Page 89 - 1962-05

p f . '4
Lucrările Comitetului celor 18 state
perafry dezarmare
'GENEVA 24 '(Agerpres)'. -
Comitetul celor ÎS state pentru de­
zarmare a ţinut la 24 mai sub pre­
şedinţia delegatului Mexicului cea
de-a 41-a şedinţă plenară la care au
continuat dezbaterile în legătură cu
măsurile prevăzute în tratatul cu pri­
vire la dezarmarea generală şi totală.
Delegatul american a vorbit din
nou pc larg despre măsurile propuse
dc S.U.A. în special în legătură cu
prima etapă a dezarmării. Nici re­
prezentantul Italici nu a spus ceva care dispun statele.
nou. El a cerut din nou respectarea
„principiului eşalonării“ la înfăptuirea
dezarmării, adică s-a pronunţat, de
fapt, împotriva înfăptuirii oricăror
măsuri radicale în domeniul dezarmă­
rii şi a pus pc primul plan proble­
mele controlului. Reprezentantul Ceho­
slovaciei a arătat că în prezent noi
am ajuns într-un stadiu cînd nu sc
mai poate spune nimic nou, nu se
mai pot aduce nici un fel dc argu­
mente noi în legătură cu măsurile din
prima etapă a dezarmării. Cu toate
acestea, reprezentanţii puterilor occi­
dentale nu vor să facă un pas îna­
inte şi să treacă la examinarea mă­
surilor din următoarele etape dc de­
zarmare.
Făcînd o comparaţie între planul
sovietic şi cel american, reprezentan­
tul R.P. Romînc, G. Macovcscu, care
a urmat la cuvînt, a subliniat că pro­
iectul sovietic corespunde cel mai
bine necesităţii de a asigura elibe­
rarea omenirii de primejdia războiu­
lui nuclear şi a războaielor în ge­
neral.
Arătînd de ce prevederile ameri­
cane privind măsurile ce ar urma să
fie luate în diferitele etape ale pla­
nului de dezarmare nu sînt de natură s-a oprit asupra problemelor concrete
să înlăture primejdia de război, re­
prezentantul romîn a spus : Dc ce pro­
iectul american nu prevede obligaţii
concrete, precise şi necondiţionate cu
privire la eliminarea armelor de dis­ mării generale şi totale, caic figu­
trugere în masă, obligaţii care să fie
inserate în tratatul de dezarmare ge­
nerală şi totală ?, In virtutea căror
raţiuni documentul american stabi­
leşte pentru armele dc distrugere în
masă un regim juridic nebulos ? Exis­
tă vreun motiv serios care să impună,
după aprecierea guvernului Statelor
Unite, această tehnică ?,
Este greu de presupus că statele
vor consimţi să întreprindă măsuri de
O încurajare dată nltracoloniallştilor
ustiţia franceză l-a salvat de la moarte
pe criminalul Salan
!PARIS Corespondentul Ager- lul universitar antifascist, s-au întru­
pres transmite :
Contrar aşteptărilor, Tribuna­ potriva verdictului pronunţat în proce­ potriva populaţiei paşnice, algeriene. millan, a anunţat joi în Camera n is t d in G e rm a n ia , a c h e m a t p e so- ai. P a r tid u lu i la b u r is t în tr u n iţi la 23 ,,G h a n ia n T im e s " , c o n fe r in ţa — ca re
lul militar din Paris I-a con­ sul Salan şi împotriva arestării celor După cum relatează corespondentul dm Comunelor că guvernul Marii c ia l-d e m o c r a ţii v e s t- g e r m a n i la lu p tă m a i în ş e d in ţa C o m ite tu lu i e x e c u tiv , v a d u r a tr e i z ile — v a e la b o r a p la n u l
damnat pe şeful organizaţiei 3U de studenţi antifascişti. Scandind : Alger al agenţiei France Presse, în Britanii a primit cererea Tai- c o m u n ă îm p o tr iv a p o litic ii fa lim e n ta r e n u s -a u în c u m e ta t să e x c lu d ă d in u n e i „ o fe n s iv e g e n e r a le p e n tr u e lib e ­
criminale O.A.S., fostul general „Să fie împuşcat Satan 1“, studenţii au numeroasele atentate comise de ultra- landei de a disloca trupe brita­ a lu i A d e n a u e r . A c e a s tă c h e m a r e e ste p a r tid p e s a v a n tu l B e r tr a n d R u sse l, ra re a tu tu r o r c o lo n iilo r sp a n io le d in
Salan, la detenţiune pe viaţă. parcurs străzile Cartierului Latin.
