toare cu brazdă lată, culti­
al P.M.R. este reducerea perma­ pentru reducerea pierderilor şi trij problemele energetice a con­ oraşele Deva, Cugir, Hunedoara, nu, Iulia Bodo şi ’Magdalena văzute cu diferite dispozitive vatoare, tractoare /rapide cu
ducerilor tehnice ale unor între­ Alba Iulia, Petroşani, Lupeni, Nagy. moderne, care sporesc pro­ roţi şi pe şenile, precum şi
nentă şi sistematică a preţului îmbunătăţirea consumurilor spe­ prinderi. Vulcan, Petrila etc. Piesa adusă ductivitatea muncii de 2-3 mijloace tehnice noi folosite
în scenă a fost „Povestea por­ La casa pionierilor ori. pe scară tot m aţ largă în
de cost al produselor, sursă de cifice de energie. Acolo unde conducerile res­ cului“, dramatizare de Veronica zootehnie. Cu ajutorul noilor
pective s-au convins că proble­ Porumbacu şi V. Filipoiu, după din Deva In pavilionul R.S.S. Moldo­ maşini, o mulgătoare pozate
bază pentru ridicarea continuă Astfel, numai in cursul anu- mele energetice sînt tot atît de cunoscutul basm al lui Ion veneşti atrage atenţia linia se­ mulge sute de vaci, un om
importante ca şi cele tehnologi­ Creangă. In aceste zile, pionierii şi şco­ miautomată de lustruire a poate hrăni citeva mii de
a nivelului de trai al oamenilor . lui 1961, prin aplicarea integra­ ce, acordîndu-le atenţia necesa­ larii din cuprinsul oraşului mobilei conectată la curent porci, îngriji pînă la 15.000
ră, s-au realizat importante Pusă în scenă de Francisc Mi- Deva, în orele libere se pregă­ de înaltă tensiune. Linia de păsări, jAtrage atenţia în
muncii din ţara noastră. lă a măsurilor stabilite se pu­ economii de energie. Sînt însă rişanu, piesa a reunit un valo­ tesc să întîmpine aşa cum se sporeşte productivitatea mun­ mod deosebit o maşină inte­
puţine astfel de întreprinderi. ros colectiv de interpreţi, între cuvine ziua de 1 Iunie. La Casa cii de 6-7 ori, reducînd în resantă construită de Consi­
Realizarea acestei sarcini cere teau face economii de 372.000 In majoritatea cazurilor proble­ care s-au remarcat Maria Si- pionierilor se fac repetiţii la spec­ acelaşi timp consumul de ma­ liul economiei naţionale Rect-
mele energetice sînt lăsate nu­ meon, Rodica Scutier, Mircea tacolul celor mici, care va avea teriale de 4-5 ori. zan. Cu ajutorul ei boabele
din partea colectivelor de mun­ tone combustibil convenţional şi mai pe seama energeticului, Romanescu, Ioan Moldovan şi loc în cadru festiv în parcul de porumb pot fi acoperite
care singur, neajutat, nu poate Petru Simeon. „Fillmon Sîrbu“, în ziua de 27 Realizările oamenilor sovie­ cu un strat subţire de para­
citori, tehnicieni şi ingineri din 54 milioane kwh., îmbunătăţin- să le rezolve la nivelul cerinţe­ mai. tici în domeniul cuceririi fină. Aceste seminţe pot fi
lor actuale. Cei peste 16.000 pionieri şi Cosmosului sînt oglindite in semănate foarte devreme, fă­
întreprinderi, eforturi sporite şi du-se astfel randamentul ener­ Totodată, membrii cercurilor pavilioanele „Cosmos“ şi „Hi- ră a aştepta ca pămîntul să
Conducătorii de întreprinderi şcolari care au participat la foto şi de radio amatori pregă­ drometreologie“. In faţa pavi­ se încălzească şi ele se dez­
exigenţă în lupta pentru reduce­ getic global pe regiune cu circa trebuie să înţeleagă că orice pro­ tesc o expoziţie cu realizări ale voltă mult mai repede.
ces industrial are două laturi : spectacolele păpuşarilor din lor, care se va deschide în ziua lioanelor pot fi văzute şi ra­
rea consumurilor specifice de 5-6 la sută. una tehnologică şi alta energe­ de 1 Iunie. chete cu ajutorul cărora pot Expoziţia realizărilor eco­
tică, fiind în esenţă un proces Oradea, au apreciat pe merit fi prelntîmpinate ploile, grin­ nomiei naţionale demonstrea­
materii prime, materiale şi ener­ Datorită faptului că măsurile energo-tehnologic. Aceste laturi Sînt de asemenea in toi pre­ dina sau, dimpotrivă, pot ză clar că poporul sovietic
gie. stabilite au fost aplicate doar se influenţează reciproc. îmbu­ --------- = = = a = = ~ -------- . — gătirile pentru focul de tabără provoca plot în regiunile un­ îndeplineşte cu:succes măre­
nătăţirea procesului industrial dedicat Zilei copilului, la care de acest lucru este necesar. ţele sarcini ale septenalului.x
Utilizarea raţională şi gospo­ parţial, s-au realizat economii implică o îmbunătăţire simulta­ Noi purtători ai Insignei
nă a celor două laturi, mărin- vor participa toţi pionierii şl Pavilionul „Industria chl-
dărirea judicioasă a energiei de pe regiune în cursul anului du-se in felul acesta atît ran­ „Prieten ai cărţii“ şcolarii din oraşul Deva.
damentul energetic, cît şi randa­
toate formele, prezintă o im­ 1961 de numai 43.000 tone com­ mentul procesului tehnologic. Metania şi Vionela Birceanu,
Rezolvarea cu succes a proble­ Ştefania Grecu, Emil Găman,
portanţă deosebită, deoarece ea bustibil convenţional şi 28 mi­ Ioan Vida, Ioan Bogdan, Mircea
Şerban şi Dorin Certejan, elevi
constituie un element cu ponde­ lioane kwh. ceea ce reprezintă în clasele VIII şi IX la Şcoala
medie „Decebal“ din Deva şi
re ridicată in preţul de cost ai abia 11,5 la sută din posibilită­ Mariana Opincaru din clasa a
Vn-a a Şcolii pedagogice, au
producţiei într-o serie întreagă ţile stabilite la combustibil con­ răspuns foarte bine la întrebă­
rile puse de comisia de exami­
de ramuri principale ale indus­ venţional şi 51,5 la sută, la ener­ nare în cadrul concursului „Iu­
biţi cartea“, care s-a ţinut zile­
triei. gia electrică. le trecut la Biblioteca centrală
regională.
Avînd în vedere toate aces­ Aşa spre exemplu, la Combi­

