Page 9 - 1962-05
P. 9
DRumrD m c i z u m u i m ţ>ag. B
i^tjmms!SimimssssssB3ssBmm!mumis^..fms
1 ii jp [
i » ti * f
LIU ?
Cuvîntul deputatului Cuvîntul tovarăşului Gheorghe 7 cile aduse vechiului sistem de re politica partidului, că el fac
conducere a agriculturii, depă bucuroşi colectivă în sat dar au
Nicolas Giosati directorul S. M. T. Cîulniţa, regiunea Bucureşti şit de condiţiile actuale de şi o dorinţă; să fie mai mult
dezvoltare a producţiei. Nea control din partea organelor su
(Urmare din pag. 4-a) najate pentru Irigare. Este de Victoria deplină a socialismu carea în viaţă a indicaţiilor date Datorită muncii politice des junsurile vechiului sistem de or perioare şi mai mult ajutor din
datoria noastră să elaborăm noi lui in satele patriei noastre, de partid prin efectuarea unor făşurate precum şi măsurilor ganizare a conducerii agricul partea inginerilor de speciali
ţîei de cereale se înscrie şl crea metode agrotehnice, corespun este rezultatul politicii leniniste lucrări agricole de bună cali tehmco-organizatorice luate, turii s-au resimţit şi in regiu tate.
rea în anal 1957 a Institutului zătoare acestor mijloace cu care a partidului nostru, a muncii tate. In acest scop am luat mă staţiunea noastră a reuşit ca an nea Iaşi. Aşa de pildă, Depar
de cercetări de la Fundulea, cu statul înzestrează agriculutra, perseverente desfăşurate de or de an să-şi depăşească sarcinile tamentul Gostat a trimis Trus Am ferma convingere că moş
sarcina specială de a promova să facem ca e!e să contribuie în ganele şi organizaţiile de partid, suri de permanentizare a bri de producţie şi să reducă pre tului regional în anul trecut Ion Gheorghe Prodan, şi ca el
cultura porumbului hibrd In csa mai mare măsură la spo de organele de stat, de mecani găzilor de mecanizatori. In anul ţul de cost. De pildă preţul de 2.000 circulare şi ordine, iar pe mii, zeci de mii de colectivişti
ţara noastră. rirea producţiei agricole. zatorii din S.M.T. şi de masa 1959, cu sprijinul Comitetului cost a fost redus de la 117,15 lei linia sfatului popular s-au pri vor primi cu multă satisfacţie
largă a colectiviştilor. pe hantru în 1959, la 48,62 lei mit peste 600 de asemenea or legea cu privire la noua formă
Este greu să exprim în cîteva O sarcină de mare răspundere raional de partid, am perma In anul care a trecut, fiind cu dine şi instrucţiuni. La ce du de organizare a conducerii agri
cuvinte sprijinul şi îndrumarea pe care cercetarea ştiinţifică va Faptul că transformarea so nentizat 4 brigăzi de tractoare. 19 la sută mai mic decit cel culturii.
