Page 87 - 1962-05

pag. *
Animalele gospodăriei, pe seama
celor mai byni colectivişti!
In fiecare 'dimineaţă, cisterna
I.C.I.L. din Simeria, care străbate
satele raionului Sebeş pentru co.
lectarea laptelui contractat, face
un scurt popas şi în satul Cli­
nic. De aici ridică sute de litri
de lapte, rod al muncii îngriji-
torilor-mulgători de la G.A.C. şi
de la trupul Cîlnic al G.A.S, din
Petreşti. Numai din partea co­
lectiviştilor, I.C.I.L. primeşte
spre prelucrare, zilnic, cite 600-
700 litri de lapte. Dacă ne gîn-
dim că numai cu 3 ani în urmă
colectiviştii din sat nu vindeau
statului nici măcar 1 litru de
lapte, ne putem da seama ce
salt s-a făcut. De altfel, de unde
erau să scoată atunci lapte, cînd
în gospodărie aproape că nu se
putea vorbi de sector zootehnic?
In 1953, ca proprietate obşteas­
că, nu existau decît 15 vaci şi
juninci. Pe atunci, nici nu era
şi nici nu se simţea nevoia vre­
unui centru de colectare a lap­
telui în sat. In scurt timp însă,
la G.A.C. din Cîlnic a început să
se vorbească tot mai des despre
crearea şi dezvoltarea sectoru­
lui zootehnic. Comuniştii au fost
cei care au militat, în primul
rînd, pentru acest lucru. La pro­
punerea organizaţiei de bază,
conducerea gospodăriei, toţi co­
lectiviştii, au hotărît să măreas­
că numărul animalelor, proprie-
tate obştească. In 1959, numărul
vacilor de lapte s-a dublat. Şi,
cu fiecare an a crescut, în pre­
zent ridicîndu-se la 114 capete.
La început, producţia de lapte
era scăzută. Oamenii nu se pri­
cepeau îndeajuns de bine să în­
grijească vacile, să le mulgă. La
recomandarea organizaţiei de
partid, au fost numiţi însă ca
îngrijitori-mulgători, ’ cei mai
buni colectivişti. îngrijitorii,
printre care Simion Uskat şi Mi-
hai Schuster, membri de partid,
Vasile Ghibescu, candidat de
partid, loan Dăncilă, Nicolae
Breazu şi Vasile Marian, mun­
cind cu sîrguinţă şi dragoste,
au acumulat o bogată experien­
ţă în îngrijirea, furajarea şi
mulsul vacilor, in ridicarea cu­
noştinţelor, ei au fost mult spri­
jiniţi de tîtiărul Gheorghe
Kiampultz, care, absolvind şcoa­
la medie tehnică de zootehnie de
la Turda, s-a întors în sat unde,
ca tehnician, a folosit toate cu-
-------- r— -¦¦- r-------- - - - cap de vacă furajată. Este o
M asuri ©©lacreie, <o>pe a c tiv e
r e p a r a ţii de c a lita te
(U rm a re din pag. l-a )
termenul de garanţie. In anul
1960 acest indice — la locomo­
tive — a fost de 15 la sută. In
1901 el a coborît la 10 la sută,
pentru ca în trimestrul l al
acestui an să fie de zero. Şi în
activitatea care se referă la îm­
bunătăţirea calităţii reparaţiilor
de vagoane au fost obţinute suc­
cese de seamă. La vagoane in-
E S T R A D A D E AMATORI -
IN M IE Z U L V I E Ţ I I CONTEMPORANE
In ultimii ani activitatea artistică
dc amatori din regiunea noastră cu­
noaşte o afluenţă fără precedent. In
cadrul cluburilor muncitoreşti, caselor
de cultură, căminelor culturale s-au
constituit şi funcţionează un marc nu­
măr de colective de artişti amatori,
formaţii muzicale, coregrafice, echipe
de teatru, brigăzi artistice de agitaţie.
’Axîndu-şi conţinutul programelor pe
sarcinile specifice locului de muncă,
militînd pentru ridicarea nivelului de
cunoştinţe al muncitorilor, formaţii­
le artistice de amatori îşi aduc con­
tribuţia la realizarea sarcinilor pe ca­ gătit şi prezentat de formaţia de es­
re Congresul al III-lea al P.M.R. le tradă a clubului din Călan nu vor­ fotbal în timp ce bărbiereşte clien­ unde există posibilităţi suficiente pen­
pune în faţa întregului popor.