tea, se impune-ca o sarcină de natul siderurgic Hunedoara au 1st zi!© ., l a ®tafjitisaea
priirrJordin mărirea continuă a ~-fost realizate economii anuale

randamentelor energetice ale numai de 10,2 la sută la com­
proceselor tehnologice, ridicarea bustibil convenţional şi 20,2 la
nivelului tehnic al instalaţiilor sută la energia electrică din po­
producătoare şi consumatoare sibilităţile concretizate prin mă­
de energie, astfel Incit sarcinile surile tehnico - organizatorice,

trasate de Congresul al m -lea iar la uzina „Victoria“ Călan, C e ® a g lta — foăa
al P.M.R., de reducere a con­ numai 2,25 la sută din posibili­
sumului specific de combustibil tăţi la combustibil convenţional S-a deschis oficial staţiunea balneo­ multă vreme. Aceasta din dorinţa ca — Cel veniţi Ia odihnă vor avea pi
convenţional şi energie electri­ şi 38,3 la sută la energia elec­ climaterică Geoagiu, din raionul Orăş- oamenii muncii veniţi la odihnă şi tra­ sibilitafea să vizioneze filme în sala
că, să fie îndeplinite şi depăşite. trică. tie. Sute de oameni ai muncii din re­ tament să se simtă cît mai bine. Vreau complet rcamenajată, să citească ditc-i
giunea noastră şi din ţară îşi vor pe­ să spun că s-a făcut reparaţia capitală rite cărţi existente în biblioteca staţi-'
Regiunea Hunedoara este un Nerealizarea economiilor de trece timpul liber în această minunată a unei vile cu 30 locuri, precum şi rc unii, să vizioneze spectacole etc. Dor­