Sentinţa a fost pronunţată la
miezul nopţii şi a surprins pc
toţi observatorii. După cum sc
ştie, Salan a fost acuzat dc
crime monstruoase pentru care
procurorul a cerut pedeapsa cu
moartea.
•k
PARIS 24 Corespondentul Agerprcs
transmite:
Condamnarea la închisoare pe viaţă
a fostului general Salan, căpetenia
O.A.S., este considerată, după cum
arată „Liberation“, ca „o încurajare
directă dată ultracolonialiştilor pentru
a comite noi crime sîngeroase. Aceasta,
subliniază ziarul, înseamnă, nu numai
că crimele au rămas nepedepsite, ci în
acelaşi timp, că ele reprezintă o încu­
rajare pentru noi crime“.
Aceasta este părerea exprimată de
păturile cele mai largi ale opinie' pu­
blice franceze care consideră prea lilin-
dă sentinţa pronunţată de Tribunalul
militar suprem împotriva unui criminal
de stat care îşi pusese drept scop răs­
turnarea republicii şi instaurarea dic­
taturii fasciste şi din a! cărui ordin
personal s-au comis asasinate, jafuri
şi sabotaje, s-a vărsat sîngele sutelor
de oameni nevinovaţi.
Aflind că Salan a scăpat de pedeap­
sa cu moartea, ultracolonialiştii din
Alger au organizat în noapfea spre 24
mai o demonstraţie zgomotoasă ex-
primîndii-şi bucuria. In zorii zilei de
24 mai. agenţiile de presă transmiteau
că „O.A.S.-iştii au mitraliat la Alger un
grup de docheri şi au săvîrşit o nouă
scrie de acte teroriste“.
Puţin timp după anunţarea verdic-
f.tfui împotriva lui Salan, cîteva gru­
puri de tineri fascişti au manifestat în
împrejurimile Palatului Justiţiei din
Paris, strigînd: „Algeria franceză 1"
Aceştia au primit imediat însă riposta
sulelor de manifestanţi antifascişti, în
majoritate studenţi, care, adunîndu-se
în faţa Palatului Justiţiei, au scandat:
„O.A.S. asasin i!". Poliţia a interve­
nit srestind 30 de studenţi antifascişti.
In dună-amiaza zilei de joi, 3.000 dc
studenţi, răspunzînd la apelul Frontu-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelelon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale F, I.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — l ipanii : întreprinderea Foii grafică „1 Mat“
ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞTIRI
dezarmare în domeniul armelor con­
venţionale atîta timp cît nu există nici
un fel de angajament concret cu pri­
vire la eliminarea armelor nucleare,
chimice, biologice şi radiologicc. '
Dezarmarea generală, şi totală pre­
supune în mod necesar stabilirea unui
regim juridic unic, concretizat prin-
tr-un tratat unic dc dezarmare, care
să nu lase îndoială in ceea ce pri­
veşte măsurile concrete referitoare la
eliminarea totalităţii armamentelor de
Ideea ce se desprinde din propune­
rea americană, a spus reprezentantul
romîn, este aceea dc a se încheia
nu un singur tratat dc dezarmare ge­
nerală şi totală, cum este normal, şi
cum, de altfel, ne-am înţeles cu toţii,
ci de a se face două tratate şi anu­
me unul care se propune să-l înche­
iem în acest comitet şi apoi al doi­
lea, care ar urma să fie încheiat în
decursul primei etape, dacă şi in mă­
sura în care s-ar ajunge la un acord
pc baza unor studii ulterioare cu pri­
vire la reducerea şi eliminarea arme­
lor de distrugere în masă.
Iată motivele, a spus în încheiere
G. Macovescu, pentru care delegaţia
rcmînă cere delegaţiei americane să
renunţe la formula propusă şi, în in­
teresul realizării unei dezarmări reale,
să convină ca obligaţiile statelor cu
privire la eliminarea armelor nuclea­
re, chimice şi biologice să fie înscrise
în mod ncechivoc şi necondiţionat în
însuşi tratatul dc dezarmare generală
şi totală pe care îl elaborează acest
comitet.