Mai multe cluburi muncitoreşti din
regiunea noastră şi-au constituit co­
lective de estradă. Acestea au pregă­ lităţile noi, care schimbă fundamen­
tit şi au prezentat la sediu sau în tal faţa sătucului de odinioară. Nu
deplasare un şir de spectacole. Aşa
sînt cele din Deva, Simeria, Călan.
Petreşti etc.
Unele din acestea, datorită conţi­
nutului libj-etelor, montării şi prezen­
tării spectacolelor, s-au bucurat de o
caldă apreciere din partea publicului.
Faptul că activează asemenea colec­
tive este un lucru pozitiv, cu acest
prilej antrenîndu-se mase largi de
oameni ai muncii la manifestările
cultural-artisticc.
Prezentarea spectacolelor de estradă
ridică probleme multiple. Pregătirea
unui spectacol de estradă reclamă
existenţa unui libret bun, just orien­
tat din punct de vedere politico-ideo-
logic, cit şi posibilităţi corespunzătoa­
re pentru ca acesta să fie realizat
scenic. Estrada necesită şi o forma­
ţie orchestrală bine pusă la punct,
cînlărcţi, decoruri, costume, recuzită
ctc. Intr-un euvînt estrada este ce)
mai pretenţios şi mai dificil gen pen­
tru artiştii amatori.
Se ştie că la baza oripărui spec­
tacol stă repertoriul. Fiind un gen zentat de clubul muncitoresc din Si­ tistică de agitaţie a fost transformată
MC
noştinţele sale pentru dezvolta­
rea sectorului zootehnic al G.A.C.
La cursurile zootehnice, care
s-au organizat în fiecare an la
gospodărie, prin instructaje la
faţa locului, tînărul tehnician a
împărtăşit oamenilor din cunoş­
tinţele sale. Acum nu este îngri­
jitor care să nu ştie ce înseam­
nă o reproducţie dirijată sau
cum se face controlul gestaţiei,
furajarea raţională, masajul
înaintea mulsului etc.
Simion Uskat este unul din cei
mai vechi îngrijitori şi... deo­
camdată, şi cel mai bun. El a
obţinut pînă acum cea mai mare
producţie de lapte pe cap de
vacă furajată. Apoi, urmează
Vasile Marian, Mihai Schuster,
care, de asemenea, obţin pro­
ducţii mari. De fapt, între toţi
îngrijitorii este o vie întrecere,
pe care colectiviştii o urmăresc
cu interes. Cine va îngriji mai
bine vacile din lotul său, care
va realiza o producţie mai mare
de lapte ? iată întrebarea pe
care şi-o pune fiecare. Pînă
acum, aşa cum am arătat, frun­
taş este Simion Uskat. Dar nu
se ştie care va fi rezultatul la
sfirşitul anului.
— Uskat are „mulţi concu­
renţi“, spune tehnicianul. Şi în
primul rînd pe tînărul candidat
de partid Vasile Ghibescu...
Despre Vasile Ghibescu am
aflat că numai din acest an lu­
crează ca îngrijitor-mulgător.
Totuşi, in patru luni — deşi în
lotul său de 10 vaci unele sînt
gestante — a realizat o produc­
ţie pe cap de vacă furajată de
circa 1.400 litri lapte, apropiin-
du-se de Simion Uskat, care, în
aceeaşi perioadă avind mai
multe vaci în producţie, a reali­
zat 1.600 litri lapte. Bineînţeles
că lui Vasile Ghibescu i-a prins
bine experienţa îngrijitorului Si­
mion Uskat, de care s-a folosit
în munca sa.
Producţii de ^1.200—1.300 litri
lapte pe cap de vacă furajată
au obţinut mai mulţi îngrijitori-
mulgători, lucru ce confirmă că
alegerea lor a fost bine făcută.
Pe gospodărie, în primele patru
luni ale anului s-a realizat o pro­
ducţie de 1.025 litri lapte pe
realizare care lasă' să Si? îfitrb:
vadă că gospodăria dîîf' Gîlnlc
~ ^-------
dicele de căderi în termenul de
garanţie a scăzut de la 1,4 la
sută în 1960, la 0,6 la sută în
1961 şi apoi la 0,3 în trimes­
trul I 1962.
Realizările dobîndite pînă
acum dau certitudinea că şi în
continuare vor fi luate măsurile
cele mai judicioase care se vor
resfrînge cu urmări pozitive în
îmbunătăţirea calităţii reparaţi­
ilor la materialul rulant.
de artă complex, teatrul de estradă
presupune cunoaşterea aprofundată a
vieţii, experienţă, simţ artistic, talent. cele din „instructajul“ pe care î) face
In activitatea formaţiilor de estradă
cu amatorii în regiunea noastră se mai
manifestă însă lipsuri serioase.
