Page 88 - 1962-05

T
Nr. 2306
)K<3cs53CTisg.ians--:ggiCTqaEiEro^!raira«w«ia«MU«^ ^ »»-Misa l
Inform aţii de partid
Au analizat
Intr-o adunare generală, a or­
ganizaţiei de partid din staţia
C.F.R. Simeria, comuniştii au a-
nalizat felul în care s-a îndepli­
nit planul de producţie de la în­
ceputul anului şi pînă în pre­
zent. Din referatul prezentat a
reieşit că comuniştii, printre
care amintim pe Gheorghe Dră-
ghici, Aurel Itu, Constantin Ior-
daehe, Gheorghe Cristea, Traian
Pop, prin exemplul lor viu, mo­
bilizator, au atras întregul per­
sonal al staţiei la o muncă rod-
nlcă. Astfel, pe primul trimestru
1 anului 1962, planul producţi-
vrt globale a fost realizat în pro­
porţie de 117,64 la sută, obţi-
nindu-se frumoase rezultate şi
la indicii de calitate :' la osii
descărcate s-a realizat un pro­
cent de 112,49 la sută, la osii
încărcate 126,86 la sută iar la
tone expediate 129,46 la sută
sporind totodată şi sarcina sta­
tică pe vagon de marfă cu 2,30
la sută. Aceste rezultate frumoa­
se au atras după sine acordarea
diplomei de staţie fruntaşă (de
categoria l-a) pe Direcţia re­
gională C.F.R. Timişoara pe tri­
mestrul I al anului în curs.
In referat şi discuţii s-au ară­
tat şi rezultatele frumoase ce
S-au obţinut în lunile aprilie şi
Intr-o şedinţă de lucru, biroul
organizaţiei de partid din ca­
dru! sectorului semicocs al Uzi­
nei „Victoria“ Călan a analizat
activitatea serviciului mecanic
şef cu privire la felul în care
acest serviciu se ocupă de asi­
gurarea pieselor de schimb ne­
cesare bunei funcţionări a agre­
gatelor. Din referatul prezentat
iţe inginerul Ştefu Romulus,
şeful serviciului mecanic şef,
s-a desprins faptul că în ulti­
mul timp asigurarea sectorului
cu piesele de schimb necesare
este mai bună; aceasta datorită
f \ vi i, m H jH N H P K * 7
Se proiectează un | La preparaţia din Petrila
nou tip de m aşină L
autom ată de cusut
ta U , Ai, C ugir.:
E a execută H ope­
ra ţiu n i.
L a planşetă: p ro­ L
iectantul şef, com u­
nistul A ndrei Bar­
ba, îm preună ca
desenatorul Petra
Sam oilescu.
Colectiviştii noi întreabă,1
cei vech răspund j
k R»orM AL>i.n:
In cadrul gospodăriei noastre
colective funcţionează în pre­
zent trei brigăzi de cîmp, una
yiticolă şi una zootehnică.
Pe baza planului de produc­
ţie întocmit, fiecărei brigăzi i
s-au repartizat un număr egal
de braţe de muncă şi o supra­
faţă egală de teren. La rîndul
lor, brigăzile au fost împărţi­
te pe echipe, formate de obicei
pe vecinătăţi, rudenii şi prie­
tenii.
Kvînd o astfel de organizare
a fGrţelor de muncă şi a tere­
nului, am putut aplica cu re­
zultate bune sistemul de retri­
buţie suplimentară.
Pînă in anul 1960, Ia' noi
munca era organizată numai la
nivelul brigăzilor. In cadrul
brigăzilor terenul era reparti­
zat pe familii. Am constatat
însă că practicarea acestei me­
tode a dus deseori la o apli­
care necorespunzătoare a regu­
lilor agrotehnice, iar în unele
cazuri la executarea cu întir-
ziere a lucrărilor agricole, la
realizarea de producţii sub po­
sibilităţile pe care le avem.