Luînd cuvîntul la sfîrşitul şedinţei,
!V. A. Zorin, reprezentantul U.R.S.S.,
abordate într-o serie dc cuvîntări pc
marginea explicaţiilor date dc delega­
ţia sovietică la şedinţa plenară pre­
cedentă în legătură cu propunerile
privind cea de-a doua etapă a dezar­
rează în proiectul sovietic dc tratat.
El a acordat, de asemenea, o mare
atenţie examinării prevederilor cores­
punzătoare din documentul american.
Uniunea Sovietică, a declarat în
continuare V. A. Zorin, pfopane li­
chidarea totală a armei nucleare, ur­
mată de încetarea producţiei sale.
A doua etapă a documentului ame­
rican nu prevede însă totala ei li­
chidare, ci doar reducerea armei nu­
nit în curtea Sorbonei protestînd îm­ continuat miercuri şirul crimelor îm­
?
ALGER 24 (Agerprcs). —
„Să rămînă cit mai puţin duşmanu­
lui !“, aşa a fost intitulat uu manifest
semnat de O.A.S. şi difuzat în Algeria
prin care elementele ultracolonialisle
sînt chemate să ia parte la nimicirea
tuturor valorilor materiale din oraşele
algeriene şi centrele populate, pentru
ca aceste valori să nu ajungă în mii-
nile adevăraţilor stăpîni ai Republicii
Algeria. „Ar fi o crimă, se afirmă cu
cinism în manifest, să se lase ceva din
aparatul de stat şi serviciile de utilitate trei algerieni.
publică din Algeria în mîna inamicu­
lui. Distrugerea este o unealtă folosi­
toare (?) care tinde să paralizeze trep­
t e organizarea economică, financiară,
administrativă, politică şi socială a
duşmanului“. Aşa îşi justifică organi­
zaţia fascistă O.A.S. politica „pămîn-
tului pîrjolit" pe care o aplică în pre­
zent în Algeria.
Pirat cu pumnalul între dinţi — iată cum I-a înfăţişat zia­
rul norvegian „Arbeiderbladet“ pe criminalul Salan.
D R U M U L SO C IA L ISM U L U I Nr. 2306
'«, Kitf.'M iJ V v r nsrra fcînO K gagg P C T ^ ^ D CaO BBBnBH ni
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I SPANIA : Mişcarea grevistă se transformă
î n f r - o luptă politică împotriva
dictaturii lui Franco
MADRID 24 (Agerpres). — Iucrul şi au declarat o grevă a bra­
„Cu toate că greva oamenilor mun­ ţelor încrucişate. Greva a cuprins
cii din Spania a intrat în cca de-a şi ateliere şi întreprinderi mai nJŞ-î.‘
7-a săptămînă, relatează coresponden­ precum şi atelierele dc la căile ferat
tul dc la Madrid al agenţiei France Din relatările agenţiilor dc pix...
Presse, pînă acum nu se observă nici reiese că mişcarea grevistă din Spa­
In întîmpinarea Congresului mondial un simptom al slăbirii acestei miş­ nia s-a transformat într-o serioasă
pentru dezarmare generală şi pace cări greviste. Dimpotrivă, greva ia luptă politică împotriva regimului lui
o amploare din ce în ce mai mare“. Franco. Agenţia France Presse rela­
tează că larga mişcare a muncitorilor
Numărul total al greviştilor din
L O N D R A 24 (Agerpres). — T A S S snlui m ondial pentru dezarm are gene­ Spania s-a menţinut miercuri la pentru revendicările lor economice
rală şi pace, G ordon S ch a ffer, p re­ 100.000. In centrul mişcării greviste care a intrat în cca dc-a 7-a săp­
tra n sm ite:
din Spania, continuă să se afle mi­ tămînă s-a transformat într-o bază
cleare, fapt care nu înlătură perico­ In A n g lia sc fac pregătiri intense şedintele com itetului execu tiv al Co­ nerii din Asturia, urmaţi de minerii şi de pe care toate partidele şi mişcă­
lul unui război nuclear. In aceasta in vederea C ongresului m ondial pen­ m itetului englez pentru apărarea pă­ muncitorii metalurgişti din întreprin­ rile aflate în opoziţie faţă dc regi­
constă principala deosebire. tru dezarm are generală şi pace. N u ­ cii, şi-au e xp rim a t co n vingerea că vor derile mari şi mici din regiunile in­ mul lui Franco cer sub o formă sau
m eroase sindicate şi organizaţii obşteşti eşua încercările conducerii de dreapta dustriale Barcelona. Biscaya, provincia alta schimbarea acestui regim într-o
In timp ce propunerea sovietică pre­ au declarat d eja că doresc să tri­ a P artidului laburist d e a îm piedica León, Saragossa, Guipúzcoa, Andalu­ direcţie democratică.
