Page 90 - 1962-05
P. 90
PRO LETARI D IN TOATE Ţ Ă R IL E , V N IŢ I-V A ! ÎEtEftBA | l
Tovarăşului J A N O Ş K A D A R ,
prim-secreiar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
Socialist Ungar,
preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţăranesc Ungar
B !!® ® REGIONAL P M Dragă tovarăşe Janoş Kadar, Central, în frunte cu dv., poporul frate ungar
luptă cu succes pentru desăvîrşirea construirii
Aim! XIV. Nr. 230/ Sîmbâtă 26 mai 1962 4 pagini 20 bani Cu prilejul celei (le-a 50-a aniversări a zilei bazei socialismului iu patria sa. aducînd o
dv. de naştere. Comitetul Central al Partidului contribuţie de seamă la întărirea marii comu
IHBBBSraBttglBOTBKBWBflBWMMMBBBBBBBBMHMMBB Muncitoresc Romîn şi Consiliul de Miniştri al nităţi a ţărilor socialiste, a forţelor păcii în
Republicii Populare Komîne vă trimit dv., fiu Urme.
Alături de lupta eroică credincios al poporului ungar, eminent condu
a proletariatului spaniol cător de partid şi de stat, militant de seamă al Vă urăm din inimă, dragă tovarăşe Kadar,
mişcării comuniste internaţionale, un salut fră multă sănătate, viaţă îndelungată şi activitate
rodnică spre binele şi fericirea poporului ungar,
ţesc şi cele mai cordiale felicitări. pentru adîncirea prieteniei şi colaborării rod
nice dintre popoarele noastre, pentru măreaţa
Sub conducerea marxist-leninistă a Partidului cauză a socialismului şi păcii.
Muncitoresc Socialist Ungar, a Comitetului său
xru 1962 COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE MINIŞTRI
INDICII PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 1965] AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN AL R. P. ROMINE
La uzinele constructoare de care le nutresc minerii de la
M ă s u r ile p r e c o n iz a te , utilaj petrolier „1 Mai“ din Plo Lupeni faţă de tovarăşii lor din Plenara Comitetului orăşenesc de partid Deva
ieşti şi la exploatările miniere Spania, a spus : „Noi cunoaş
Lupeni şi Barza din regiunea tem bine cauzele luptei bravi
trebuie înfăptuite Hunedoara, au avut loc vineri, lor mineri din Spania. In anul In ziua de 25 mai 1962 a avut Plenara a dezbătut sarcinile resul cu care a fost studiată
mitinguri de solidaritate ale oa 1929, cind şi noi eram supuşi loc plenara Comitetului orăşe trasate de hotărîrea plenarei această hotărîre, precum si
menilor muncii cu lupta prole aceleiaşi crunte exploatări capi nesc de partid Deva. Pe lingă C.C. al P.M.Pv. din 23—25 apri preocuparea organizaţiilor de
Una din hotănrile consfătuirii gatelor pot fi reduşi, că munca poa tariatului spaniol împotriva ex taliste, minerii din Lupeni s-au membrii comitetului, la plenară lie 1962 cu privire la întărirea partid din oraşul regional Deva
furnaliştilor din Hunedoara ţi Călan te fi mai bine organizată, că între ploatării şi a fascismului. ridicat la luptă pentru dreptul au participat activul de partid, continuă a rîndurilor partidu pentru a o înfăptui.
a fost şi efectuarea unui schimb dc cerea socialistă trebuie ridicată pe o la muncă şi pentru o viaţă mai secretarii şi unii membri ai bi lui, precum şi măsurile ce ur La lucrările plenarei a parti
experienţă cu durata de o săptămî- treaptă superioară. „Muncitorii din uzinele bună. Astăzi, cind ne bucurăm rourilor organizaţiilor de bază, mează a fi luate pentru tradu
nă. Zilele trecute, participanţii la „1 Mai“ — a spus printre altele de toate drepturile şi libertă activişti ai aparatului comite cerea în viaţă a acestor sarcini. cipat tovarăşul Andrei Cerven-
acest schimb dc experienţă, preşedinţii Dc altfel, toate acestea au fost cu maistrul cazangiu Constantin ţile, cind muncim pentru binele tului orăşenesc de partid. covici, secretar al Comitetului
comitetelor sindicale de secţie şi re prinse şi în planul definitiv de mă Bolţiu, care a luat cuvintul ia nostru şi al întregului popor, întrebările puse, cit şi dis regional de partid.