Unele programe de estradă au un
foarte sărac conţinut educativ, tex­
tele de legătură, (comperajul) pe lin­
gă faptul că nu sînt realizate artistic,
nu slujesc cu nimic realizării sarci­
nilor ce revin muncii culturale de
masă.
Este curios faptul cum un text pre­
beşte aproape nimic despre viaţa şi
munca furnaliştilor, cocsarilor, despre
succesele ior în producţie, despre rea­
s-ar putea spune că în spectacol nu
se întîlnesc cîteva expresii ca : mun­
că, viaţă nouă ctc. Acestea însă sînt
doar enunţate în cîtcva versuri la în­
ceput şi în final, în rest fiind aduse
în discuţie o mulţime de fapte şi în-
tîmplări rupte de realitate, depăşite
de viaţă.
Furnaliştii din Călan sînt cunoscuţi
în întreaga ţară. De la ci a pornit
valoroasa iniţiativă „Să realizăm în
1962 indicii prevăzuţi pentru 1965“.
La Călan se ridică un oraş modern,
cu blocuri pentru muncitori, magazi­
ne, edificii social-culturale. S-a schim­
bat şi viaţa muncitorilor. Un specta­
col de estradă prezentat la Călan nu
poate ocoli aceste realităţi.
Există încă neînţelegeri în ce pri­
veşte alcătuirea programelor pentru
estrade. Autorii cred că e dcajuns să-i
distreze pe spectatori, să le provoace
rîsul. Aşa se face că în programele
de estradă îşi găsesc încă locul pro­
cedee ale revistei bulevardiere bur­
gheze, „poante“ de prost gust. Ne
referim şi la ultimul spectacol pre­
»ß^ort^ÄTSESi^*:nr*
îşi va respecta angajamentul ce
şi l-a luat privind obţinerea in
acest an a 3.000 litri’ lapte pe
cap de vacă furajată.
Văzind cu cită conştiinciozi­
tate muncesc îngrijitorii-mulgă-
tori, te convingi că vor îndeplini
şi chiar depăşi acest angaja­
ment. In fiecare dimineaţă la
ora 4,30, toţi îngrijitorii sînt
prezenţi la grajduri. După ce
înlătură gunoiul şi administrea­
ză tainul de dimineaţă, fac ma­
sajul şi incep mulsul. Apoi, va­
cile sînt duse la păşune. Cură­
ţenia, hrănirea, mulsul, se fac
la ore fixe. Niciodată nu se în-
tîmplă ca vreunul din ei să nu
respecte programul.
Ţinînd seama că masa verde
are o mare influenţă în creşte­
rea producţiei de lapte, vara
sînt folosite in mod raţional pă­
şunile şi plantele furajere însă-
mînţate in acest scop. Iarna, pe
lingă siloz ei administrează în
hrana animalelor o cantitate
mai mare de concentrate.
In prezent, pentru ca fiecare
să-şi însuşească cit mai bine
Tehnica mulsului, se organizea­
ză sub îndrumarea tehnicianu­
lui, aplicaţii practice la care
participă toţi îngrijitorii-mulgă.
tori. De asemenea, au început
să se facă aplicaţii practice pri­
vind hrănirea raţională, iar în-
eepînd din toamnă se va deschi­
de şi cursul zootehnic.
Toate acestea vor duce la ri­
dicarea continuă a cunoştinţe
lor ingrijitorilor-mulgători, la
creşterea producţiei de lapte pe
cap de vacă furajată. Şi de la
centrul de colectare a laptelui
din Cîlnic, vor lua drumul spre
fabricile prelucrătoare cantităţi
tot mai mari de lapte.
R. BUDIN
încotro îşi vor îndrepta elevii paşii?
Gindindu-se la viitorul copilului, fie­
care părinte, fiecare profesor îşi pune
în chip firesc întrebarea: „Încotro îşi
va îndrepta el paşii ? Se va deveni în
viaţă, care va fi contribuţia pe care o
va aduce societăţii ?“, ,
Răspunsul se poate primi pe măsură
¦ce'-copilul înaintează în vîrstă, pe mă-
sură ce părinţii ş i . profesorii îi cunosc
posibilităţile, înclinaţiile, pe măsură ce
îl ajută să-şi formeze şi să-şi dezvolte
aptitudinile.
