Page 85 - 1962-05
P. 85
m- * m im Nr. 2305
ULTIMELS ŞTIBI ULTÎMEIE STIBI ULTIMELE ŞÎÎRÎ ULTIMELE ŞTIRI 9^** |Mişcarea grevistă creşte în toate regiunile Spaniei
^ xx w w w w g ¦- "¦ ¦¦¦"¦ 1 ¦ ¦ ....................• = --— — -- ¦= - ¦¦¦¦ —
Manifestul Partidului ComunistMADRID 23 (Agerpres). —
„Grevele continuă în toate regiunile
/ V I JgAgi din Spania, cuprinse de cîteva săp- din Spania
tămîni de cea mai vastă mişcare re
> w â/- ^ r
lucrările Conferinţei Sesiunea Consiliului ştiinţific vendicativă din istoria regimului spa MADRID 23 (Agerpres). — şi îşi exprimă solidaritatea, ceea
niol" — arată agenţia France Presse „Partidul comunist consideră ce subliniază forţa şi profunzi- <M
pentru iciinisrc ic M iemeii al Institutului de Ia Dubna care subliniază că „toate informaţiile mea mişcării actuale, amploarea
primite la Madrid în cursul zilei de că perspectiva dezvoltării miş sa socială şi baza naţională pe
marţi, arată că situaţia răinîne neschim cării greviste pune în faţa tu care se sprijină. Lupta care se
bată la minele din Asturia, în regiunea turor forţelor politice ale opo desfăşoară în prezent a permis
ziţiei antifranchiste sarcina de oamenilor muncii să-şi dea sea
a elabora de urgenţă în comun
GENEVA 2S (Agerpres). — pundă principiilor de desfăşurare a MOSCOVA 23 (Agerpres). — tivi cu nucleonl la energii înalte Bilbao, în provincia Leon". Se con o soluţie democratică care să ma de propria lor forţă şi a
Comitetul pentru măsurile care con lucrărilor sale care au fost stabilite TASS transmite : ale mezonilor pi. stată o creştere puternică a mişcării oglindească cu adevărat voinţa scos la iveală slăbiciunea dicta
tribuie la destinderea încordării inter de comun acord. greviste în zona Industrială din Bar poporului, în scopul înlocuirii turii şi putreziciunea structurii
naţionale a încheiat în cea dc-a şap S-a deschis cea de-a 12-a se Prof. Petrilka a comunicat că celona. In această regiune sînt în grevă regimului lui Franco. In acest sale politice şi administrative...“.
tea şedinţă a sa din 23 mai, dezba Nimeni nu poate nega şi nici n-a siune a Consiliului ştiinţific al aceste lucrări au fost efectuate 20.000 de oameni ai muncii cărora li scop. el le propune o colaborare
terile în problema ordinei de zi a lu negat în cursul discuţiilor, a subliniat Institutului unificat de cercetă de către fizicieni din R. D. Ger s-au alăturat în ultimele 24 de ore „Toate forţele opoziţiei anti
crărilor sale ulterioare. In şedinţa din V. A. Zorin, că problemele prezenta ri nucleare de la Dubna. La lu mană, R. P. Romină, R. S. Ce muncitorii de la Fabrica de maşini de loială“. franchiste trebuie să-şi îndepli
23 mai au luat cuvîntul reprezentanţii te de delegaţia sovietică, şi în primul crările Consiliului ştiinţific iau hoslovacă, R. P. Chineză şi R.P. scris „Hispano-Olivetti“. La Bilbao Prin aceste cuvinte se încheie nească cu hotarîre şl energie
Poloniei, Canadei, Angliei, Bulgariei, rînd problema preîntîmpinării răspîn- parte eminenţi fizicieni din ţă continuă greva celor 20.000 de oameni sarcina istorică, coordonindu-şi
S.U.A., Nigeriei, U.R.S.Ş., Italiei şi dirii continue a armei nucleare, co rile lagărului socialist. Mongolă. Concluziile desprinse ai muncii. La întreprinderea naţională manifestul Partidului Comunist acţiunile şi stabilind unitatea
Suediei. respund întrutotul tuturor acestor cri „Bazan“ din Galicia continuă greva din Spania, difuzat la 22 mai la necesară care va intensifica ini
însemnătatea problemei puse în dis terii. Puterile occidentale continuă Sesiunea este prezidată alter de raportor confirmă părerea „braţelor încrucişate". In provincia As Madrid şl reprodus de agenţia ţiativa maselor şi spiritul lor
cuţie — a declarat reprezentantul Po însă să insiste asupra discutării altor nativ de următorii savanţi: teoreticienilor că nucleonul cu turia numărul greviştilor se ridică la combativ“.