mare consumator de energie, combustibil şi energie stabilite

datorită caracterului industrial pe regiune se datoreşte şi nea-

pronunţat pe care-1 are. Consu­ plicării unor măsuri cu pondere melor proceselor energo-tehnolo. In urma examinării, cei nouă staţiune. paraţiiie curente la toate vilele din sta­ mitoarele, sala de mese* bucătăria, toate
mul global anual de combusti­ mare şi care au avut toate con­ gice depinde deci in mare mă­ elevi, care au dovedit o temei­ ţiune. Ele au fost zugrăvite. De ase­ au fost pregătite aşa cum se cuvine.
bil convenţional se ridică la diţiile pentru a fi îndeplinite la sură de conlucrarea dintre teh­ nică pregătire, au obţinut in­ Am făcut o vizită la Geoagiu-băi in menea, au fost reparate instalaţiile de Şi pentru că este vorba de pregătirile
peste 1,8 milioane tone, iar cel termen cum s în t: recuperarea nologi şi energeticieni. signa „Prieten al cărţii“. ajun de deschidere. Ne-am plimbat pe tratament la băile de nămol şi băile
de energie electrică la peste 1' aleile proaspăt pietruite, am admirat închise „Diana“ şi „Rozaiia“. Pentru care s-au făcut, vreau să evidenţiez pe
miliard kwh. Din calculele efec­ căldurii gazelor arse de la cup­ Este necesar ca pe viitor să se Execufă prăşiiul verdele crud al pădurii şi al poienilor bazin avem apă suficientă, ş i aici au Ioan Bogdănese, tîmplar, Vasile Pîrva,
tuate reiese că în prezent ran­ torul nr. 2 prin punerea In func­ acţioneze în acest fel, conduce­ mecanic din parc şi împrejurimi. La ştrand to­ fost puse la punct instalaţiile sanitare. instalator de apă, Petru Gristea, zidar
damentul energetic global al în­ ţiune a cazanului recuperator rile tehnice ale întreprinderilor tul ni s-a părut îneîntător. Ambele (Sabinele au fost curăţate şi li s-a dat
treprinderilor industriale din nr. 2 de la O.S.M.-2—C.S.H. re­ să acorde o mai mare atenţie Colectiviştii din brigăzile I-a şi a bazine că şi cabinele, aşteptau eu fîrnaîs. Parcul, care are o suprafaţă şi alţii, care au lucrat cu mult inte­
regiune este de aproximativ 30 cuperarea căldurii aburului eşa- problemelor energetice care Il-a de cîmp (brigadieri Ilie Silvestru primii oaspeţi. Desigur că des­ de 20 hectare, a fost curăţat şi s-au res pentru ca oamenii muncii veniţi la
Ia sută. Aceasta înseamnă că pat de Ia ciocanele de forjă ale constituie o sursă .importantă şi Ioan Abrudeanj de la G.A.G. din pre staţiunea balnco-climaterică Geoa­ creat noi zone verzi. In plus. au fost odihnă să se simtă cît mai bine.
C.S.H. şi Atelierele R.M.R. Sime- pentru reducerea preţului de giu s-ar putea spune multe lu­ plantate mai bine de 2.000 flori.
cruri frumoase. Ea este apreciată în în­ In acest au, vom caza în fiecare se-,
treaga ţară. Conducerea staţiunii a pri­ — Ge alte amenajări se mai fac ?
rie cîte 320 de persoane, 150 din aces­

tea fiind repartizate prin 6.G.S. ţ.