permanentă pe care Institutul trebui s-o rezolve o constituie cialistă a agriculturii a fost în La organizarea acestora ne-am cea un asemenea stil de mun
nostru a primit-o din partea elaborarea diferenţiată, pe zone soţită de o sporire simţitoare Îngrijit ca mecanizatorii să facă planificat. Am Îndeplinit astfel că ? 1Răspunsul e clar pentru Proiectul de lege supus dez
conducerii partidului şi personal pedoclimatice, a celor mai ra a producţiei agricole se dato- parte din gospodăriile agricole cu 4 ani mai devreme sarcina fiecare din noi: la' imobiliza baterii şi aprobării noastre co
din partea tovarăşului Gheor- ţionale sisteme de agricultură. reşte şi sprijinului acordat ţă colective pe care le deservesc. trasată de Congresul al m -lea rea unui însemnat număr de incide Sntrutotul noilor cerin
ghe Gheorghiu-Dej. Intr-un Va trebui să renunţăm o dată rănimii de către clasa munci specialişti din toate verigile de ţe ale agriculturii noastre so
timp scurt s-a creat o bază teh pentru totdeauna la cercetarea toare, prin înzestrarea agri Aceasta a făcut ca ei să mun al P.M.R. privind reducerea pre conducere, in birouri, în timp cialiste. Aplicarea lui va con
unor sisteme de agrîculutră, pe culturii cu' un mare număr de cească cu mai mult interes, să ţului de cost al hectarr ăi de ce locurile hotărîtoare ale pro tribui deopotrivă la însufleţi
nică materială pentru cerceta care practica noastră de produc execute lucrări de calitate supe arătură normală. Pe staţiune ducţiei erau lipsite de ajutor rea muncii colectiviştilor şi
re, rîvnltă de mulţi străini care ţie le-a respins ca ineficiente din tractoare şi maşini care au asi- rioară şi la timpul optim. In calificat şi competent. înlătura specialiştilor care lucrează ne
ne-au vizitat ţara ; avem rela punct de vedere economic şi in gurat ridicarea gradului de me am realizat anul trecut, prin rea acestor neajunsuri era c e mijlocit în agricultură, determi-
ţii ştiinţifice şl facem schimb de care cultura porumbului, a griu canizare a lucrărilor agricole. felul acesta, gospodăriile colec reducerea preţului de cost, eco rută stăruitor şl de masa co nînd astfel o sporire considera
experienţă şi de seminţe cu un lui şi a altor culturi de mare tive deservite de brigăzile per nomii in valoare de 1.232.3] 3 lei. lectiviştilor. In această privin bilă a producţiei şi productivi
număr important de institute randament nu-şl găseau propor Indeplinindu-şi rolul stabilit manente au obţinut producţii cu ţă îngăduiţi-mi să istorisesc un tăţii muncii agricole.
similare din întreaga lume; am ţia corespunzătoare. de partid şi guvern, S.M.T. Ciul- 20—30 la sută mai mari decit La aceasta a contribuit şi fap fapt petrecut în perioada colec
fost stimulaţi pentru rezultatele niţa pe care o reprezint, işi celelalte gospodării. Lucrlnd pe tul că, prin permanentizarea tivizării în comuna Nicolae Băl- Voi vota cu toată încrederea
bune obţinute şi criticaţi atunci In rezolvarea acestor proble aduce din plin contribuţia, ală aceleaşi suprafeţe, mecanizato brigăzilor, au fost reduse sim cescu din părţile Hîriăulul. proiectul de lege cu privire Ia
cînd recomandările noastre nu me va trebui să pornim de la turi de celelalte S.M.T.-uri din rii au avut posibilitatea să cu ţitor cheltuielile de transport, înfiinţarea Consiliului Superior
se potriveau cu practica, cu ne principiul verificat de practică ţară, la cosolidarea economico- noască mai bine caracteristicile Aici, intr-o zi, la o adunare al Agriculturii şi a consiliilor
voile producţiei din gospodări şl anume că cel mal raţional organizatorica a gospodăriilor deplasările in gol ale tractoare la căminul cultural, un bătrîo, agricole regionale şl raionale şi
ile de stat şi colective. sistem de agricultură este ace colective, la obţinerea unor re solului, reuşind astrel să obţină lor şi maşinijor agricole etc. Ion Gheorghe Prodan, om cu asigur conducerea partidului şi
colte mari la hectar. o productivitate a muncii mai autoritate şi prestigiu, respectat statului nostru că vom munci
înaltă. Brigăzile permanente au Angajamentele noastre pen cu perseverenţă, consacrînd În
Avînd la dispoziţie tot mai tru anul în curs sint şi mai
multe mijloace mecanizate sporit productivitatea muncii mobilizatoare. Colectivul nostru
S.M.T.-ul nostru a putut spori cu peste 20 la sută, iar clştigul şi-a propus să ajute gospodăriile
an de an volumul lucrărilor exe mediu al mecanizatorilor a colective să depăşească produc
cutate. Vreau să arăt, de pildă, crescut simţitor. ţia planificată ia hectar cu 100
de kg. la griu. 200 de kg. la po
Bazîndu-ne pe experienţa do-
bîndită am trecut în anul ur rumb, 1no de kg. la floarea-soa-
In perioada anilor 1957-1961 la care, cu aceeaşi cantitate de că între anii 1959—1961, volu mător la permanentizarea tutu relui şi 1000 de kg. la sfecla de de toată obştea nu numai pen treaga noastră putere de mun
au fost experimentaţi un nu muncă, asigură la hectarul de mul lucrărilor efectuate meca ror brigăzilor, fapt care a con zahăr. Pentru aceasta vom da tru cei optzeci de ani ai săi ci că şl pricepere traducerii în
măr de 174 hibrizi. Sporurile de teren agricol mai multe cerea nic in gospodăriile colective tribuit la creşterea în continua viaţă a măreţelor sarcini care
producţie realizate cu hibrizii le, carne, lapte, lină, ouă şl alte s-a dublat. Dacă în anii trecuţi o şi mai mare atenţie calificării şi pentru vrednicie, a vorbit In ne revin pentru continua dez
dubli în cimpurlle experimenta produse. ne limităm doar la lucrări de re, a producţiei la hectar în cadrelor, ridicînd pe toţi meca numele satului exprimînd o ce voltare şi înflorire a patriei
le au fost de 50 la sută faţă arături şi în mai mică măsură toate gospodăriile colective. In nizatorii staţiunii noastre la ni rere unanimă. Ce a spus el ? noastre socialiste.