loniei — se explică prin faptul că în probleme vădit inacceptabile, încer- Dmitri Blohinţev, membru co 35.000. Alişcări de solidaritate au loc, France Presse.
momentul de faţă comitetul se află cînd mereu să reducă în cele din urmă respondent al Academiei de prinde o regiune centrală mai de asemenea, în provincia Saragosa Partidul comunist subliniază Partidul consideră că a '1”'7’'
la o răspîntie şi trebuie să rezolve totul la crearea pe teritoriile altor Ştiinţe a U.R.S.S., directorul unde 1.200 de muncitori de la minele există condiţii pentru ca mişc*
problema încotro s-o ia — spre un ţări a posturilor de control care le Institutului unificat, prof. Heinz densă, denumită nucleu şi o re de lignit au încetat lucrul. In aceeaşi că lupta pentru majorarea sala rea antlfranchistă să devină ca
nou impas al lucrărilor sau spre dis sînt necesare în scopuri de spionaj. Barwich (R. D. Germană) şi provincie 8.500 de muncitori de la în riilor şi pentru libertăţi demo lea generală de folosire a tu tu
cutarea rodnică a problemelor impor acad. Şerban Ţiţeica (R.P. Ro. giune periferică — norul de me- treprinderile naţionale hidroelectrice au ror formelor luptei de masă, de
tante a căror rezolvare poate aduce Pentru a urni problema din punctul mină), directori adjuncţi. declarat de asemenea grevă. cratice a cuprins întreaga Spa la încetinirea lucrului şi greve
o contribuţie însemnată la destinderea mort, a continuat reprezentantul zoni. Dar aceasta nu constituie
încordării internaţionale. In această U.R.S.S., este necesar prin urmare să Prof. Vaclav Petrilka (R. S. Agenţia France Presse subliniază că nie. pînă la demonstraţii de stradă
ordine de idei, delegatul Poloniei a se găsească o soluţie de compromis. Cehoslovacă) a prezentat un re dezlegarea definitivă a enig. mişcarea grevistă în Gatalonia s-a ex „Umăr la umăr cu clasa mun „pentru a ajunge la greva na
acordat o deosebită atenţie explică Din acest punct de vedere merită ferat cu privire la ciocnirile ne ţională sub conducerea tuturor
rii prevederilor planului de creare a atenţia propunerile făcute în şedinţa elastice ale mezonilor pi nega mei nucleonilor. Sint necesare citoare, a cărei luptă deschide forţelor opoziţiei antifranchiste".
unei zone dcnuclearizatc în centrul din 22 mai de reprezentanţii Suediei o etapă hotărîtoare pe calea
şi Indiei. Deşi propunerea suedeză cu multe experienţe şi mai subtile spre lichidarea dictaturii fran
privire la discutarea unora din aspec chiste, se spune în manifest, ac
şi mai cuprinzătoare, calcule ţionează intelectualitatea, stu
teoretice şi generalizări şl mai denţii, femeile care protestează
complexe. O asemenea lucrare
nu poate fi efectuată decit de
oameni de ştiinţă din mai multe
ţări.
Europei, prezentat de Republica Popu tele cele mai litigioase ale problemei tins mult, numărul greviştilor ajungînd
lară Polonă. \ ¦¦ privind o agresiune prin surprindere la 20.000.
Şi alţi delegaţi au vorbit ’despre provoacă o serie de îndoieli, delega In Irianul de vest In cursul zilei de marţi poliţia fraţi-
marea importanţă a găsirii unei ieşiri ţia sovietică este gata să o exami chistă a operat numeroase arestări.