Problema orientării în viaţă a elevi­
lor, pentru ca la absolvirea şcolii să
se îndrepte spre profesiunea cea mai
potrivită, nu este o problemă persona­
lă, ci este în primul rînd o problemă
de inleres general, de importanţă deo­
sebită pentru întreaga societate.
De aceea, cunoaşterea posibilităţilor
fiecărui copii încă din primii ani de
şcoală, formarea, dezvoltarea şi conso­
lidarea capacităţilor lui dc-a lungul
anilor, ca şi formarea deprinderilor de
utilizare a acestor capacităţi şi orien­
tarea spre profesiunea în care ele pot
fi valorificate la maximum, constituie
meria. In faţa publicului nu pot fi
prezentate asemenea „glume“ cum sini
unul dintre interpreţi spectatorilor.
Uneori părţi din spectacolele de es­
tradă frizează bunul gust („socialele“
din programul de estradă al forma­
ţiei de la semic.ocseria Călan), aduc
aminte dc produsele desuete ale cir­
cului dc acum 20-30 de ani.
Se abordează — la Simeria de
exemplu — aceleaşi probleme, mult
dezbătute şi în mare parte lichidate,
depăşite : gestionarul care fură, fri­
zerul care ia bacşiş şi discută despre
tul, lipsa de curăţenie în une­
le magazine, medicul care pretinde
„ciubuc“ etc. Indiscutabil, unele din
aceste aspecte se mai întîlnesc, dar nu
aceasta constituie, esenţialul, caracteris­ agitaţie. îp primul rînd, ale căror
tica momentului actual. Aceste aspec­
te nu trebuie ridicate la rangul de
tipicitate, în dauna pozitivului din
viaţă.
Programul de estradă trebuie să-i
distreze pe s .pectatori, să le ofere
momente de destindere. Rîsul este un
element indispensabil al estradei. Dar
nu rîs de dragul rîsului, ci cu un scop
bine precizat. Nu este absolut obliga­
toriu ca toate punctele din program
să sţîrnească... şuvoaie de rîs. Tex­
tele sobre, serioase (şi gluma este ce­
va foarte... serios cînd este bine pla­
sată), nu trebuie să lipsească din spec­
tacol, în primul rînd educaţia făcîn-
du-sc prin intermediul acestora.
In această direcţie estradele sindica­
le ar putea împrumuta procedeele fo­
losite în brigada artistică de agita­
ţie : axînd programele pe probleme­
le specifice muncii respective.
Este greşită însă tendinţa de a în­
locui brigada cu estrada, dc a înde­
părta brigada artistică de agitaţie dc
sarcinile pe care le are. La scmicocse-
ria din Călan, de pildă, brigada ar­
DRUMUL SOCIALISMULUI
**n».•^'STTc^msaam
C o n stru cto rii
de drum uri
Şoseaua de pe Valea Gfjoagiiiliii cu­
noaşte acum şi mai ales în zilele dc
sărbătoare, o mare animaţie. Maşini,
motociclete, biciclete se îndreaptă spre
băile Geoagiu. Mulţi dintre cei care
trec pe aici nu se pot abţine ca să nu
aducă cuvinte de mulţumire construc­
torilor de drumuri care au turnat as­
falt pînă la Geoagiu sat. Aprecierile
sini fireşti căci se poale călători pe
asfalt pe o distanţă apreciabilă, în con­
diţii plăcute. Constructorii şantierului
2 Orăştie al T.R.G.H. lucrează în con­
tinuare de zor la asfaltarea drumului
pînă la Balşa şi pînă la staţiunea bal-
neo-climaterică Geoagin-băi. Cine sît;1
aceşti constructori ?
...Meşterul lotului din Geoagiu, Con­
stantin Georgescu, controlează in fie­
care zi toafe punctele de lucru, El se
interesează în special de calitatea şi
ritmul lucrărilor executate de cele 6
echipe. Are încredere în oamenii pe
care-i conduce, dar nu este rău să dis­
cute cit mai des cu ei, să vadă dacă
nu cumva întîmpină anumite greutăţi
sau duc lipsă de materiale. Matei Birk,
şeful unei echipe de asfaltatori, cu oa­
meni ca Gheorghe Hening, ioan Ştcf şi
alţii, obţine în fiecare lună depăşiri de
plan chiar şi de 30 la sută. Dc fapt
această echipă este una dintre cele mai
bune de pe şantier.