anual se pierde din energia pri­ ria, recuperarea condensatului cost al produselor. Vinţul de Jos, după ce au terminat de mit sute dc scrisori din diferite regiuni — In prezent se lucrează intens la ?
mară consumată circa 70 la de Ia uzina cocso-chimică — Trebuie să fie acordată în pri­ plivit cele 450 ha', cultivate cu păioase, ale ţării în care este rugată să reţină amenajarea lacului din parc. Aici a lu­
sută. îmbunătăţirea randamen­ C.S.H., utilizarea integrală a ga­ au început întreţinerea culturilor pră­ locuri pentru odihnă şi iratament. crat mult timp un excavator şi 5 bas­ Măsurile arătate de tov. Octavinn Io-
tului energetic global cu numai zului de furnal de la uzina mul rînd o atenţie deosebită re­ sitoare. Pînă acum s-au prăşit 15 ha. culante. In curînd, cei veniţi la odihnă sivescu, administratorul staţiunii Geoa-i
1 la sută aduce economii anu­ „Victoria“ Călan, prin punerea ducerii pierderilor de energie, cu floarea-soarelui, 20 ha. cu cartofi Pentru a afla cît mai multe amă­ ver avea posibilitatea să se plimbe cu giu-băi, sînt numai citeva. Se poate
atît în instalaţiile de producere şi 4, ha. cu sfeclă. nunte în legătură cu activitatea desfă­ bărcile pe lac. Trebuie să adaug că în spune că faţă de anii trecuţi, condiţiile
şurată în vederea deschiderii staţiunii, de odihnă şi tratament din staţiune

ale de peste 100.000 tone com­ în funcţiune a centralei de su- cît şi în cele de consum, pier­ Semănatul porumbului s-a făcut am discutat cu tov. Ociavian Iosivescu. viitorul apropiat, în staţiune, va func­ sînt cu mult mai bune. Dar cea mai
bustibil convenţional. flante şi multe altele. deri datorită regimurilor nera­ cu ¦maşinile-*-2 S.P.C.-2, ceea ce per­ administratorul staţiunii. Iată pe scurt ţiona o staţie de radioamplificare cu bună apreciere o vor face oamenii
ţionale de exploatare a echipa­ mite aplicarea mecanizată a lucrărilor convorbirea avută. 35 difuzoare. muncii veniţi la odihnă şi tratament
Inspecţia energetică regiona­ Principala cauză a neaplicării mentelor, întreţinerii necores­ de întreţinere. In aceste zile mecani­
lă, împreună cu colectivele teh­ integrale a măsurilor tehnico- punzătoare a acestora etc. Este zatorii Ioan Gîmpean şi Iosif Buta au — Cum întîmpinaţi primii oaspeţi ? — Alte măsuri peniru petrecerea în jV. ALBU ;
nice ale întreprinderilor, au organizatorice stabilite, menite început prăşjtul mecanic cu cultivato­ — Pregătirile s-au început de mai mod plăcut a timpului ?

analizat procesele energo-teh- să ducă la îmbunătăţirea simţi­ necesar apoi să se acorde o mai rul. Pînă ieri ei au efectuat această

toare a gospodăririi energiei, la mare atenţie valorificării resur­ iucrarc pc 40 ha. cultivate cu porumb.
selor energetice secundare de
diferite feluri, obţinute ca de­ R. BÎRSAN