din impasul care s-a creat în proble neze, în cadrul propunerii Indiei ca
ma ordinei de zi a lucrărilor ulte această problemă să fie discutată con Ciocniri îrîflre partizani
rioare & comitetului. comitent cu problema preîntîmpinării
Făcînd bilanţul discuţiilor, reprezen răspîndirii în continuare a armei nu şi fr y p e ie olandeze MADRID 23 (Agerpres). —
tantul sovietic V. A'. Zorin a anali cleare. Delegaţia sovietică consideră HOLLANDIA (Irianul de vest) scrie ziarul din Amsterdam „Het Agenţia France Presse anunţă că
zat cauzele dificultăţilor ivite şi a in că discuţia trebuie începută cu proble 23 (Agerpres). — Parool“, au loc şi pe alte por „Frontul popular de eliberare“ (miş
dicat modalităţile de ieşire din si ma împiedicării răspîndirii armei nu ţiuni de litoral în lungime to care catolică dc stingă din Spania),
tuaţia creată. cleare. Potrivit relatărilor agenţiei tală de peste 600 de mile. a publicat un manifest în legătură cu
Reuter, autorităţile olandeze din valul de greve caic de şase săptămîni
y . A. Zorin a propus să se includă In încheiere, V. A. Zorin s-a de Irianul de vest au recunoscut îngrijorate de evoluţia nefa a cuprins aproape întreaga Spanie.
pe ordinea de zi a comitetului pro clarat de acord să discute cu cel dc-al că în peninsula Vogelkop în re. vorabilă a operaţiunilor mili Manifestul cheamă pe toţi spaniolii
bleme în care statele membre ale co doilea copreşedinte al Comitetului ce giunea din jurul oraşului Te- tare, autorităţile olandeze, tra n să sprijine „miile de muncitori şi ţă
mitetului ar putea adopta hotărîri lor ÎS pentru dezarmare — reprezen rani care prin actuala grevă protes
practice. In afară de aceasta, a sub tantul S.U.A. — formularea punctului minabuan, (a cărui ocupare de smite agenţia Reuter, au hotă tează împotriva regimului franchist şi
liniat reprezentantul sovietic, ordinea următor de pe ordinea de zi a co către forţele de partizani a fost luptă pentru instaurarea unui guvern
de zi a comitetului trebuie să corcs- mitetului pentru măsurile care contri rît evacuarea popxilaţiei civile democrat care să garanteze dreptul la
buie la destinderea încordării interna anunţată de Consiliul apărării grevă, libertatea cuvîntului şi liberta
Vizita Sui furi Gagarin ţionale, pe baza propunerii de com al Indoneziei), se desfăşoară europene din şase regiuni ale tea de asociere în sindicate cu ade
în japonia promis a delegatului Indici. lupte violente. Ciocniri între vărat libere“.
partizani şi trupele olandeze, Irianului de vest. Operaţiunile
T O K IO 23 (A g erp res). — T A SS La sfîrşitul şedinţei s-a hotărît ca, Manifestul scoate apoi în evidenţă
pe baza propunerii Indiei, copreşedin 'de evacuare au şi început.. neputinţa dictaturii franchiste, pe zi
tra n sm ite : ţii să pună de acord recomandări ac ce trece tot mai incapabilă să facă
La 22 m ai, co sm o n a u tu l I. A. ceptabile pentru ci în legătură cu lu S i i t a a ţ i a d i e ÂB9g e e t i e a faţă solidarităţii şi disciplinei prole-
crările ulterioare ale comitetului, pen iariatului, care devine din ce în ce
G agarin a v iz ita t p a rla m en tu l tru măsurile care contribuie la destin BUENOS AIRES 23 (Agerpres). - tic, în jurul clădirii parlamentului au mai combativ, ^ ?.axos
japon ez, fiin d sa lu ta t de vice p re derea încordării internaţionale. Ca urmare a ordinului preşedinte fost postate unităţi poliţieneşti. In timp Dictatura franchîstă în impas.
şe d in te le C a m erei In ferioare, lui Guido, cu privire la suspendarea ce vechiul congres ţinea o ultimă şe
H ara, care a d ecla ra t că vizita La 24 mai va avea loc o nouă Congresului pînă la noile alegeri şi dinţă, în clădirea parlamentului au D esen de LIV IU O RO S.
sa va servi la în tă rirea c o n ti şedinţă plenară a Comitetului celor 18 pentru a preveni intrarea în parla reuşit să pătrundă trei dintre depu
pentru dezarmare. ment a deputaţilor aleşi la 18 mar- taţii aleşi la 18 martie.