' Experienţa ne-a învăţat însă
că trebuie să îndepărtăm la
timp ce este rău din modul de
organizare a muncii şi să îm­
brăţişăm ce este bun şi folosi­
tor. De aceea, în anul trecut,
ţinînd seama de îndrumările
mai. Dar, aşa cum au reliefat
comuniştii Ioan Trifu, Lazăr
Borlea, Petru Traşcă, Ştefan Sî-
taru şi alţii, conducerea staţiei
trebuie să lupte pentru elimina­
rea unor deficienţe care se mai
manifestă în unele puncte de
lucru. Aşa, bunăoară, a fost re­
levat modul defectuos în care
munceşte biroul tranzit şi greu­
tăţile existente la magazia de
mărfuri şi mesagerii care au
atras după sine nerealizarea in­
dicatorului de staţionare a va­
goanelor in tranzit ou prelu­
crare.
Adunarea generală a organi­
zaţiei de partid a adoptat un
plan de măsuri care va duce la
înlăturarea acestor lipsuri. De
exemplu, organizaţia de partid
a recomandat conducerii staţiei
ca lucrătorii de la magazie să
fie ajutaţi prin repartizarea
unul tehnician, magazioner şi
impiegat de mişcare, iar în pos­
turile cheie să fie repartizaţi co­
munişti.
In cadrul adunării s-au făcut
de asemenea propuneri pentru
îmbunătăţirea muncii pe ture,
în echipe, partizi ş.a.
CREŢII EMIL
corespondent bruarie, 584.000 lei economie în
faptului că multe piese se con­
fecţionează de către atelierul
mecanic de reparaţii al uzinei.
In acest an, multe piese c a :
axe de role, lagăre cu cuzineţi,
role pentru benzi etc. au fost
confecţionate din timp şi de o
calitate mai bună. Membrii bi­
roului organizaţiei de partid au
semnalat şi unele deficienţe care
se mai fac simţite în buna apro­
vizionare cu piese de schimb. Ei
au făcut totodată recomandări
pentru îmbunătăţirea activităţii
serviciului mecanic sef.
¦ m m sä m ß >
ooooo© ooo© ooo<x
S A ceastă întrebare îi preocupă pe m area m ajo rita te a colectiviştilor q
o noi, care lucrează p entru prim a oară in G .A .C . A m ă n u n te în legătură
Oîntrebarea respectivă vo r să a fle şi m em b rii gospodăriilor agricole colec-(
O liv e d in R om os, V a id ci, B ărăbant, L u doş etc., gospodării co n stitu ite d o a rţ
w anul acesta.
P entru a le satisface dorinţa, n e -a m adresat brigadierilor Ioan A lbit, <
G peorghe N ed elea , Ioan M u n tea n u şi B uortm es 7 orna de la G .A .C . d in Q
s a lu l G ir b o v a , r a io n u l S e b e ş , c a r e a u d o b î n d it o. b o g a tă e x p e r ie n ţă în * pele în care au muncit aceşti
) aceasta privin ţa .
tO O O O O O O * tO V O O O O O O O
organelor de partid şi de stat,
am trecut la aplicarea sistemu­
lui de retribuire suplimentară
în raport de cantitatea şi ca­
litatea producţiei obţinută de
brigăzi şi echipe, fapt care a
contribuit Ia îmbunătăţirea con­
siderabilă a muncii. Sistemul de
retribuire suplimentară l-am
aplicat îndeosebi la culturile
prăşitoare, la vie şi în secto­
rul zootehnic la ferma de vaci.