* corespondent
nologice la toate întreprinderl- i ®00

F u rn a le ! n r. 2 îsi c o n tin u ă m e rse.......... .......—

Electricianul şeuri sau ca produse secundare A apărut revista P artidul nostru acor- In adunarea generală a A n to n Răccanu i s-a în­ a p ro a p e d e g u rile de,
ale proceselor tehnologice. d in d o a ten ţie deosebită organizaţiei d e p a rtid ce c re d in ţa t sarcina d e a se vîrit. A cea sta p erm ite un.
Pe electricianul B ur­ goste fa ţă de m uncă, sln d electrician al sec­ C ercetări filozofice ind u striei siderurgice, a a a vu t loc cu ocazia por­ ocupa de îm bunătăţirea control m ai corespunză-,
det D um itru l-am in lîl- De asemenea o importanţă trasat sarcini de m are nirii in ifia tivei, au hiat sistem ului de răcire al to r a su p ra siste m u lu i de.
n it la şcoala m edie se­ sirguinţă şi dorinfă de to ru lu i. deosebită pentru economisirea nr. 1 — 1962 răspundere şi furnalişti- cu vîn tu l m u lţi com unişti. furnalului. Lăcătuşii R u- răcire şi o funcţionare,
rală m uncitorească din combustibilului o are şi termo- lor. A şa cum p revă d d o ­ P rintre aceştia a fost şi d o lf Renii, Ioan Barbn, eficientă a instalaţiei.
Lupeni. A m a fla t că es­ a învăţa. A bsolvind B urdef D um itru este ficarea. Prin producerea com­ Din s u rn a r : Studiind documentele cum entele C ongresului al m aistrul A n to n Răceanu. şefu l de echipă la elec­
te elev in clasa X l- a binată a energiei termice şi Congresului al XXIl-lea al P.C .U.S.; III-le a al P .M .R ., p ro ­ tricieni, M iron Pop şi L a rîn d u l lor şi cei­
a acestei şcoli. E levul şcoala profesională a m uncitor priceput în electrice in centralele electrice M. Novicov, Dezvoltarea personalităţii ducţia de fo n tă urm ează — N oi, cei de la u ti­ alţii, au p rim it sarcina la lţi com unişti de aici au
de termoficare se îmbunătăţeş­ umane în societatea comunistă; Paul să crească în anul 1965 de a întreţine in cea m ai adus u n d e îm bunătăţiri
B urdet D um itru — intrat în rîndul m u n ­ producţie şi fruntaş la te foarte mult randamentul de Popovici, Gu privire la definiţia cate­ la circa 2 m ilio a n e tone. laje, ne angajăm să spri­ perfectă stare m aşinile care au contribuit la o
utilizare a combustibililor. Aco­ goriei de formaţiune social-economică; P eniru a traduce în via ­ jinim concret pe ftim a - de astupat, m acaralele bună funcţionare a fu r­
m i-a spus profesorul de citorilor. N u după m ult învăţătură, apreciat şi lo unde nu este posibil ca ter- Valter Roman, Esenţa revoluţiei şi a tă această sarcină, fu rn a - lişti p en tru a depăşi încă de şarjare şi vagoanele nalului. Iată num ai un
chim ie D u m itru Truşcă moficarea să se facă de la o crizei în ştiinţele contemporane ale na­ liştii din C ălan luptă cu în 1962 indicii de u ti­ c în ta r. e x e m p lu : C om uniştii M ,
tim p s-a afirm at ca un stim a t de către tovară­ centrală termoelectrică, rezul­ turii ; Ion Pascadi, Amatorismul artis^ m u lt elan în scofm l spori­ lizare p revă zu ţi pentru Pop, Renii R u d o lf şi a l­
— este fru n ta ş Ia în ­ tate bune în economisirea com­ tic în socialism; Al. Lungu, Probleme rii produefiei de fontă, a anul 1965. N e dăm seam a Sarcinile concreta p ri­ ţii, d in echipa d e clcc
m uncitor bun şi price­ şii săi. M unca p lin ă de bustibilului se obţin şi prin cen­ ale aplicării teoriei retrorelaţiei în bio­ îm b u n ă tă ţirii c a lită ţii ei. de însem nătatea fu n cţio ­ m ite din partea organi­ tricieni, au stu d ia t am
văţătură. Spusele pro­ tralizarea alimentării cu căldu­ logie şi medicină. F urnalişlii de aici au nării în p lin a fiecărui zaţiei de partid i-a fră- m in ţit instalafia ¦
fesorului sîn t confirm ate put. O rganizaţia de avînt, hărnicia şi p ri­ ră de la cazane de încălzire p o rn it o valoroasă in iţia ­ furnal. D e aceea vom fa ­ m în ta t m id t pe com unişti. că de la m a