In acest timp, în afara clădirii par
n u ă a p rie te n ie i po p o a relo r lamentului, grupuri mari de demon
U .R .P .S . ş i J a p o n iei. îşi revendică independenţa stranţi îi sprijineau pe deputaţii care \ In ţările capitaliste \ l a a m p l o a r e
vroiau să pătrundă în clădire. De
In a ce ea şi zi a a v u t loc o r e
c e p ţie o rg a n iza tă în cin stea lu i RABAT 23 (Agerpres). — Marocului — să insiste pe lingă monstranţii, anunţă agenţia Reuter, lupta grevistă a oamenilor muncii
G a garin de m in istru l de sta t, „Menţinerea statului colonial Marea Britanie ca aceasta din scandau lozinci antiguvernamentale şi
M ilei, şe fu l D ir e c ţie i te h n te o - în Zanzibar frînează progresul urmă să acorde neîntîrziat Zan- intonau imnul naţional. Poliţia a fo F ran ţa Principala lor cauză este scăderea trivit căreia, după cum se ştie, sala
ştiin ţifice . La recep ţie a lu a t acestui teritoriu şi privează zibarului autonomia internă, iar losit pentru a-i împrăştia, gaze lacri puterii de cumpărare a oamenilor riile nu pot fi majorate mai mult decit
p a rte m in istru l A facerilor E x populaţia de drepturile sale le cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul mogene şi jeturi de apă. PARIS 23 — Corespondentul Ager muncii. cu 2,5 ia sută. Pe lunga listă a aces
te rn e a l Japon iei, K osaka, p e r gitime“, a declarat Ia 22 mai acestui an — independenţa to pres transm ite: tor categorii de oameni ai muncii se
s o n a lită ţi m a rc a n te d in Japon ia, tală, Preşedintele Camerei deputaţilor, A n g lia află muncitorii din industria tutunu
p ro feso ri ai in stitu te lo r de cer ministrul Informaţiilor al Zan- Olegario Becerra, a adresat ministru Mişcările revendicative cuprind pe lui, feroviarii, electricienii, funcţio
cetă ri ştiin ţifice. zibarului, Aii Muhsin, în faţa Amînarea acordării indepen lui Afacerilor Interne un protest îm rînd fiecare sector al activităţii na LONDRA 23 (Agerpres). - TASS narii, constructorii de maşini ş.a.rti.d.
Comitetului special al O.N.U. denţei, a subliniat Aii Muhsin, potriva blocării clădirii parlamentului ţionale. Peste 300.000 de feroviari au transm ite: Cei 75.000 de docheri au dat una din
In ă u p ă -a m ia za a c e le ia şi zile. pentru examinarea problemei va stîrni nemulţumiri care s-ar declarat o grevă de 24 de ore. Ac cele mai simţitoare lovituri ofensivei
G agarin s-a în tîln it cu u n m are aplicării declaraţiei cu privire putea solda cu tulburări. de către unităţile poliţiei. Totodată, ţiuni greviste au, de asemenea, loc Ia Lucrătorii din 77 de ramuri ale eco conservatorilor împotriva nivelului de
g ru p de o a m en i de ştiin ţă din întreprinderile de transporturi urbane nomiei engleze au obţinut majorarea viaţă al clasei muncitoare.
Japon ia, care au m a n ife sta t un Ia acordarea independentei ţă Zanzibarul se află sub jugul cl a anunţat pe şeful statului că adu din Paris, la arsenale şi la întreprin salariilor cu peste 2,5 la sută sau au
viu in teres fa ţă de zb o ru rile n a rilor şi popoarelor coloniale. colonial englez din anul 1890. derile militare, precum şi la întreprin primit asigurări că anul acesta sala Centrul luptei greviste pentru majo
velo r cosm ice so vietice şi fa ţă narea „a rupt toate legăturile cu pu derile de gaz şi electricitate, unde oa riile lor vor fi majorate peste acest rarea salariilor s-a deplasat in prezent
de pla n u rile so vietice d e cerce Potrivit relatărilor corespon menii muncii au hotărît să declare o nivel. în industria de automobile, care joacă
ta re a sp a ţiu lu i cosm ic. terea executivă“. grevă de 12 ore în ziua de 29 mai. un rol de seamă în economia ţării şt
4.000 de muncitori de la serviciile me In cercurile de afaceri şi politice a cărei producţie constituie 10 la sută
Şm \ 'ţ ' dentului agenţiei Reuter, Aii dicale din Paris au manifestat marţi londoneze se recunoaşte că aceasta este din întregul export al Angliei.