O muncă la fel de entuziastă desfă­
şoară şi echipa de pavatori şi zidari
în piatră condusă de Aurel Ghiţulescu.
Oamenii din echipă, printre care Gheor­
ghe Cernea nu şi Ioan Ancuţa, reali­
zează numai lucrări de bună calitate.
Zidurile din piatră pentru susţinerea
malurilor sînt executate ca „la carie“.
Multe cuvinte de laudă se pot aduce şi
echipei de muncitori necaliiicaţî con­
dusă de Sebastian Vasiu. Această echi­
pă, ca şi nlfclc, fac loc drumului prin­
tre stînci. Munca tuturor a fost încu­
nunată dc succes. In fiecare lună pla­
nul dc producţie a fost îndeplinit în
proporţie de 106 .ia sută.
— Intenţionăm ca depăşirile noastre
să fie cu mult mai mari, spunea meşte­
rul de şantier Constantin Georgescu.
Pînă la sfirşitul anului vom iremina
drumul Geoagiu-Balşa şi o bună parte
din drumul Geoaţrîii-sat — Geoagiu-
băi. Avem oameni de nade !de.
V. ALBU
lina din sarcinile cele mai importante
ale şcolii. Orientarea profesională a ti­
neretului şcolar nu poate ii socotită
drept o sarcină dc moment, care se
pune numai în pragul absolvirii şco­
lii, ci cuprinde întreaga perioadă a
anilor de şcoală.
Fără a neglija-M-rniiici undei mun­
ca dc orientare profesională a elevi­
lor din celelalte clase, profesorii, şl în­ fesionale, iar o bună parte dintre ab­
deosebi diriguiţii claselor a Vll-a şl a
Xl-a, trebuie totuşi să acorde acum o
atenţie mai mare elevilor din ultimii
ani de şcoală. In momentul acesta, cînd
sînt chemaţi să spună un euvînt hotă-
rîtor pentru viitorul elevilor lor, ei au
datoria să verifice încă o dată printr-o
observare mai atentă, colaborînd strîns
cu organizaţiile dc tineret, părerile,
concluziile formate de-a lungul anilor.
O mare importanţă în îndeplinirea
sarcinilor legale dc orientarea profe­
sională a tinerilor absolvenţi o are
cunoaşterea documentelor dc partid.
Congresul al III-lea al P.M.R. a pus
în faţa şcolii sarcina ca în cursul pla­
nului de şase ani să pregătească circa
în estradă prin montări pretenţioase,
mişcări neadecvate, includerea în pro­
gram a formaţiei dc dansuri, a soliş­
tilor de muzică populară şi uşoară.
Or, atît estrada, cît şi brigada sînt
genuri artistice carc-şi au specificul
şi personalitatea lor. Unele spectacole
de estradă pentru care s-a cheltuit
mult sub raport material şi al ener­
giei depuse, au fost prezentate la un
nivel destul de scăzut. Nu în toate
cazurile există şi orchestre bune şi in­
terpreţi de proză, şi solişti, şi regie
competentă lată de ce formaţiile de
estradă trebuie constituite numai acolo
tru a fi realizate spectacole de cali­
tate. In nici un caz. cluburile i:u tre­
buie să renunţe la constituirea şi per­
manentizarea brigăzilor artistice de
programe să militeze nemijlocit pentru
îndeplinirea obiectivelor economice
concrete ale întreprinderilor şi insti­
tuţiilor. Deficienţe se manifestă şi in
ceea ce priveşte repertoriul soliştilor
de muzică populară şi uşoară. Aceş­
tia, de cele mai multe ori îşi însu­
şesc repertoriul transmis la posturile
de radio, ncsclcctîndu-se suficient cîn-
lecelc. Se impune cu necesitate împros­
pătarea repertoriului soliştilor, promo­
varea unor cîntcce noi, valoroase,
aparţinînd compozitorilor contempo­
rani. . In ce priveşte folclorul, nu în
suficientă măsură se valorifică în spec­
tacolele de estradă (ca şi cu alte oca­
zii), cînteccle locale şi mai cu sca­
mă cele cu conţinut nou, socialist.
Oamenii muncii frecventează din ce
în ce mai mult sălile de spectacole
din dorinţa de a-şi petrece în mod
plăcut şi instructiv timpul liber. Sîn-
tem datori să le oferim programe bu­
ne, bogate în conţinut, realizate la un
nivel artistic ridicat.
prof, C. CLEMENTE
medodist principal la Casa regională
a creaţiei populare Deva
FIUPLZiLEl „Întîlnire pe esblu ee
F ilm u l „ I n lîln ir e !ie c a b lu “
care ru lează în p rezen t la cinc-
m aL ograiul „F iliinon S îrb u “ din
D eva, este o spum oasă com e­
d i e . p r o d u c ţ i e a s t u d i o u l u i „Ai.