vede totala încetare a producţiei ar­ m ită delegaţi la congresul de la M os­ prin am eninţări şi in tim id ă ri pc labu­ zia, Madrid şi. de asemenea, munci­
mei nucleare, sub un control inter­ cova. rişti să participe la C ongresul m on­ torii de Ia numeroase şantiere na­ „Liberalii, republicanii, monarhiştii,
naţional, a spus în continuare repre­ d ia l al păcii. D upă cum a arătat vale, rafinării şi fabrici de conserve catolicii de stînga, progresiştii, socia­
zentantul U.R.S.S., documentul ame­ L a 23 m ai a avu t loc la Londra M ontagu, num ărul celor care sprijin ă din Spania. liştii şi comuniştii, arată agenţia Fran­
rican are o orientare diametral opu; o co n ferin ţă de presă la care secre­ ideea congresului da la M oscova creş­ ce Presse, s-au grupat într-un front
să. El prevede pentru a doua etapă tarul general al C om itetului englez te necontenit. P rintre aceştia sc a flă După cum relatează agenţiile dc unit. au găsit un limbaj comun pei!t,
menţinerea producţiei şi chiar posibi­ pen tru apărarea păcii, C olin Sw cct, im portanţi oam eni de ştiinţă şi cultu­
litatea de revenire la arma nucleară. a declarat că la M oscova vo r pleca presă, miercuri seara muncitorii de la tru a chema pc toţi muncitorii la uni­
reprezentanţi ai m inerilor d in Scoţia ră din A nglia. L o rd u l B crlrand Rus- o scrie dc importante întreprinderi tate şi .a cere democratizarea institu­
Paralel cu lichidarea armei nuclea­
şi D erbyshire, ai sindicatului m unci­ sel, scriitorii Jam es A ld rid g e, C om p ton
re, proiectul sovietic de tratat asigură torilor d in industria tutunului, ai M ackenzie şi G ean O' Casey, lordul din suburbiile Madridului, au încetat ţiilor naţionale“.
distrugerea armei chimice, biologice şi m uncitorilor d in Londra, ai partiza­ C liorley şi lordul B oyd-O rr, profeso­
•altor tipuri de arme de exterminare nilor păcii d in B ristol, B irm ingham , rul S. P ow ell, com pozitorul A la n Bush Cosmonautul american Carpenter
in masă. Şi în privinţa acestor ti­ M anchcsler şi d in m id ie alte oraşe şi zeci dc alte personalităţi. In u lti­ a efectuat un zbor de trei rotaţii
puri de arme, documentul american şi regiuni in d u stria le ale ţării. m ele zile, lor li s-au alăturat cunos­
uimeşte prin caracterul său imprecis cutul scriitor englez Som m erset M au- în jurul Pămintului
şi confuz. P rof. Jo h n B crnal, preşedintele exe­ gham şi dr. S id n ey M entori, cunos­
cu tiv al P rezidiului C onsiliului M o n ­ cută specialistă în do m en iu l zoolo­ NEW YORK 24 (Agerpres). — orHItei faţă de planul ecuatoru­
Pentru a înlătura pericolul unui d ia l al Păcii, a vo rb it la conferinţa La 24 mai, la Cape Canave­ lui — 32,5 grade.