în faţa primăriei oraşului. In semn de o dovadă a eşecului politicii guverna
Muhsin a cerut Comitetului 'as t o s í r e ! M a t e c o n v o r b i r i l e mentale de îngheţare a salariilor, po
O.N.U. — întrunit in capitala
A dm ita — Chem ise
LEOPOLDVILLE 23 (Agerpres). - tr-un comentariu şi de ziarul „New
După o întrerupere de cinci sâptă- York Herald Tribune" care, aruneînd în
mîni, primul ministru al guvernului egală măsură vina pentru eşecul de
central congolez Adoula şi căpetenia pînă acum al convorbirilor atît asu solidaritate, alţi zeci de mii de num- '
separatiştilor katanghezi, Chombe, şi-au pra lui Adoula cit şi asupra lui Choni- citori de la serviciile medicale din
reluat convorbirile la Leopoldville. be, iu fapt îl sprijină pe acesta din ţară au participat Ia acţiuni revendi Ngo Dinh
După cum se ştie. aceste convorbiri, urmă. Comentatorul diplomatic al a- cative asemănătoare.
care în principiu au ca obiect găsirea genţiei Associated Press, Marton, merge şi poporulcoooooooooory OOOOOOOOOOOOOOC
modalităţilor pentru încetarea secesiunii şi • mai departe aducînd acuzaţii lui La marile întreprinderi de automo
Katangăi. au fost suspendate datorită Adoula pentru rezerva sa faţă de bile „Renault“ din Billancourt continuă o
poziţiei obstrucţioniste a lui Chombe. Chombe. Făcîndu-se după proprlile-i de peste două luni grevele turnante.
Potrivit relatărilor agenţiei France recunoaşteri, interpretul cercurilor De De la începutul acestui an, aproxima Bunul amic al unchiului Sam, de gheafă pe şira spinării cînd se
Presse, Chombe a fost însoţit la reşe partamentului de Stat, comentatorul tiv 30.000 de muncitori de la aceste Ngo Dinh Dicm, n-o duce prea gîndesc la acest „stat de vorbă cu
dinţa lui Adoula de Robert Gardiner, menţionat exercită într-o formă abia uzine au participat la acţiuni gre bine. Utichiu-său l-a ajutat şi-l poporul", ar putea rîde din toată
şeful misiunii O.N.U. în Congo. voalată presiuni asupra tui Adoula, viste. Mişcări analoage au ioc şi la ajută cit poale. Din păcate, „de inima de asemenea înţelepte sfa
uzinele „General Motors“ din Genne- zinteresatul“ ajutor american nu turi. De ani de zile tot stau de
Citind părerea observatorilor din ca arătind că în cazul cînd acesta nu va villiers. izbuteşte să-l scoată pe Ngo Dinh vorbă. Puştile şi mitralierele ame
pitala Congo-ului, corespondentul agen Diem din încurcături. Americanii ricane n-au izbutit să închidă gura
ţiei France Presse arată că aceştia ajunge la un acord cu Chombe. rămî- Caracteristica principală a acestor i-au trimis armament. Acesta a poporului. Puştile şi mitralierele
manifestă o rezervă extremă cu privire mişcări constă în faptul că ele sînt ajuns în miinilc forţelor populare. acestea capturate de trupele aflate
la rezultatul convorbirilor. nerea sa mai departe ca prim-ministru organizate în comun de federaţiile sin Uneori, împreună cu ostaşii dic- in slujba poporului, izbutesc în
dicale C.G.T., C.F.T.6. şi Force
Aceeaşi rezervă este exprimată în- al Congoului este pusă sub semnul în Ouvriere.
trebării.
: -ÎSSPC mişti. schimb să închidă tot mai multe
Scurte ştiri © Scurte ştiri © Scurte Americanii i-au trimis atunci guri ale slugilor imperialişti.