G o rk i“ din M oscova.
A cţiu n ea acestei co m ed ii se
p la se a ză in c a d ru l g ra n d io a se ­
lor con stru cţii care schim bă ra ­
dical ţa ţa S iberiei. Pe acest [un ­
d ai se desfăşoară procesul tran ­
sfo rm ă rii unui lîn ăr, p rin în tîl-
n irea lu i cu oam en i adevă ra ţi,
cu v ia ţa a d evă ra tă .
C on stru it pe p la n u l îm p letirii
com icu lu i d e situ a ţii cu cel dc
caracter, film u l cu prin de şi m o ­
m en te d e satiră în d rep ta tă îm ­
p o triv a tin erilo r n eîn dem în atici,
n ep reg ă tiţi pen tru viaţă.
D in în treg u l film reiese cu
o pu tere patosu l m u n cii crcaloa-
& re al tin erilo r sovietici, sen li-
<? m e n i u l d e p r i e t e n i e ş i a j u t o r
L reciproc care-i uneşte pe con-
stru c to rii v ie ţii noi.
0§O ădrC % C ).8< & 8C m < & O fâ< 8C m < & O SC )t
260.00U dc muncitori calificaţi şi peste
100.000 de tehnicieni.
Aceasta înseamnă că un marc nu­
măr dc absolvenţi a şapte clase tre­
buie să fie îndrumaţi spre şcolile pro­
solvenţii şcolii medii spre şcolile teh­
nice. ......
încheierea colectiy M r» agriculturii
— realizare dc importanţă istorică în­
făptuită dc poporul nostru sub condu­
cerea P.M.R. — pung dc asemenea o se­
ric de sarcini dc care trebuie să se
ţină seama la orientarea profesională
a viitorilor absolvenţi.
Colectivul Şcolii dc 8 ani nr. 1 din
Imperii s-a preocupat îndeaproape dc
rezolvarea tuturor sarcinilor care de­
curg din îndatorirea de a asigura o
justă orientare profesională eleidlor.
întrebarea: „încotro merg elevii mei,
caire ce profesiune se îndreaptă ?“ a
fost vie în mintea fiecărui profesor.
S-an stabilit o serie de măsuri şi de
acţiuni îndreptate tocmai în sensul ce­
lor arătate mai înainte.
S-a acordat o atenţie mărită dezvol­
tării interesului elevilor pentru disci­
pline ca matematica, fizica, chimia etc.
reuşindu-se ca rezultatele să fie dintre
cele mai bune. Li s-a lămurit elevilor
importanţa covîrşifoare pe care o are
ncntni ţara noastră crearea şi dezvol­
tarea unei industrii puternice şi li s-au
arătat perspectivele grandioase pe care
le deschide înfăptuirea sarcinilor celui
dc al III-lea Congres al P.M.R.
Colectivul dc diriginţl de la şcoala
noastră a ţinut şedinţe speciale şi cu
părinţii elevilor clasei a Vll-a, unde
profesorii au dat indicaţii precise cu
privire la orientarea fiecărui elev.
Astfel, îndrumînd elevii, cadrele di­
dactice de la Şcoala de 8 ani nr. 1
din Lupeni traduc în viaţă sarcinile
trasate de partid privind creşterea de
cadre necesare construcţiei socialis­
mului şi comunismului în patria noastră.
Prof, DUMITRU PAUNESCU
Directorul Şcolii de 8 ani nr. 1
din Lupeni
NOTA
In a ş te p ta re
La căpătui ?iniei de au­
tobuse Petroşani-Petrila, o
tablă informează călătorii
despre mersul acestora :
„Autobuzele circulă din 10
în 10 minute“. Cum e firesc,
te uiţi la ceas şi aştepţi
să treacă cele 10 minute
in care tim p să vină ma­
şina.
Dar timpul de aşteptare
al autobuzului de obicei se
lungeşte. Se lungeşte pînă
chiar la 30-45 minute. Care
să fie cauza ? Autobuze
sînt suficiente insă aces­
tea nu au orar stabilit ju ­
dicios. Sînt dese cazurile
cînd la capăt de linie sta­
ţionează cite două şi chiar
trei autobuze, iar pe tra­
seu călătorii aşteaptă... Aş­
teaptă să ia I.G.O. Petro­
şani măsurile cuvenite pen­
tru. ca autobuzele să cir­
cule aşa cum trebuie.