şi de catalogul clasei montate pentru un grup mal COMUNICĂRI: Gh. Moţ, Din activi­ tivă, de a depăşi în ce to tu l ca nici o d efec­ F iecare se străduieşte să şarjare, propi
a X I-a unde în drep­ partid şi conducerea c e p e r e a atom istului mare de blocuri şi nu indivi­ tatea P.G.R. pentru educarea tineretu­ 1962, indicii de utiliza­ ţiune să nu oprească pro­ le îndeplinească cu m u l­
tu l acestui elev, in toa­ dual. lui muncitor în anii ilegalităţii'; A. re prevăzufi pentru anul ducţia. In ceea ce p ri­ tă prom ptitudine. M ai­ m odificări car.
te ru b ricile; m atem a­ sectorului tinde lucrează B urdet D um itru, dra­ Moga, Gh. Văgâunescu şi D. Rădules- 1965. In iţia tiv a a găsit veşte fu rn a lu l nr. 2, el strul A . R ăceanu s-a
tică, chim ie, fizică , lim ­ In fiecare întreprindere exis- cu, Gu privire la aplicarea dialecticii un larg răsunet. D eşi poate să-şi continue în consultat îndelung cu in ­ s-au şi realizai,
ba şi literatura rom ină l-au recom andat să ur­ gostea lui fa fa de în ­ tă numeroase rezerve interne marxiste în cercetarea ştiinţifică şi în fu rn a lu l nr. 2 trebuia să bune co n d iţiu n i m ersul. ginerii Ioan Stoicoi şi sta la ţie asigură in
etc., n u găseşti n o tă văţătură a determ inat de reducere a consumurilor spe­ practica medicală; F. Wiener, Proble­ intre dc m ai m u ltă vre­ N icolae P illy. îm preună o funcţionare co n
m a i m ică de 9. S i în m eze şcoala m edic sera­ mele spaţiului în natura vie. m e în reparaţie capitală, T o (i co m u n iştii diri sec­ au pus la pu n ct un nou ră defecţiuni. Pr
sem estrul I, încheiat în cifice de energie. Ele trebuie prin buna în g rijire ce i-o torul u tilaje au fost de sistem de răcire a fu rn a ­
luna ianuarie, nu a lă. A c u m tîn ă ru l B u r­ conducerea s e c to r u lu i DISCUŢII: Radu Florian, Gu privire acordă m u n cito rii din aceiaşi p ă re re : fu rn a lu l lului. A fo st adoptat d a n ia f u r n a l i ş t i h *.
avut nici o m edie m ai descoperite şi valorificate. Ia obiectul materialismului istoric şi al sectond u tilaje şi furna- uri sistem dc răcire m u lt
m ică de 9. det D um itru, fiu de ţă ­ să-l propună încă de s o c i o l o g i e i , marxist-leniniste. liştii, durata lu i de fu n c­ nr. 2 poate să m ai pro­ îm bunătăţit de cel ante­ m uncitorilor din
Ing. IOAN VARVARI ţionare a fo st prelungită, da întreţinere, fu
D in anul 1953, cînd rani colectivişti, din pe acum pentru a ur­ LEGŢII ŞI CONSULTAŢII: Henri d tn d în acest tim p m ii ducă. rior. A cu m d istribuitoa­ nr. 2 a produs de la în ­
Inspecţia energetică regională Wald, Muncă, limbaj, gîndire. de tone de fo n tă peste ceputul anului 1961 şi
B urdet a păşit pentru p ă rţile N ă să u d u lu i, se m a un institut de învă- Hunedoara plan. C hiar atunci, în aduna­ rele de la sistem ul dc ră­ pînă la dala de 16 m a i
PAGINI DIN ISTORIA GÎNDIRI1 rea generală a organiza­ a.c., 14.138 to n e d e fo n ­
prim a dată pragul şco­ află în preajm a exa ­ (ăm înt superior. PROGRESISTE DIN ROMÎNIA : Radu ţiei de p a rtid s-au sta­ cire au fo st m o n ta te la tă peste plan.
Pantazi, 150 de ani de la naşterea lui bilit sarcini p entru fie ­
lii profesionale d in L u ­ m enelor de m aturitate. B urdef D um itru nu Gheorghc Bariliu; Pagini alese din piciorul furnalului, m ai Ş i e l c o n ti n u ă să. f u n c ­
opera lui Ghcorghe Bariţiu. care com unist din secto­ ţioneze, să producă...
peni, a m a n ifesta t d ra ­ M uncitorii sectorului este singurul exem plu
rul utilaje. C om unistului S. GERBU.
V II de la m ina L upeni din cadrul şcolii m edii

se m îndresc cu şeful lor serale din L upeni. Ca

de brigadă B urdet D u­ el, sîn t încă m u lfi

m itru. m uncitori care se bucu­

— O ri de cile ori ră de toate condiţiile

i s-a trasat sarcina să m in u n a te de m u n că şi

efectueze diferite lu ­ în v ă ţă tu ră create de

crări urgente, brigada partid şi de stat tine­

electricianului Burdet relului din patria noas­

D um itru a fost la înăl­ tră . !v. DRĂGAN

ţime. — ne-a spus m a i- profesor