In urma măsurilor luate, Ia
toate culturile prăşitoare pro­
ducţiile au fost mai mari de-
cit în anii precedenţi. Rezulta­
te demne de remarcat s-au ob­
ţinut mai ales la cultura po­
rumbului şi a tutunului de la
care s-au realizat în medie
peste 3.000 şi respectiv 1.200 kg.
la hectar, faţă de 2.600 kg.
la porumb şi 1.000 kg. la
tutun cît se planificase ini­
ţial. Evidenţa privitoare la re­ tră a reuşit ca la majoritatea
tribuţia suplimentară se ţine la culturilor să depăşească pro­
DRUMIW 'SOCIALISMULUI
p re ţu lu i
La E. M. Barza bilanţul eco­ ci,al la productivitatea lucrări­
nomic al primelor patru luni ale lor de înaintare. Pe de o parte
anului în curs este nesatisfăcă­ pentru că se plasează prea mult
tor. Şi aceasta în ciuda celor efectiv într-un front de lucru
75.000 lei economii obţinute în mic, iar pe de alta pentru că
trimestrul I, pentru că după pa­ nu se folosesc raţional utilaje­
tru luni de muncă, la preţul de le. Multe maşini de încărcat au
cost apare o depăşire de 496.000 stat nefolosite în vreme ce la lu­
lei. Cum se explică acest lucru? crările de înaintare nu putea fi
utilizat alt mijloc decît trocul şl ar putea să încapă cu uşurin­
Economistul cu preţul de cost sapa. Motivarea că „oamenii
din cadrul exploatării ne dădea nu-s obişnuiţi să manipuleze
următoarea explicaţie : maşinile“ nu rezistă în faţa unei
analize mai temeinice; la E. M.
— Specificul nostru de muncă Barza lucrează mulţi ingineri şi
face ca preţul de cost real să maiştri pricepuţi, care — cu
poată fi stabilit numai trimes­ mai multă preocupare — ar fi
trial... putut da un sprijin serios bri­
găzilor care urmau să lucreze
S-ar putea deduce de aici că cu maşinile. La urma-urmei tre­
preţul stabilit lunar nu-i real. buie ştiut că tehnica avansează
Atunci de ce se mai face ? Cui şi oamenii — mineri, maiştri,
foloseşte el ? Şi-apoi, aspectul ingineri — nu pot rămîne în
acesta se întilneşte doar la Bar­ urmă.
za. in Valea Jiului nu ni s-au
dat niciodată asemenea expli­ O cauză care a dus la nerea
caţii, Nu cumva e vorba de o lizarea preţului de cost planifi­
urmărire defectuoasă a cheltu­ cat o constituie şi slaba gospo­
ielilor ? Ne îndeamnă să facem dărire a materialelor. In luna
această afirmaţie faptul că in aprilie, de pildă, în vreme ce la
vreme ce în prima lună a tri­ secţiile Valea Morii şi Brădişor
mestrului apare o depăşire
mare,, in ultima lună apare eco­ s-au obţinut economii, la Musa­
nomie. Iată, de pildă, cum se riu s-a depăşit consumul plani­
prezintă lucrurile în trimestru! ficat. Numai că depăşirea e mai
I 469.000 lei depăşire în ianua­ mare decît economia. Şi acesta
rie. 40.000 lei depăşire în fe­ e doar un exemplu.
martie. Şi, repetăm, în aprilie La E. M. Barza există totuşi
o depăşire de peste 500.000 lei. posibilităţi pentru ca lună de
Aşa dar e un ciclu care se repe­ lună să se înregistreze economii.
tă, după cum apreciau şi tova­ Sînt multe echipe de mineri
răşii de la Barza. Şeful secţiei
Musariu ne spunea că se obiş­ care gospodăresc cu grijă mate­
nuieşte ca la începutul lunilor rialele. Cele conduse de comu­
să se introducă în mină multe niştii Ioan Simon, Nicclae Ma.
materiale, pentru ca mai tîrziu, rinescu, Nicolae Poenar, Gheor­
spre sfîrşit, să se pornească o ghe Tulea, Filip Muntean, sînt
acţiune de „gospodărire“. Fi­ doar cîteva. Ele au economisit
reşte, un procedeu care nu-i de­ în luna aprilie aproape 80 kg.
loc bun. Folosirea raţională a exploziv.