război nuclear, a spus în încheiere dc presă despre caracterul şi sarci­ gici. ral (statul Florida), cu ajutorul
reprezentantul sovietic, trebuie ori să nile congresului de la M oscova. unei rachete „Atlas“ a fost lan­ Carpenter a efectuat trei zbo­
se lichideze arma nucleară, ori să se In general congresul sc bucură dc sată nava cosmică „Aurora-7". ruri pe orbită în jurul Pămîn-
lichideze mijloacele ei dc transpor­ P rof. B crnal ca şi ceilalţi vorbitori, tulul. Potrivit agenţiilor de pre­
tare. Altă cale nu există. Deoarece Ivo r M onlagu, preşedintele C om itetu­ un v iu interes în m asele cele m ai La bordul navei se afla pilotul
toţi au recunoscut faptul că este mult lu i englez p en tru pregătirea C ongre- largi ale poporului englez. cosmonaut american Malcolm să, în cursul celui de-al doilea
mai uşor să se înfăptuiască măsu­ Scott Carpenter, căpitan-loco-
rile cu privire la mijloacele de trans­ In îriannl de vest zbor, din cauza unui consum
portare, dccît cele privitoare la arma tenent în flota maritimă mili­
nucleara, calea practică cca mai rea­ Trupele coloniale nu pot opri înaintarea partizanilor tară a S.U.A. mai mare de combustibil, Car­
listă este dc a lichida chiar la în­
penter a fost nevoit să treacă
ceputul dezarmării toate mijloacele dc D5AKARTA 24 (Agerpres). — olandeze trimise din Manokwari Lansarea navei cosmice a la dirijarea manuală a navei:
transportare a armei nucleare. Agenţia indoneziana Antara fost efectuată la ora 7,45, ora După efectuarea celor trei zbo­
relatează ca după eliberarea au eşuat în încercarea lor de a locală (ora 14,45 ora Bucureş- ruri, Carpenter a declanşat me­
Dacă la aceasta se va adăuga dis­ oraşului Teminabuan, partizanii opri înaintarea unităţilor de tiului). La 5 minute de la lan­ canismul de reintrare în atmos­
trugerea armei nucleare, în a doua din Irianul de vest ameninţă în partizani. sare, pilotul cosmonaut ameri­ feră. in acest moment, contac­
etapă a 'dezarmării, aşa cum sc pro­ tul prin radio cu capsula a fost
pune în proiectul sovietic de tratat, prezent poziţiile colonialiştilor în acelaşi timp, situaţia din can a transmis prin radio că se pierdut la Cape Canaveral. Po­
pericolul unui război nuclear va dis­ olandezi din apropierea lacului Teminabuan, primul oraş eli­ află pc orbită. trivit agenţiilor de presă, Car­
pare în întregime şi 'definitiv. Ajamaru, situat Ia 30 km. nord- berat, s-a normalizat. Consiliul penter a amerizat în regiunea
est de Teminabuan. Trupele orăşenesc şi-a reluat activita­ Administraţia naţională pen­
Cu aceasta, şedinţa din 24' mai a tea. Mijloacele de transport, tru probleme.:., aeronauticii şi
luat sfîrşit. abandonate de colonialişti, sînt
în prezent folosite de partizani. cercetării spaţiului cosmic a Mării Caraibilor, la o distanţă
R ebelii laoţieni Autorităţile olandeze din Mc- comunicat că, potrivit calcule­ de circa 300 km. de locul fixat.
p rim esc rip o sta cu ven ită rauke, relatează Antara, şi-au lor ei, elementele orbitei navei După aproximativ o oră, avioa­
cosmice sînt următoarele: apo­ ne trimise în căutarea sa l-au
exprimat îngrijorarea faţă de geu — 262,4 km ; perigeu — reperat pe o plută pneumatică
sporirea numărului celor care
părăsesc oraşul pentru a se ală­
XIENG KUANG 24 (Agerpres). — în regiunea Keng Kok, confiscînd vi 158,4 k m .; înclinarea planului în apropiere de capsula navei.
tura partizanilor.