de producţia solurilor ralonate. încheierea colectivizării agri la însămînţări, acum efectuăm medie. în gospodăriile unde velul mecanicilor agricoli frun Că ţăranii urmează cu încrede-
culturii creează pentru cercetarea arături, însămînţări, lucrări de taşi.-
muncesc brigăzile noastre de
mecanizatori producţia la hec Ne exprimăm aprobarea 'de
Cei mai buni hibrizi au dat pro ştiinţifică un vast clmp de ac întreţinere şi recoltat pe aproa tar a crescut în ultimii 3 ani plină faţă de propunerile cu
ducţii duble faţă de soiurLe şi tivitate. Hotărîrea partidului pe întreaga suprafaţă a gos cu 224 de kg. la griu, 1.100 de privire la reorganizarea condu Cuvîntul tovarăşului
podăriilor colective din raza kg. la porumb şi 472 de kg. la cerii agriculturii, cuprinse în
populaţiile locale. nostru, de a asigura fiecare gos noastră de activitate. In primă floarea-soarelui. Raportul prezentat de tovarăşul Miron Belea,
podărie colectivă cu cîte un spe vara acestui an, toate culturile Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Au fost unii specialişti care cialist cu pregătire superioară, d. primăvară au fost însămin- Permanentizarea brigăzilor a regiunea Hunedoara
s-au îndoit de justeţea măsuri crează condiţii deosebit de fa ţate cu mijloace mecanizate. avut ca rezultat şi o mai bună Aplicarea acestor măsuri va
lor luate de a Introduce în cul vorabile pentru introducerea şl folosire a parcului de maşini şi "determina o îmbunătăţire radi Nl s-a făcut marea cinste Pentru poporul nostru a ră
tură porumbul hibrid, dar viaţa generalizarea în producţie a Extinderea continuă a meca tractoare în cele mai diverse o- cală a activităţii tuturor orga nouă, unui grup de plugari hu- sărit un soare frumos, strălu
metodelor ştiinţifice avansate. nizării lucrărilor agricole a dat peraţiunl — de la însămînţări citor. Sub lumina partidului co
a spulberat netemeinicia păre posibilitatea gospodăriilor co pină la lucrările de recoltare nelor agricole si a S.M.T.-urilor, nedoreni, fondatori ai Frontului muniştilor, ţărănimea a putut,
rilor lor. prin cadrele de specialişti ce Plugarilor, să participăm La
Intr-un timp relativ scurt, Inginerii şl tehnicienii din pro lective să-şi organizeze mai bine sau la efectuarea diferitelor vor fi redistribuite se va asigu acest măreţ sfat al ţârii, sfat pentru prima dată în istoria sa,
ducţie, pe care îi considerăm munca, să-şi planifice din timp transporturi. După permanenti ra o conducere mai onerariva si cum n-a mai fost In istoria po să se organizeze cum trebuie —
cercetătorii Institutului nostru colaboratorii noştri cei mai apro lucrările şi producţia şl să rea zarea brigăzilor numărul de hec mai calificată a agriculturii, porului nostru. Vă rog să-mi in alianţă şi sub conducerea
au creat hibrizi de porumb pro piaţi, pot şi trebuie să facă din lizeze 'recolte din ce In ce mai tare arătură normală executate deci şi a staţiunilor de maşini Iertaţi emoţia ce mă stăpîneşte clasei muncitoare. Datorită aces
prii. Un număr de 30 de hibrizi fiecare gospodărie agricolă co mari. Comparativ cu anul 1959, şi tractoare. vorbind de la această înaltă tei organizări satul asuprit —
dubli care s-au dovedit valoroşi lectivă, un adevărat laborator de producţiile medii obţinute anul în gospodăriile colective a cres tribună. acest peisaj ruinat cu opinca sa
in staţiunile noastre experimen verificare, de introducere şi ge trecut de gospodăriile colective cut de la 58.000 în anul 1959, Asigurăm Marea Adunare Na care era talpa suferinţei — s-a
tale, în anul 1961 au fost în neralizare In practică a rezul deservite dc S.M.T.-ul nostru au la 109.000 in 1961. Pe tractor ţională că mecanizatorii, ingi Au trecut 29 de ani de cînd trezit la viaţă, s-a transformat
cercaţi de către Comisia de stat fizic, indicii realizaţi au sporit nerii şi tehnicienii din S.M.T. pe meleagurile pe care s-au într-o realitate nouă.