materialelor trebuie să fie o
preocupare permanentă. De asemenea, s-au luat o sea
mă de măsuri pentru realiza­
Toate acestea explică în parte rea tuturor indicilor de plan.
fluctuaţia preţului de cost. Iată Intre altele, s-a reeşalonat tran­
de ce sîntem de părere că un sportul pentru a se face o mai
schimb de experienţă pe această bună aprovizionare cu vagonete
temă cu economiştii din Valea a tuturor locurilor de muncă, s-a
Jiului ar fi bine venit. In fond
şi acolo e specific minier ! îmbunătăţit alimentarea consu­
matorilor cu energie pneumati­
De ce nu s-au realizat totuşi că, au fost introduse în subteran
economii ? încă 20 maşini de încărcat şi vor
mai fi introduse altele;
Pentru că nu s-a manifestat
suficient interes în îndeplinirea
tuturor indicilor de plan. Aşa
se face că s-a înregistrat o seri­
oasă răminere în urmă în spe-
E nevoie însă să se facă o mai
atentă urmărire a cheltuielilor,
să se extindă sistemul de lucru
cu preţ de cost operativ. In fejui
acesta pot fi mult mai bine gos­
podărite materialele, ceea ce
cluce în final la obţinerea de
economii suplimentare. In acea­
stă problemă un cuvînt are de
spus şi comitetul de partid, care
- -.i trebuie să urmărească realiza­
rea ritmică a tuturor indicilor
de plan. N. !ANDRONACHE
Pe marginea benzii de claubaj
din secţia separarea cărbunelui,
a preparaţiei din Petrila, faţă în
faţă, mai mulţi oameni aleg cu
atenţie sterilul din cărbunele
bulgări. Aceştia sînt muncito­
rii Jacob Rusan, Miron Buze,
Iosif Mihu, Ana Lupu, Lucraţi a
Deac şi Maria Curetcanu.
Zilele acestea, colectivul sec­
ţiei a trăit un eveniment deo­
sebit, Aici a fost introdus ilu­
minatul fluorescent, fapt care
permite o alegere a sterilului
mai bună. Drept urmare, cali­
tatea cărlranelui a şi fost îm­
bunătăţită cu 5 îa sută încă din
primele zile, ceea ce dovedeşte
eficienţa iluminatului fluores­
cent.
De fapt, nu este pruna nou-
cuse a
este şi
OOOOOOOOOOOOOOOO ducţia planificată. In felul aces­
ta colectiviştilor li s-au putut
repartiza, in afara produselor
agricole şi a sumelor de bani
ce Ie reveneau pentru zilele-
muncă efectuate, circa 16.900
kg. porumb, 1.546 kg. cartofi,
mari cantităţi de struguri şi su­
ma de 270.558 lei.
Cele mai mari cantităţi de
produse agricole şi sume de bani
le-au primit colectiviştii Nico­
lae Pîrîian, Horn Mihai, Ioan
Ciora, Minth Toma şi alţii. Echi­
colectivişti au obţinut depăşiri
© însemnate faţă de producţia
O planificată, cota parte din de­
păşirea realizată — conform ho-
OOOOOOOOOOOOOOOO tăririi adunării generale — fiind
împărţită între membrii colec­
contabilitatea gospodăriei pe tivişti, proporţional cu zilele-
bază de fişe, care cuprind su­ muncă efectuate.
prafeţele repartizate, producţiile
medii stabilite, zilele-muncă ce Pe baza experienţei dobîndite
trebuie efectuate pentru obţi­ şi a Învăţămintelor de preţ pe
nerea producţiei planificate. care le-a tras din lucrările pe
Tot aici se ţine evidenţa pro­ ţară a ţăranilor colectivişti, con­ dicat.
ducţiilor realizate şi a depăşi­ siliul de conducere al gospo­
rilor înregistrate. Pe baza aces­ dăriei noastre, sub îndrumarea
tor depăşiri se calculează plata şi cu sprijinul organizaţiei de
suplimentară care constă în partid, şi-a propus să extindă
produse la culturile de cartofi această metodă stimulativă de
şi porumb, iar la cultura tutu­ organizare a muncii în toate
nului şi la ferma de vaci, în ramurile de producţie, ea dove­
bani. Plata suplimentară am dind din plin avantajele pe ca­
stabilit-o în adunarea genera­
re le aduce, atit gospodăriei co­
lă a colectiviştilor, ea fiind In­
lective, cît şi masei largi de
tre 30-50 la sută din valoarea membri colectivişti.
producţiei obţinute peste media
planificată.