Potrivit postului de radio Vocea
Laosului, bandele rebele ale lui Fumi tclc şi alte bunuri ale populaţiei lo­ --------------= =-¦ ¦- - - - - - iiiiiniiiiiiii •' ----------
Nosavan continuă să violeze acordul cale.
de încetare a focului. Scurte ştiri ©Scurte ştiri • Scurte ştiri
La 17 mai, unităţi rebele din pro­
vincia Cammon sub conducerea unor
Recent, a arătat postul de radio, ofiţeri tailandezi au atacat forţele M O S C O V A . — L a 23 m ai, la D ubim adresată m em b rilo r P .S.D .G . şi d ele­ pentru dezarm area nucleară", pe cano­
un regiment mecanizat însoţit de o patriotice, însă au fost respinse cu gaţilor C ongresului acestui p a rtid care nicul C ollins şi pe lordul C liorley,
unitate de artilerie grea s-a deplasat pierderi grele. şi-a continuat lucrările C onsiliul v a a v e a lo c la. s f î r ş i t u l l u n i i m a i. partizani activi ai d eza rm ă m nuclea­
de la Vientianc la Muong Cau, pre- ştiin ţific al In stitu tu lu i unificat de re, care au declarat că sp rijin ă ideile
gătindu-se în vederea unui atac îm­ Unităţile rebele au fost respinse de cercetări nucleare. A u fo st discutate S O F IA . — La 23 m a i s-a încheiat C ongresului m o n d ia l pentru dezarm a­
potriva localităţii Tha Thom. asemenea şi în provincia Luang Pra- referatele cu p rivire la cele m ai im ­ re şi pace de la M oscova. D upă cum
bang, în apropiere de localitatea Ban portante lucrări efectuate în laborato­ prim ul Congres al învăţătorilor din sc ştie, conducerea P artidului labu­
Ea 19 mti, o unitate de soldaţi Phi, la 20 mai. rul pen tru problem e nucleare. R.P. B ulgaria. C o ngresul a a d o p ta t o rist i-a am eninţat fă ţiş cu excluderea
sud-vietnamezi care se află în Laos hotărîre cu privire la crearea U niunii 'din p a r tid d a c ă c i n u v o r re n u n ţa
au efectuat • operaţiuni de „curăţire“ Pe dc altă parte, postul de radio V A R Ş O V IA . — D upă cum anunţă
a! unităţilor Patet-Lao, a transmis î n v ă ţă to r ilo r b u lg a r i. T. J i v k o v , p r i m -
A g en ţia P A P , delegaţia C om itetului sccreta r a l C .C . al P.C .B., a ro stit o
că un grup de rebeli paraşutaţi care am plă cuvintare în cadrul şedinţei de să sp rijin e congresul.
acţionau la sud-est de Sala Fu Kun, C e n tr a l a l P a r tid u lu i C o m u n is t F r a n ­ în c h id e r e . Ar C C R A . — D e l e g a ţ i d i n to a te c o ­
cez în fru n te cu G. M archais, .m em ­
au trecut de partea forţelor populare bru al B iroului P olitic şi secretar al K IN G S T O N E . — 'A genţia France loniile spaniole precum şi reprezen­
împreună cu armele respective. ta n ţi ai m işcărilor de eliberare n a ţio ­
C .C . a l P.C. F rancez, care se a flă P resse re la te a ză că la 23 m a i, în ca­ nală din toate ţările dependente şi
Anglia va trimite trupe în P olonia la in vita ţia C om itetului pitala insulei Jam aica, Iiingstone, au sem idcpendenle d in A frica vor p a rti­
în Tailanda C entral al P .M .U .P ., a fost p rim ită avut loc incidente între grupuri apar-
fin in d partidului condus de actualul cipa — d u p ă cum anunţă ziarul
la 23 m ai de W . G am ulka, prim -sc- p rh n -m in istru şi p a rtidul fo stu lu i prirn- .,G h a n ia n "Tim es“ — la o co n ferin ţă
a „luptătorilor pentru libertate“ care
-Z rela r al C.C. al P .M .U .P .