Nr. 2306
26 MAI 1962
P R O G R A M U L 1 : 5,10 E m isiu n ea
p e n tr u sa te ; 5,40 M u zic ă uşoarjj, ; 0,10
C hilă fa n fa ra G .A .C . din c o m ité 5 A -
m eşli, reg iu n ea I a ş i; 0,30 JocuriOpo!Hi­
la re d in fă ri socialiste ; 0,45 S a lu t v o ­
ios d e p io n ie r ; 7,15 M u zică d e es­
tra d ă ; 7.30 S fa tu l m e d ic u lu i: T r a n ­
sp ira ţia excesivă a u m ililo r ; 7,45 P ie­
se vo ca le d e m a re popularitate, ; 3,00
M uzică : 3,30 C oncert d c d im in ea ţă ;
9.00 R oza v ia tu rilo r ; 10,08 C în tcce ;
11.03 M e lo d ii d e m u zică uşo a ră în ­
d ră g ite d e a sc u ltă to ri; 11,30 C iu le a :
şi jo c u r i p o p u la re o lte n e ş ti; 12,20 A l ­
bum sp o rtiv ; 12,30 C hită orchestra
T ea tru lu i de estradă din M oscova d i­
ríja la dc N ik o la i M in ch ; 14,00 C o n ­
cert d c p r in - ; 14.30 P ro g ra m m u zic a l
pentru Iren ta şi în producţie din in ­
d u strie şi a g ric u ltu ră ; 15,05 V a lsu ri ;
15.30 C h ilă o rch estra d e n ia n d o H n e
a U zinelor de tractoare d in ;
15,45 A m in tir i d esp re C a m il Pc ir es­
> j3 & c L c ic o L e - eu d e C o n sta n tin Io n cscu ; 16,00 Jo cu ri
7 M E ilîllU F lK p o p u la re ro m h ie şti ; 16,15 V o rb eşte
26 MAI 1962 M o sco va ; 16,45 M u zic ă uşoară ro m î-
D E V A : C întecnl întrerupt — cine­ nească ; 17,15 F ra g m en te d in operete;
m a to g ra fu l „P a tria “ ; In lîln ire pc ca­ 1 3 .3 0 C o n c e r t d e m u z ic ă p o p u l a r ă r o -
blu — cin em a to g ra fu l „F. S îrb u “ ;
m in ea scă ; 19,05 S criso ri d in ţa ră ;
H U N E D O A R A : M uzicantul orb — 19.30 M u zic ă d c d a n s ; 20,00 S c a ră
cinem atograful „ V ictoria“ ; S E B E Ş :
d e r o m a n ţe ; 20,30 M u zic ă d e d a n s ;
P uştiul — cinem atograful „Progrc- 23,15 N o i în re g is tră r i m u zic a le p r im ite
su l“ ; L a ordin, să tră iţi — cinem a­
d in p a rtea R a d io leleviziu n ii so vietice.
to g ra fu l ,.M S a d o v e a n u " ; P E T R O ­
P R O G R A M U L I I : 12,35 M u zică
Ş A N I : A rtistu l — cinem atograful
„Al. Sa b ia “ ; P ost-restant — cinem a­ p o p u la r ă r o m în e a s c ă ; 1 3 ,0 0 C o n cert,
to g r a fu l „7 N o ie m b r ie “ ; A L B A I U - de m u zic ă d in o perete ; 13,40 C h ilă
L I A : Pace noului v en it — cinem a­
to g ra fu l „V ic to ria “ ; Z boară cocorii fo rm a ţia „ T a b a n i“ d in Ii. P. U ngară:
— cinem a to g ra fu l „23 A u g u st“ ; 14.03 C h ită orchestra d c m u zică
O R Ă Ş T IE : B ătălie in m arş (se ria l-a populară „D oina A rg eşu lu i“ d in P i­
şi a 11-a) — c in e m a to g r a f u l „V . R o a ită “; te ş ti; 15,00 S o lişti şi orchestre d e
In lîln ire cu via ţa — cinem atograful m u zică p o p u la ră ro m în ea scă ; 16,15
M u zică d istra ctivă ; 16,30 C u cîn tecn l
„Flacăra“ ; S IM E R IA : Zece paşi spre
şi jo cu l p e în tin su l p a tr ie i; 17,15 T a n -
ră să rit — c in e m a to g ra fu l „/. P in -
gouri de concert ; ÎS,05 D in cînlc-
tilie“ ; I I A J E G : C ontem poranul se­
ccle şi dansurile popoarelor A m ericii
c o lu lu i — c in e m a to g r a fu l „ P o p u la r“;
B R A D : C a rm e n 'de la R o n d a — c i­ L a t i n e ; 13,30 M u z ic ă d i n o p e r e ; 20 ,0 0
n em a to g ra fu l „St. roşie“ ; L O N E A : M u zică de da n s ; 20,30 N o a p te h ună
C a za c ii — c in e m a to g r a fu l „M in e r u l“ ; c o p i i ; „ P u r c e la ş u l c e l i s t e ţ “.