Aplicînd sistemul retribuirii
suplimentare, aşa cum am ară­
tat mai sus, gospodăria noas­
¦Ba— —— —
VESTI D
U. R. S. S .
Unul din cele mai
mari sisteme de
irigafie din Europa
Ţinutul Stavropol, situat in
partea de sud a R.S.F.S.R,, ocu­
pă o suprafaţă de peste 150.000
de km. pătraţi. Pe teritoriul lui
ţă trei ţări de mărimea Elve­
ţiei. In curînd, aici se va crea
unul din cele mai mari sisteme
de irigaţii din Europa. Sistemul
de canale şi de bazine de acu­
mulare, a căror construcţie a in-
ceput în 1957, vor iriga 200.000
de ha. şi vor alimenta cu apă
3.000.000 de ha.
In anii viitori urmează să se
construiască aici alte zece mari
rezervoare de compensare şi 19
hidrocentrale. Imensele întin­
deri de stepă şi semipustiurî,
care în U.R.S.S. sînt denumite
„a doua regiune a păminturilor
înţeienite“ se transformă în gră­
dini înfloritoare, în vaste cîm-
puri cultivate, pe care se vor pu­
tea obţine recolte mari la di­
ferite culturi.
tate tehnică in secţie. Nu de­
mult, benzile transportoare de
căi'bune au fost dotate cu apa­
rate automate pentru colecta­
rea probelor, inovaţie realizată
de tov. ing. Sabin Florea.
constantin eaduţa
corespondent In această acţiune s-au evidenţiat tineri ca N. Rîmboi, S. Ca-
Cursuri de c a l i f i c a r e
La exploatarea minieră Băiţa-Grăciu-
ueşti pregătirea noilor cadre de mineri
constituie o preocupare atentă a orga­
nizaţiei de partid şi a conducerii teii-
nico-administrative. Aici au fost des­
chise luna trecută trei cursuri de cali­
ficare pentru mineri, ajutori mineri şi
artificieri cu un număr de 70 cursanţi.
In acest fel mina îşi creşte noile cadre
de muncitori mineri de care are ne­
voie.
De cum intri pc poarta morii „N.
Bălcescu“ din Alba lulia, privirea îţi
este atrasă de o lozincă: „Tovarăşi,
daţi oamenilor muncii produse dc ca­
litate“. Acesta este îndemnul cu care
fiecare muncitor dc aici îşi începe
ziua de muncă. Şi acest îndemn îşi
găseşte în fiecare zi ecou în rîndurilc
muncitorilor, în rodul muncii lor.
Aici, în cadrul morii „Nicolae Băl­
cescu“ din Alba lulia, întregul co­
lectiv de muncitori, tehnicieni şi in­
gineri este mobilizat în realizarea unor
produse dc cea mai bună calitate. Şi
în bună parte acest lucru se înfăp­
tuieşte.
A existat însă o vreme cînd pro­
dusele morii nu-şi cîştigaseră aprecie­
rea unanimă. La începutul acestui
an, pc adresa morii a sosit din par­
tea muncitorilor Trustului regional de
panificaţie Hunedoara o scrisoare în
care se arăta că din punct de ve­
dere al calităţii, făina livrată nu în­
deplinea toate condiţiile. Mai ales
procentul de umiditate era mult ri­
Faptul că beneficiarul produselor
morii făcea o astfel de apreciere a
dat dc ghidi t conducerii întreprinde­
rii. La îndrumarea organizaţiei de
partid au fost luate unele măsuri pen­
tru remedierea deficienţelor. In primul
rînd s-a întărit răspunderea contro­
lului tehnic de calitate. Astfel a fost
organizat un laborator dotat cu apa-
rataj modern, care asigură efectuarea
unor analize precise. Dc asemenea a
crescut numărul laboranţilor, pe fie­
pag. S
R. P. P olon ă
Dezvoltarea industriei de mase plastice
In ultimii ani, în oraşele poloneze materiale realizate în întreprinderile
s-au deschis numeroase magazine spe­ industriei chimice.