Elementele ultracolonîaliste şi-au LONDRA 24 (Agerpres). — B E R L IN . — M . R eim ann, prim -se- m inist.ru. sc va deschide peste cîteva zile la
Primul ministru englez, Mac­ c re la r a l C .C . a l P a r tid u lu i C o m u ­ L O N D R A . — L id e rii d e 'dreapta Ă cc ra . P o triv it rela tă rilo r zia ru lu i
colonialişti în principalele oraşe alge­ nice în această ţară. con ţin u tă în tr-o scrisoare deschisă p reşed in tele o rg a n iza ţiei „M işcarea A fr ic a '
riene 38 de persoane au fost ucise iar
53 au fost rănite. Au lost provocate
de asemenea însemnate pagube mate­ De la „integrarea europeană dentalâ, pentru membrii Commomveal-
riale. thnlui britanic, pentru noile stale din
Africa, Asia si America Latină, „in­
Centrul atentatelor ultracolonialisle
a fost oraşul Alger unde au avut loc la „integrarea atlantică“ tegrarea economică capitalistă“, la
43 de atentate dintre care 8 provocate care sînt chemate să participe. estS
de explozii cu plastic care au ucis 26 evident o cursă ce poate duce la su­
de persoane. Printre cei 49 de răniţi, In Occident sc discută cu aprindere rea realizării „integrării capitaliste". nutresc speranţa să folosească „inte­ bordonarea lor completă faţă de pu­
au fost 10 femei. Cea mai sîngeroasă in prezent problemele legate de lărgirea Teama in faţa viitorului care nu pro­ grarea atlantică" pentru obţinerea unui ternicele monopoluri internaţionale
crimă, subliniază agenţia France Pre­ „Pieţei comune europene“ prin adera­ mite nimic bun capitalismului este cea sprijin mai activ din partea celorlalţi coalizate ale principalelor puteri capi­
sse, s-a semnalat Ia Mostaganem unde rea Angliei şi a altor state din Europa care i-a sirius la un loc pe adepţii in­ participanţi pentru planurile lor agre­ taliste.
un grup de ullracolonialiştj a linşat şi chiar din alte contincte la ea, pre­ tegrării. Ei se străduiesc, cel puţin pen­ sive. imperialismul francez contează
cum şi prin elaborarea unor noi tonne tru moment, să dea uitării contradic­ şi el ea prin integrarea economică" Pentru oamenii muncii, pentru pă­
de colaborare între S.U.A. şi această ţiile care-i macină, să realizeze un să-şi menţină controlul asupra foste­ turile mijlocii, pentru ţărănime, pen-
Pe de altă parte, agenţia France Piaţă comună lărgită. Dificultăţile in front comun împotriva socialisniului. lor sale colonii, să obţină poziţii mai tru industriaşii mici şi mijlocii, con­
Presse anunţă că din cauza stării de calea unei „integrări economice capi­ Tot Kennedy, într-un discurs rostit la bune in N.A.T.O. Franţa, după cum sc secinţele integrării economice capita­
nesiguranţă care domneşte în Algeria taliste“ de asemenea proporţii sini Asociaţia naţională a industriaşilor din ştie, se opune aderării Angliei la liste vor fi dintre cele mai grele.
ca urmare a activităţii criminalilor din foarte mari. Nenumăratele relatări care S.U.A., punea întrebarea hamletiană : Piaţa comună, dacă aceasla nu ac­
O.A.S., mii de persoane de origină eu­ apar în presa de toate nuanţele din „Va fi oare forja noastră unită şi ceptă necondiţionat clauzele tratatului Aceasta o demonstrează, de altfel, ex­
ropeană părăsesc Algeria, revenind în ţările capitaliste pe această temă de­ de la Roma. Mai mult, acum se cere perienţa primilor cinci ani de funcţio­
Franţa. Numai la Alger în ullimele monstrează, adesea fără voie, nu gra­ COMENTARIU Angliei de către axa Bonn-Paris să
zece zile au fost depuse 40.000 de ce­ dul tot mai înalt de unitate dintre pană la dispoziţie acesteia secretele nare a Pieţei comune, ani care au
reri de plecare. principalele puteri monopoliste, ci EXTERN sale nucleare. dus nu la creşterea nivelului de trai
dimpotrivă, caracterul acut a! contra­ al oamenilor muncii din ţările membre
ram Statele Unite ale Americă, care au
ale Pieţei'comune, ci la scăderea aces­
tuia.
dicţiilor dintre ele. Dar, după părerea sprijinit de la început ideea „Pieţei „Piaţa comună“ actuală sau în va­
adepţilor „integrării economice", con­ coordonată sau dezbinată şi falimen­ comune“, simt acum că aceasta le-ar rianta ci lărgită „atlantică“ consti­
tradicţiile trebuie neîntirziat învinse, tară ?“. Dar apelurile patetice la uni- putea scăpa de sub control ca urmare tuie, aşadar, un adevărat complot im­
pentru a salva capitalismul in ansam­ tnte şi colaborare lansate de căpete­ a schimbării intr-o mare măsură, a perialist împotriva oamenilor munci!