sporit cu aproape 20 la sută la de ia 632 de ha. arătură nor Ciulniţa vor depune toate efor născut iobagii lui Horia, Cloş
pentru omologarea soiurilor şi tatelor obţinute în cercetarea griu, peste 40 la sută la porumb mală In anul 1959, la 813 în turile pentru întărirea economi. ca şi Crişan, la îndemnul parti Dacă ai reveni acum în ţara pă
cultivaţi apoi în condiţii de ştiinţifică. şi 15 la sută la floarea-s„arelui. 1960. iar anul trecut s-a reali co-organizatorică a gospodării dului am pus primele cărămizi rinţilor dumitale, domnule Petre
producţie în G.A.S şi G.A.C. din O mare însemnătate o are ho- Tn centrul atenţiei colectivu zat pe tractor 1.084 ha. arătură lor colective, pentru sporirea ale Frontului Plugarilor. De a- Neagoe, şi-al aduce şi pe alţi
diferitele zone aie ţării. Hibri tărlrea partidului şi guvernului lui nostru de muncă a stat apli- normală.
continuă a producţiei agricole. tuncl am fost mereu alături de ziarişti americani cu dumneata,
zii experimentaţi au dat produc- privind reorganizarea conducerii Cuvîntul deputatuluiVirgil partidul comuniştilor care ne a aţi putea scrie multe despre a-
iţoiiîdo 6 000—8.000 kg./ha. în agriculturii şl Înfiinţarea Insti luminat cărarea.
. regiunea Iaşi ceastă realitate nouă. In locul
cultură nelrigată^ depăşind cu tutului Central de Cercetări Doctorul Patru Groza, preşe opaiţului aţi găsi lumină elec
dintele Frontului Plugarilor, a- trică. Tn locul analfabeţilor ati
sporuri însemnate producţia so (Agricole. Forma nouă de con
iurilor ralonate; unii dintre ti ducere a producţiei agricole Tovarăşi, tărire a gospodăriilor agricole ile colective vor ajunge la un preciat în raportul dv. stimate găsi o ţărănime care citeşte tot
au depăşit şi producţia celor crează un climat favorabil şi colective. In această direcţie, In efectiv de animale proprietate tovarăşe Gheorghiu-Dej, ca „e- mal mult, care învaţă, care are
mai buni hibrizi străini şl sint condiţii mult mai bune pentru Raportul prezentat de tova regiunea noastră, paralel cu obştească de peste 27.900 vaci, minent om de stat şi înflăcărat biblioteci, cămine culturale, a-
mai rezistenţi la secetă şi la şiş- legarea cercetării ştiinţifice de răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej munca de colectivizare s-a acor 256.600 de ovine, 103.000 de patriot“, nu mai este în rin- parate de radio, cinematografe,
tăvire. practica de producţie. Progra face bilanţul rezultatelor re dat o atenţie deosebită unifi durile noastre. dispensare, case de naşteri, coo
mul de cercetare ştiinţifică şi marcabile obţinute de poporul cării gospodăriilor mici in gos porcine şi peste 1,5 milioane Noi cei care l-am fost tova perative. medici, profesori. Ari
In prezent dispunem' do un rezultatele experimentale vor fi nostru sub conducerea Partidu podării mari, capabile să valo păsări.