chiar ostaşi. Instructorii americani Totuşi. Ngo Dinh Diem a anun
au umplut cazăr ţat că va ascidta
VORŞOVIA. — La Ministerul Cul vorbirile în legătură cu viitorul Gu- JOHANNESBURG. — Nedezmin- mile sud-vietna- PAMFLET sfatul patronilor
turii şi Artei al R.P. Polone, şi-a în yanei, problema va fi prezentată spre ţindu-şi politica dc discriminare ra meze şi cînd a săi. In folosul a-
cheiat lucrările conferinţa conducăto examinare sesiunii Adunării Generale sială, autorităţile sud-africane au in
rilor şi lucrătorilor de la editurile a O.N.U., la reluarea lucrărilor aces terzis populaţiei africane să participe fost nevoie i-au ccstei bune înţe
din ţările socialiste, tema conferinţei teia. alături de locuitorii albi la un concert insulţi pe diemişti chiar pc cîmpul legeri cu poporul, cl a anunţat şi
constînd în dezvoltarea continuă a co dat dc cunoscutul dirijor şi compo de luptă. Acesta a fost un ajutor unele reforme. A-declarat chiar că
laborării dintre edituri. NEW YORK. — Contrarevoluţio zitor Igor Stravinsky. mai substanţial. Nu s-a simţit însă aceste reforme sînt luate în urma
narii cubani se pregătesc activ în ve în urma lui o îmbunătăţire a si propunerilor Washingtonului. Ghi
BERLIN. — La Universitatea Hum- derea unei noi agresiuni împotriva BONN. — In luna aprilie produc tuaţiei diemiste, mai mult decît îm ciţi care sînt aceste reforme ? „îm
boldt din Berlin, şi-a început lucră Cubei, anunţă ziarul „Herald“, care ţia de automobile a R.F.G. a fost cu bunătăţirea pe care o aduce funia bunătăţirea conducerii armatei sud- 0
rile cea de-a doua conferinţă a bi apare la Miami (statul Florida). Drept 11,7 la sută mai mică decîţ în luna spînzuratului. vietnameze" şi „angajarea unui g
bliotecilor şcolilor superioare şi insti cap de pod pentru pregătirea noii anterioară, exportul de automobile
tutelor ştiinţifice din ţările socialiste. agresiuni, este folosită insula Vieques, scăzînd şi el cu 2,2 la sută. Văzîndu-şi nepotul atît de pă număr mai mare dc consilieri ame- O
aparţinînd statului Porto Rico. Pc
DJAKARTA. — La şedinţa de în această insulă există importante baze LONDRA. — In Anglia continuă gubaş, unchiul Sam s-a luat de ricani". g
chidere a Conferinţei Comitetului na navale şi terestre ale Statelor Unite să crească costul vieţii. Indicele pre
Vedere din oraşul Zanzibar de pe insula Zanzibar. ţional indonezian al partizanilor pă şi de pe ea a pornit în aprilie anul ţurilor cu amănuntul a crescut de la gînduri. Ce-i de făcut ? Banii şi Ziarul „New York Times“, care g
In fo to : Pe o stradă a ora şuiul. cii, s-a adoptat o serie de rezoluţii trecut debarcarea de la Playa Giron. 118 în luna martie la 120 în luna armele ncajungîndu-i, a hotărît relatează acest lucru, arată că in o
care cheamă la intensificarea luptei aprilie. (Se ia drept 100 nivelul diu să-i trimită lui Ngo Dinh Diem...
pentru pace,-pentru dezarmare gene ALGER. — „In Algeria continuă ianuarie 1956). sfaturi. felul acesta .,Washingtonul a ob- g
rală şi totală, pentru interzicerea ar atacurile bandelor fasciste ale O.A.S.
mei nucleare, pentru eliberarea Iria Asasinatul în plină zi a devenit un ITAGA. — După cum relatează zia Specialişti în probleme „psiholo tinut de la Ngo Dinh Diem tot ce O
nului de vest. fapt cotidian“. Aşa îşi începe icporta- rul „De Telegraaf“, pentru prima oară gice", americanii au găsit explica se poate obţine din partea lui în
jul corespondentul din Alger al agen dc Ia cel de-al doilea război încoace, ţia insucceselor protejatului lor. materie de reforme”.
NEW YORK. — După cum anunţă ţiei France Presse care arată că în trupe germane vor intra pc teritoriul Ziarul „New York Times“ îi spune
cursul zilei dc 22 mal, bilanţul cri Olandei pentru a participa la mane pe nume. E vorba de... „lipsa de Din care se vede că unchiul
agenţia Reuter, Chcddi Jagan, primul melor comise dc ultracolonialişti în înţelegere cu poporul”. Ngo Dinh Sam şi nepotul său Ngo Dinh
principalele oraşe algeriene s-a ridicat vre. Săptămîna aceasta în provincia Diem c sfătuit să facă pufin efort Diem înţeleg acelaşi lucru prin
ministru al Guyr.nei Britanice, a de la 27 de morţi şi 12 răniţi. şi să stea dc vorbă cu poporul, să cuvîntul „reforme”.
Olanda de sud vor sosi patru bata vadă — poate or cădea la o în
clarat la 22 mai că, dacă Anglia nu ţelegere. Răinîne de văzut în ce fel vor
lioane ale Bundeswehrului. contribui aceste „reforme" la... o 2
va stabili o dată precisă pentru con mai bună înţelegere cu poporul. O
Dacă diemiştii n-ar simţi sloiid D. P. g
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0>00<X>000000OOO O
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. leleton: 188, 18y, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale F. I.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Alai" — Deva.