blu şi a-1 face apt să primească cu niile lumii capitaliste, referirile la dez­ raportului de forţe economice dinfre din ţările capitaliste şi a popoarelor
oarecari sorţi de izbîndă „provocarea" voltarea unui „comerţ liber“ fără res- S.U.A. şi „Comunitatea economică eu­ care s-au smuls din robia colonială.
lansată de sistemul socialist. Iricţii şi tarife vamale, chiar măsurile ropeană“ în defavoarea lor. „Noi,
practice luate pînă acum în acest sens scria ziarul „New York Herald Tri­ Dar speranţele pe care şi le pun
„Anul acesta, sublinia Kennedy în sau care .sînt de aşteptat într-un viitor bune“, va trebui să facem faţă nu cercurile reacţionare în integrarea eco­
mesajul cu privire la Starea Uniunii, apropiat nu reprezintă, de fapt, altceva numai unui concurent formidabil, dar nomică capitalistă sînt zadarnice.
trebuie să se ia o hotărîre“. Tonul im­ decît o luptă în forme noi, pentru re­ şi posibilităţii unor mari dificultăţi în Aceasta nu numai că nu va atenua
perativ folosit de preşedintele S.U.A. împărţirea pieţei capitaliste între mo­ balanţa noastră de plăţi. Dacă nu divergenţele dintre principatele puteri
demonstrează interesul excepţional pe nopolurile cele mai. puternice. Vorbind vom lua măsuri drastice în ţară şi capitaliste, dar le va agrava, va da
care-I acordă cercurile conducătoare despre integrare fiecare urmăreşte alte străinătate, s-ar putea să ne trezim naştere, în perspectivă, unor crize eco­
americane „integrării economice“ de scopuri. De pildă, adepţii cei mai ze­ într-o perioadă foarte grea". Tocmai nomice şi politice de mari proporţii.
care leagă în mod indisolubil întărirea loşi ai integrării din Anglia, repre­ pentru a nu se trezi într-o perioadă Şi este firesc acest lucru deoarece
unităţii politice si militare a „comuni­ zentanţii marilor monopoluri s-au decis foarte grea, monopolurile americane, sarcinile „integrării capitaliste" intră
tăţii atlantice“. Piaţa comună lărgită să facă acest pas după înfrîngerea care deocamdată rămîn cele mai pu­ înfr-o contradicţie flagrantă cu însăşi
pînă la cadrul „atlantic", sublinia pe suferită prin organizarea „zonei libe­ ternice, caută noi forme de asociere natura imperialismului, care presupune
bună dreptaie ziarul „Pravda“, tra­ rului schimb“, considerînd că pe o pia­ şi colaborare cu Piaţa comună în ve­ o acerbă luptă între puteri, între ma­
sează conturul unui nou gen de ţă europeană mai largă sau chiar at­ derea menţinerii controlului american rile tnonu joluri pentru împărţirea şi
„siîntă alianţă“ menită să unească în­ lantică vor fi în stare să desfăşoare cu asupra acesteia. Iată substratul măsu­ reîmpărţirea pieţei potrivit raporiului
tr-un front unic forţele reacţiunii ame- succes lupta cu monopolurile vest- rilor de liberalizare a comerţului, de de forţe d itre ele în continuă schim­
t'icano-europene pentru ' a salva orîn- germaue, franceze şi americane. Cercu­ reducere reciprocă a tarifelor vamale bare.
duirea exploatatoare condamnată Ia rile militariste din R.F.G. ale căror pentru o serie de produse industriale,
pieire. Aşadar, nu tendinţe fireşti spre monopoluri ocupă o situaţie dominantă propuse de administraţia Kennedy şi N. PORESCU j
unitate şi colaborare au generat febri­ in Piaţa comună şi îşi întăresc po­ acceptate de inembrii Pieţei comune.
litatea cu care se caută în prezent so­ ziţiile în economia mondială capitalistă.
luţii „acceptabile“ pentru toţi în vede- Pentru ţările mici din Europa occî-
Deva.