bogat şl valoros fond de mate discutate şl aprobate de către lui In transformarea socialistă rifice din plin avantajele ma răşi de luptă pină şi în închi putea scrie cu toţii despre agri
rial biologic, adevărat fond de organele superioare şi locale de a "agriculturii şi Înfăţişează sar rii producţii socialiste. Pe baza
aur al ţării, care permite ca po conducere a agriculturii. Cei mal cinile mari şi complexe ce ne studiului şi analizei concrete încheierea colectivizării agri sorile dictaturii fasciste, mul cultura tot mai mecanizată. în
rumbul hibrid să se cultive Ini valoroşi cercetători din institu revin în actuala etapă de dez a situaţiei din fiecare gospo
1963 pe circa 3 milioane hecta te şi staţiuni experimentale vor voltare a agriculturii noastre dărie colectivă, a consultării culturii în regiune, a creat pre- ţumim cu recunoştinţă Parti plină dezvoltare, despre ţărăni
re, iar în 1964 sămînţa hibridă face parte din Consiliul supe socialiste. ţăranilor colectivişti, In ultimul mizele aplicării unui complex dului Muncitoresc Romin, că, cu mea nouă, bine îmbrăcată, bine
să fie generalizată pe întreaga rior al agriculturii sau din Con timp 335 de gospodării mici ocazia incheiereii colectivizării hrănită. Aţi putea vedea copiii
suprafaţă cultivată cu porumb. siliile regionale şi raionale, vor Terminarea colectivizării a- s-au unit în 146 gospodării co de măsuri menit să sporească agriculturii, care deschide în ţăranilor urmînd şcolile cele
munci permanent cu preşedinţii griculturii cu aproape 4 ani mai lective mari şi puternice. Acest fertilitatea solului şi să redea tregii ţărănimi o cale largă că mai Înalte. Şi dacă nu v-ar fi
In domeniul agrotehnicii, de gospodăriilor colective, cu ingi devreme faţă de termenul sta lucru a creat posibilitatea unei agriculturii noi suprafeţe de te frică de legile „democraţiei“ a-
asemenea s-au obţinut rezulta nerii şi tehnicienii care activea bilit de Congresul al ITI-Iea al mal bune folosiri s pămîntului, ren. Pentru regiunea noastră tre bucuria de a trăi, activita mericane, aţi putea scrie în zi
te preţioase. Au fost demonstra ză nemijlocit în producţie, cu P.M.R., a fost întîmpinată cu a forţei de muncă, a condiţiilor tea Frontului Plugarilor alături
te sporurile însemnele de pro făuritorii recoltelor bogate. un puternic sentiment de bucu naturale şi economice, a extin care are peste 50 la sută din de partid şi memoria dr. Patru lele acestea despre această se
ducţie ce se obţin prin execu 'Aceasta constituie o garanţie si rie şl mindrie patriotică de că derii mecanizării lucrărilor. Su suprafaţa arabilă supusă ero Groza sint cinstite şi aşezate la siune extraordinară a Marii A-
tarea arăturilor adinei de vară gură că oamenii de ştiinţă din tre toţi oamenii muncii din re prafaţa medie de teren agricol
şi de toamnă, eficacitatea mări agricultură vor aborda şl vor giunea Iaşi. ce revine fiecărei gospodării co ziunii în diferite stadii, comba locul lor in istorie. dunări Naţionale, despre Rapor
tă a îngrăşămintelor organice rezolva problemele vitale, ale lective a crescut de la 685 de
^i minerale prin îngroparea lor producţiei agricole, vor ajuta Cu prilejul vizitei In regiu ha. la 1.800 de ha., iar prin terea acestei moşteniri grele a Raportul tovarăşului Gheor tul tovarăşului Gheorghe Gheor
sub arătura adlncă, rolul deose Consiliile agricole la organizarea nea Iaşi a conducătorilor de unificarea a Încă 49 de gospo trecutului şi valorificarea cit ghe Gheorghiu-Dej emoţionea ghiu-Dej, care a cuprins cu en
bit de important pe care îl are şi îndrumarea competentă a partid şi de stat, am primit un dării colective în toamnă vom mai raţională a terenurilor, con ză pe orice fiu al acestui popor. tuziasm inima şi mintea între
asigurarea unei densităţi opti agriculturii. sprijin multilateral şi indicaţii ajunge la 2.000 de ha. stituie o puternică rezervă de Nu se vor găsi niciodată cuvinte gului nostru popor. Ţărănimea
me de plante la hectar pentru preţioase cu privire la dezvol sporire a producţiei agricole şl suficiente care să poată cu noastră, ca şl întregul popor,