T E I U Ş : Secţiunea V -a — cinem ato­
¦*/—t n t—.r ’ r ^ n r* ‘
graful „V. R o a ită "; Z L A T N A : La
t Luna mai, luna
capătul dru m u lu i — cinem atograful [
„M uncitorul“ ; IL IA : V ikingii — ci­ l
nem atograful „Gh. D oja“ ; A P O LD U I. l imprimearilor
D E S U S : Strada preriilor — cine­ t
m a to g r a fu l „23 A u g u s t“. t
i tVă puteţi procura prin u-
î nităţile comerţului de
[¦ stat şi cooperatist din
r regiune, cele mai
frumoase impri-
L meuri din mă-
T tase, relon,
L bumbac şi
t celofibră.
[ DECADA
___—---------------- - • P \ C A D O U R IL O R
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul mai r PENTRUCOPU
mult uoros, Vor mai cădea ploi locale.
Temperatura staţionară; ziua între 22
şi 27 grade, iar noaptea între 7 şi 13
grade, Vînt potrivit din sectorul sud- (23 MAI—1 IUNIE)
vest.
!n toate magazinele de
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE specialitate ale comerţului
Vreme nestabilă cu cerul variabil şi de stat din regiune se gă­
temperatura în uşoară scădere.
sesc articole de îmbrăcăm '
minte pentru copii (costu- 5
maşe, lengerie, încălţămin- )
te etc.). 1
\ CUMPĂRĂTOR! !
*.
i
) Noile magazine de încălţăm inte şi tricotaje
#
t deschise de O. C. L, produse industriale
)
( In cvartalul 23 August din oraşul Deva
<>
t VÂ O F E R Ă I
- un bogat sortiment din cele mai
I noi modele de încălfăminte pentru temei
^şi bărbaţi
55 — tricotaje din lină, bumbac şi altej1
sortimente de mărfuri industriale. {
ANUNŢ
ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ HAJEG
anunţă vacante următoarele posturi:
— un revizor contabil centrala I.F. (studii medii)
— un contabil principal centrala I.F. (studii medii)
— un tehnician exploatare centrala I.F. (studii medii)
— un şef serviciu investiţii centrala I.F. (studii superioare)^
— un şef serviciu desfacere centrala I.F. (studii medii)
— un tehnician cu mecanismele sectorului Baru Mare (si
dii medii)
— un tehnician cultură Ocolul silvic Retezat (studii medii)A
— un tehnician vînătoare Ocolul silvic Haţeg (studii medii)iL
— trei şefi de şantiere investiţii (studii superioare sau^
medii) |
— planificator la sectorul Baru Mare (studii medii). a
SOLICITANŢII SE VOR ADRESA ÎNTREPRINDERII FORESTIERE HA- Ş
>ŢEG, SERVICIUL CADRE, PERSON AL ŞI ADMINISTRATIV,. <>
LA L O Z IN P LI C
&. De la începutul anului în regi•unea noastră s-au distribui•t
^ cîştiguri în valoare de 3.S77.000 lei.
‘ Cîştigători din regiunea noastră: i
Popa Gheorghe din comuna Buruene, raionul llia, a cîşti- f*
gat în colectiv cu alţi 6 participa nţi un autoturism „MOSKVICI“ ţ
j Teodorescu Ioan, jucîiul la unitatea 9-2 Deva, a cîştigat o #
i) motocicletă C.Z1. 125 cm. ^
ţ N U UITAŢI : LA LOZ IN PLIC PUTEŢI CIŞTIGA OBIECTE Şl {
J BANI. i
) Şl DVS. PUTEŢI OBŢINE UN CIŞTIG JUCIND LA LOZ IN PLIC. \