cializate în vînzarea de obiecte de uz
casnic, confecţionate din mase plastice. Dacă în urmă cu 5 ani industria
chimică poloneză producea doar 12.000
Masele plastice găsesc o largă între­ tone de mase plastice, în prezent ea
buinţare în aproape toate ramurile in­ produce 67.000 tone.
dustriei poloneze — industria electro­
tehnică şi radiotehnică, în construcţi­ In R. P. Polonă se află în construc--
ile navale şi în aviaţie, în construcţia ţie cîteva noi obiective care vor pro­
de maşini ş: în construcţia de locuinţe. duce diferite tipuri de mase plastice,
ceea ce va permite ca în 1965 produc­
In Polonia se produc în prezent apro­ ţia anuală de materiale plastice să se
ximativ 3.000 de diferite obiecte din ridice la 200.000 tone.
R. P. B u lg aria
U n a t l a s a l is to r ie i bulgare
După o muncă de ciţiva ani
un colectiv de colaboratori ştiin­
ţifici ai institutului de istorie
al Academici Bulgare de Ştiin­ lor bulgare din vremuri stră­
ţe a terminat elaborarea unui vechi pivă în zilele noastre. At­
atlas al istoriei bulgare. Este lasul cuprinde, de asemenea,
date despre cele mai importan­
prima încercare de oglindire te evenimente din Europa şl
ţările învecinate cu Bulgaria ca­
ştiinţifică şi cartografică a dez­ re au o legătură directă cu is­
toria bulgară. El oglindeşte şi
voltării politice, sociale, econo­ ultimele realizări ale istoriogra­
fiei bulgare şi străine.
mice şi culturale a poporului
bulgar şi a istoriei păviinturi-
rm i
R. D. G e rm a n ă
în industria
L’a uzinele siderurgice Riesa
clin regiunea Dresda a intrat in
funcţiune la un cuptor Siemens-
Martin prima instalaţie frigori­
fică prin evaporarea de circula­
ţie naturală. Faţă de sistemul
de răcire prin apă folosit pînă
acum, noua instalaţie prezintă
importante avantaje economice:
la fiecare cuptor Siemens-Mar-
tin se economisesc clte 200 m.c.
de apă de exploatare pe oră.
De asemenea, se obţin apro­
ximativ 4.000 de kg. de aburi
dip căldura pînă acum nefolo­
sită. In afară de aceasta, du­
rata de funcţionare a elemen­
telor de răcire este mărită con­
siderabil. 11.............. in i ii ii n w i ni i
--------------- —
U n agregat buncăr-cancasor,
creat de un grup de oam eni de
ştiin ţă şi in g in eri sovietici, în
fu n cţiu n e pe u n sector experi­
m ental din cadrul com binatu­
lui carbonifer „K uzbassugol“
şi care . asigură transportarea
cărbunelui exp lo a ta t la zi cu
a ju to ru l apei. p rin conducte.
ru nou
izu ra a e caro
Brigăzile de muncă patriotică ale tineretului de la U. E.
Vulcan au colectat şi predat I.C.M., de la începutul anului şi
pînă acum, cantitatea de peste 85.000 kg. fier vechi pentru a-1
expedia siderurgiştilor hunedoreni să-l transforme în oţel nou.
raraan, V. Iaciu, N. Stoic şi alţii.