obţinerea unor producţii de Rezolvarea la timp şl In con tarea economică şi social-cultu- Dezvoltarea multilaterală a de consolidare continuă, pe a- prinde claritatea, adîncimea,
5.000 şi peste 5.000 de kg. de diţii corespunzătoare a acestor rală a regiunii. Expunerea tov. producţiei, bazată pe o justă realitatea şi căile atit de lim cunoaşte bine goliciunea şl pu
porumb la hectar in condiţii ne probleme cere ca centrul de Gheorghe Gheorghiu-Dej la a- îmbinare a ramurilor vegetale treziciunea capitaliştilor şi mo
irigate. greutate al muncii de cercetare dunarea activului de partid a şi animale constituie una din
ştiinţifică să-l constituie staţi regiunii noastre constituie un preocupările noastre principale. ceastă bază, a gospodăriilor noa pezi către viitor, arătate în fie şierilor. Pentru aceasta 11 urăşte
Pentru colaboratorii institutu unile experimentale şi punctele .însufleţitor program de muncă Acordind prioritate sporirii pro
lui nostru, nu poate fi o bucu de sprijin din unităţile de pro şi luptă, care se înfăptuieşte cu ducţiei de cereale, mai ales de stre colective. care rind al acestui Manifest al din toată inima şl l-a măturat
rie şi satisfacţie mai mare de- ducţie, unde se verifică practic succes. Ajutorul concret multi griu şi de porumb am extins în
cît aceea de a constata din cu valabilitatea oricărei concluzii lateral pe care l-am primit şi-l acelaşi timp cultura legumelor In acest scop, la indicaţia con. bunăstării ţărănimii. pentru totdeauna din ograda sa.
vîntul multor vorbitori la ac ştiinţifice.' Staţiunile experimen primim neîncetat, este o ilus pe o suprafaţă de 8.000 de ha.,
tuala sesiune a Marii Adunări tale, cit şl cele specializate, vor trare elocventă a stilului leni îndeosebi In gospodăriile din clucerii partidului, noi am ela In această măreaţă sală sin Aţi putea să vă daţi seama şi
Naţionale, ca şi la Consfătuirea contribui la organizarea, îndru zonele preorăşeneşti, creînd ast borat un plan unic de măsuri tem diferite generaţii da plugari. de acest lucru. Şi aţi mai putea
pe ţară a colectiviştilor din a- marea şi conducerea ştiinţifică nist de muncă al conducerii fel posibilitatea unei mai bune desfăşurat pe etape incepind Generaţia mea care a trecut să vedeţi că in aceşti ani de
nul trecut, că numeroase G.A.C. a agriculturii, la răspindirea în partidului nostru, care manifes aprovizionări cu legume proas cu terenurile care necesită lu prin două războaie mondiale işi după război, sub conducerea
şi G.A.S. folosind sămînţa hibri producţie a tot ceea ce este nou tă o grijă permanentă pentru pete a populaţiei. crări mai puţine şi mai simple aminteşte bine de soarta ce înţeleaptă a Partidului Munci
dă şi aplicînd în mod diferenţiat în ştiinţa şl tehnica agricolă. dezvoltarea economiei naţionale lor mulţi de la sate. Nu a fost toresc Romin, am ajuns cu tot.ii
recomandările ştiinţei şl practi Propagarea noului constituie o şi a fiecărei regiuni In parte. Sint îndeobşte cunoscute con şi care pot da rezultate econo ţăran obidit căruia perceptorul la o conştiinţă a noastră, că în
cii înaintate, au obţinut recolte sarcină permanentă a cadrelor Abordarea multilaterală, crea diţiile prielnice din regiunea mice în termen scurt. Vom a- să nu-i la în prag de iarnă co ţara noastră se construieşte cu
bogate. noastre din cercetare. toare, a problemelor economice Iaşi pentru dezvoltarea viticul junge astfel să sporim produc jocul din spate, sau pătura un elan nemaiîntîlnit, se con
pe baza unei profunde cunoaş turii şi pomiculturii. Colectivi struieşte cu încredere neţărmu
Sintem pe deplin conştienţi că Staţiunile experimentale tre teri a realităţilor este una din zarea deschide largi posibilităţi ţia pe terenurile arabile şi pe zdrenţuită cu care-şi acoperea rită In prezent şi în viitor. Ceea
rezultatele obţinute pină acum buie să constituie modei de gos trăsăturile caracteristice ale ac In această privinţă prin folosi păşunile supuse eroziunii, tran- copilul bolnav şi Năruind. Isto ce spune partidul se înfăptuieşte
în cercetarea ştiinţifică sînt încă podărire socialistă, să obţină tivităţii partidului, a Comitetu rea terenurilor improprii cultu sformind dealurile Ieşene brăz viţi de muncă, pe. un pămlnt al şi se va înfăptui întotdeauna.