N. ROVENŢA
corespondent
Í. E. mA r d e a lu l“ T e liu c
Tinerii de la între­ rului vechi. Pînă acum pînă la slirşjtu) acestui
prinderea noastră au în­ S-a strîns cantitatea de trimestru să mai colec­
treprins în cursul aces­ 15.000 kg. care urmează teze încă 10 tone.
tei luni mai multe ac­ 6ă fie predată 0.S.H.
ţiuni de colectare a fie­ Tinerii şi-au propus ca I. ANGHEI]
corespondent
care schimb lucrează cîte doi. Şi pen­ tea produselor. Pc graficul întrecerii
tru ca făina produsă aici să fie nu­ sînt înscrise zilnic pe schimburi rezul­
mai de bună calitate, s-a trecut ia tatele obţinute la caracteristicile fai­
o recepţionare riguroasă a griului, ca nei. Şi dc multă vreme linia care în­
materie primă. In cazurile în care registrează rezultatele obţinute nu a
acesta nu a îndeplinit condiţiile con­ trecut sub cifrele admise. Dc altfel,
form stasului, s-au luat măsurile ne­ faptul că în ultimul timp calitatea fa­
cesare, după caz s-a şi refuzat pre­ inei produse de colectivul morii din
luarea griului. Alba lulia este bună. ne-o confirmă
chiar aprecierile beneficiarilor. Lunar,
Dar verificarea calităţii fainei nu din partea acestora, vin aprecieri scri­
se face numai în cadrul laboratorului. se despre calitate. In lunile martie
Din 2 în 2 ore maistrul dc tură face şi aprilie, cei peste 200 beneficiari —
extracţii de făină. Pc baza fainei eta­ întreprinderi de panificaţie şi fabrici
lon, el verifică făina din producţia cu­ de paste făinoase, patiserie, biscuiţi,
rentă. Totodată la valţuri fiecare etc. — au avut numai cuvinte de
muncitor face analiza Ia culoare prin laudă. „Făina livrată de moara dum­
luarea de probe. Acest control se fa­ neavoastră este de bună calitate“
ce o daţă pe fiecare schimb. arată răspunsurile primite atît de la
I.I.S. „Victoria“ Sibiu, fabrică de
Pentru întărirea răspunderii fiecărui paste făinoase şi patiserie, cît si de la
schimb faţă de calitate, zilnic se afi­ I.I.L. „Odcin Lazar“ din Tg. Mureş
şează fişele de analiza dc la labo­ sau I.C.R.A. Cluj, întreprinderea
rator, cu punctajele pc care le înde­ „Partizanul“ Craiova şi multe altele.
plineşte făina. ' In baza acestor fişe 'Aceste aprecieri vin să confirme că în­
se stabileşte şi sistemul de premiere tregul colectiv de aici a pus în cen­
al muncitorilor. trul muncii lor înfăptuirea sarcinilor
reieşite din Scrisoarea C.C. al P.M.R.
Un accent deosebit s-a pus în aces- adresată muncitorilor din panificaţie
tă perioadă şi pe ridicarea califică­ cu prilejul concursului pe ţară „Pen­
rii muncitorilor. Ca urmare, în ca­ tru plinea de cea mai bună calitate“.
drul morii a fost organizat un curs Rezultatele obţinute se datoresc deo­
de calificare la locul de muncă cu potrivă tov. Simion Scheau, S. Mîţcă,
o durată de 3 luni. Cursul a fost ur­
mat de 35 muncitori. Aici au fost pre­ Iiie Bădilă, vălţari, ca şi meşterilor
zentate lecţii teoretice urmate de de­
monstraţii practice. In felul acesta a Silviu Ciontea şi Augustin Albu, care,
crescut cu mult nivelul de cunoştinţe alături de întregul colectiv, s-au ri­
al morarilor, s-a întărit răspunderea dicat la înălţimea sarcinilor ce le re­
faţă de calitatea muncii. vin.
întrecerea socialistă dintre schim­ N . FURIR
buri arc ca obiectiv principal calita­