departe de a satisface cerinţele cele mai mari producţii şi cu lui său Central, In frunte cu, rilor de cereale şi plante tehni date de ogaşe f ravene, în vi! cărui rod era al boierilor, toţi Şi ţăranii ştiu acest lucru. Si
mereu crescînde ale agriculturii cel mal redus preţ de cost. Nu tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, ce. Totodată se vor defrişa su şi livezi Înfloritoare. ţăranii mai în vîrstă ne mai acest program al înfloririi si
socialiste. Avem nevoie de hi mai în acest fel, prin exemplu care ne conduce din victorie In prafeţele ocupate cu vii hibri amintim de satul „patriarhal“
brizi de porumb., de soluri de viu, convingător, ele vor putea victorie, pe drumul socialismu de, asigurîndu-se pină In 1965 In toamna trecută şi In pri pe care-1 plîng acele zdrenţe dezvoltării agriculturii noastre
griu, soiuri de sfeclă de zahăr, să contribuie In mod eficient la lui şl comunismului. o creştere a suprafeţelor plan măvara acestui an, pe o supra omeneşti fugite peste h otare; socialiste se va împlini !
îloarea-soarelul şi alte plante introducerea şi generalizarea în tate cu viţă nobilă pină la faţă de 180.000 de ha., au fost ţăranui era jupuit de arendaş, Şl mal ştim sigur că astăzi
de cultură, care să corespundă producţie a cuceririlor ştiinţi Roadele Îndrumării înţelepte, 13.000 ha., ceea ce va repre este bine. dar că mline va fi si
cit mal bine condiţiilor pedocli ferme şi consecvente a condu zenta 50 la sută din întreaga executate arături pe curba de tras pe sfoară de logofăt, je mai bine, pentru că stănîn în
matice şl nivelului agr.otehnic fice. cerii partidului se oglindesc in suprafaţă cultivată cu viţă de nivel, iar în cadrul celor 18 fuit de perceptor, călcat în ţara sa este poporul. îngrijora
din ce în ce maj ridicat al agri Băspunzlnd chemării partidu entuziasmul cu care oamenii vie. Vom da o atenţie deosebită şantiere de combatere a erozi picioare de jandarmi. îndatorat rea pentru ziua de mîine a dis
culturii din ţara noastră. Sar muncii din patria noastră luptă extinderii plantării de vil in unii soiului existente în regiune pe viaţă la boieri, chiaburi sau părut pentru totdeauna.
cina noastră, a oamenilor de şti lui de a lega cit mai strîns cer pentru înfăptuirea politicii renumitele podgorii: Cotnari, se execută lucrări in complex Ia bănci, dezbrăcat şi desculţ,
inţă este de a crea în cel mai cetările de nevoile reale ale partidului pe care o consideră Huşi, Panciu şi Copou. ca : benzi inerbate, terasări etc. cu copii în zdrenţe. îlămîncî, Altădată ţăranul spunea la o
producţiei şi avind la dispoziţie drept propria lor politică amăgit de toţi politicienii vre vîrstă în aintată: „aş vrea să
scurt timp posibil aceste soluri, toate condiţiile necesare — bază In dezvoltarea diferitelor ra
tehnico - materială corespunză Tovarăşi, muri de producţie a gospodări S-au efectuat lucrări pe aproa murilor. mor ca să scap o dată de np-
de a le experimenta, Introduce toare, cadre calificate şi devo ilor noastre colective un Ioc im
Dintre multiplele probleme portant îl va ocupa şi în viitor pe 5.000 de ha. din care 994 In această lună de primăvară voi“. Astăzi sn un e: „vreau să
şi generaliza în producţie. tate regimului nostru — vom supuse dezbaterii acestei sesiuni creşterea animalelor. Prin reţi trăiesc cit mai mult, să alung
istorice a Marii Adunări Naţio neri din prăsila proprie şi prin de ha. amenajări pentru vii şi sint 26 de ani, de cînd ziaristul să văd cît mai mult din ceea ce
Agricultura noastră este dota contribui tot mal mult Ia înfăp nale mă voi opri numai asu cumpărări de animale de pro 1.753 de ha. pentru pomi, pe o american de origină romînă Pe se face şi să ajut si eu cu re
pra citorva. ducţie şi Îndeosebi tineret, la suprafaţă de 2.000 de ha. păşuni tre Neagoe, venind In Romînia pot“. Si acestea sînt semne si
tă an de an cu tot mai muite tuirea sarcinilor măreţe pe care degradate s-au efectuat amena şi-a exprimat dorinţa să stea gure că vremurile vechi au fost
In raportul său tovarăşul sfirşitul acestui an gospodări- jări complexe, iar pe 200 de ha. de vorbă, la casele lor cu ţă
tractoare şi maşini agricole mo Congresul al Efl-lea al P.M.R. Gheorghe Gheorghiu-Dej a a- s-au făcut împăduriri. întocmi rani militanţi ai Frontului Plu îngropate la noi pentru totdea
rătat că una din sarcinile noa garilor. A poposit într-o zi de una.
deme, cu cantităţi sporite de în le-a pus In faţa agriculturi) stre principale este continua în-
noastre socialiste, rea schiţelor de organizare 3 paşti şi in satui meu Leşnic de Ştim bine că Împreună cu
grăşăminte chimice, cresc în
teritoriului pe flecare gospodă pe valea Mureşului. Se interesa fraţii noştri din sistemul mon
ritm susţinut suprafeţele ame dial socialist sintem peste un
rie, la care se lucrează în mo de ce are nevoie plugărimea de miliard de oameni. Deci nu mai
mentul de faţă, creează noi po organizare. l-am arătat atunci
sibilităţi pentru aplicarea cu pe uliţa satului oameni desculţi, sintem o ţărişoară mică si sin
eficienţă şi mai mare a celor rupţi, cu opinci cîrpite de care gură. Tar în fruntea ţării a^em
mai economice metode de com abia se mai ţineau peticile, fe un cîrmacî înfeieot şi sigur
batere a eroziunii solului. mei Imbătrînite înainte de vre Partidul Muncitoresc Romîn.
me, copii slăbiţi de foame, bă- Avem pe tovarăşul Gheorghe
Tovarăşi, trîni şl tineri tuberculoşi. Toa Gheorghiu-Dej, conducător lu
Pentru rezolvarea cu succe3 te acestea le-a văzut gazetarul minat pe care întreacă tară îl
a sarcinilor mari pe care le ri american Intr-un sat „patriar simte cu inimă mare si dragoste
dică Încheierea procesului de hal" şl într-o sărbătoare „pa neţărmurită fată de nonorui ai
colectivizare, un rol determi triarhală“. „Pentru ca să sca cărui fiu credincios este.
nant 11 are modul de organi pe de toate aceste „binefaceri“,
zare a conducerii agriculturii. are nevoie ţărănimea de organi In numele prunului de ninpari
In legătură cu această impor zare, domnule Neagoe“, — i-am hunedorenl, fondatori ai Fron
tantă problemă consider Intru spus ziaristului. tului Plugarilor, prezenţi la a-
totul juste şi întemeiate critl-
Anii s-au rostogolit unii după ceastă sesiune Istorică a Marii
alţii; Adunări Naţionale, mulţumim
încă o dată pentru marea cinste
ce nl s-a făcut.