prezentanţi ai conducerilor lehnico- suri, întocmit în urma consfătuirii şi miting — îşi exprimă solidarita pentru continua înflorire a pa cuţiile purtate au ilustrat inte
administrative, s-au întrunit la consi a schimbului de experienţă. Pentru tea deplină cu minerii din Astu- triei, glodurile noastre se în
liul local al sindicatelor din oraşul exemplificare, arătăm cîtcva din pre ria şi toţi oamenii muncii din dreaptă cu simpatie şi solida : 5SsaF :
regional Hunedoara pentru a discuta vederile lu i: Spania care luptă împotriva re ritate muncitorească către fra
pe marginea celor constatate şi a de gimului franchist, a exploată ţii noştri din Spania“. Cu trei zile Sesiunea a VI»a a Sfatului popular regional
finitiva planul de măsuri al consiă- — se va utiliza la maximum tim rii şi mizeriei, pentru majora
luirii. pul efectiv dc funcţionare a agrega rea salariilor şi îmbunătăţirea Cuvinte de solidaritate cu pu mai devreme Largi perspective
telor prin înlăturarea mersului redus şi condiţiilor de muncă şi de viaţă. ternica mişcare grevistă a mun
La întrunire a luat parte şi tov. a opririlor accidentale ; Urăm succes deplin luptei gre citorilor spanioli au fost rostite La preparaţia din Petrila, luna de dezvoltare a agriculturii
Matei Fara secretarul Consiliului lo viste a muncitorilor spanioli“. şi Ia mitingul organizat la mina mai a fost declarată luna pro
cal al sindicatelor. — comitetele sindicatelor şi condu Barza. tecţiei muncii. Dintre lucrările Timp de două zile a avut loc la Potrivit sarcinilor stabilite de sesiu
cerile lehnico-administrative ale sec Despre eroicele greve ale mi efectuate în cursul acestei luni Deva cea de-a Vl-a sesiune a Sfatului ne, producţia giobală de cereale va
Discuţiile purtate au arătat încă ţiilor vor analiza lunar situaţia timpi nerilor din ’A’sturia şi ale mun In încheierea mitingurilor, cea mai importantă este monta popular regional. Sesiunea şi-a desfă trebui să ajungă în anul 1965 pe în
o dată că există condiţii reale ca ini lor de funcţionare a furnalelor. In citorilor din alte regiuni ale participanţii au adoptat moţiuni rea unei suflante în subsolul flo- şurat lucrările în lumina sarcinilor treaga regiune la 320.000 tone din care
ţiativa : „Să realizăm în 1962 indicii scopul reducerii staţionărilor se vor Spaniei, a vorbit minerilor din prin care îşi exprimă sprijinul taţieî. Punerea ei în funcţiune stabilite dc sesiunea extraordinară a 115—120.000 tone grîti şi 180—190.000
prevăzuţi pentru anul 1965“ să fie întocmi grafice pentru fiecare schimb. Lupeni, tov. Carol Alb, vicepre deplin cu lupta eroică a prole zilele trecute, a dus Ia o îmbu Marii Adunări Naţionale, în vederea tone porumb boabe. In scopul realizării
aplicată cu succes şi la secţia a II-a Echipele cu rezultate bune vor fi şedinte al comitetului sindica tariatului spaniol şi condamnă nătăţire simţitoare a condiţiilor întăririi şi consolidării agricultu acesior cantităţi de cereale, prin apli
furnale a C.S.H., iar iniţiativa furna popularizate, experienţa lor extinsă ; tului. Â luat apoi cuvîntul mi cu tărie măsurile de tip fascist de lucru şi a creat în acelaşi rii socialiste din regiunea noastră. carea cu stricteţe a întregului complex
liştilor din Hunedoara: „Să lucrăm nerul Ioan Negruţ, care, expri- luate împotriva greviştilor de timp posibilitatea supravegherii
o zi pe lună cu cocs economisit“, să — în vederea reducerii consumului mînd sentimentele frăţeşti pe guvernul franchist.
fie aplicată la Călan. dc cocs şi a îmbunătăţirii indicilor
dc utilizare se va degreva sarcina ter
mică a furnalelor prin extinderea dc-
— La Călan am văzut multe lu sulfurării fontei în a fară; îndeaproape a mersului insta In dezbaterile ce au avut loc pe mar dc măsuri agrotehnice, producţia medie
cruri bune — spunea prim-furnalistul — comitetele sindicatelor vor lua C ursuri de calificare laţiei. ginea documentelor prezentate la se la hectar va ajunge pe ansamblul re
.Victor Pali de la Hunedoara. Mi-a măsuri pentru popularizarea metode Hărnicia cu care au muncit siune, deputaţii şi invitaţii au apre giunii la 2.000 k g.. grîu-secară, 2.500
plăcut în primul rînd ordinea şi cu lor bune de muncă şi a experienţei Iu acest an la I. F. Dobra s-au re veni motoriştî .la fierăstraiele mecanice, ciat rezultatele remarcabile înregistrate kg. porumb boabe şi 15.000 kg. cartofi.
răţenia. Apoi, faptul că disciplina înaintate. crutat 12 tovarăşi pentru a-şi ridica 3 manipulanţi la funiculare, 2 se vor echipele conduse de comuniştii în munca dc colectivizare a agriculturii O sporire considerabilă — a subliniat
muncii este respectată . stricteţe. gradul de calificare. Dintre aceştia, 3 Iosif Hog, Gheorghe Rad şi Ioan şi de întărire economico-organizatorică în cuvîntul său tov. ing. Aur Nistor,
Cum, la consfătuire, au participat au fost recrutaţi pentru învăţămîntul specializa în scoaterea materialului Szocacsi, a făcut ca lucrarea să a unităţilor agricole. Un deosebit ac preşedintele Consiliului agricol regio
Nesatisfăcătoare este însă munca la şi reprezentanţi ai minerilor din Ghe- superior, iar 9 vor urina cursuri de lemnos şi un muncitor va deveni-pi fie executată cu 3 zile înainte cent au pus însă participanţii la dis nal — trebuie să se realizeze în
evacuare. Desfundarea şticului se fa lar şi Teliue, în plan au fost inclu calificare de scurtă durată; 3 vor de cher dc drumuri. de termen. cuţii pc măsurile ce trebuie întreprin G.A.S. unde producţia medic la hec
ce încă rudimentar. Mecanizarea aces se şi măsuri carc-i privesc pe ei. se pentru continua sporire a produc tar va ajunge !a 2.500 kg. grîu-secară,
tei operaţii îi va duce pe furnaliştii Acestea sînt necesare cu atît mai AUREL JOSAN în cadrul lunii protecţiei mun ţiei vegetale, pentru sporirea efecti- 2.800 kg. porumb boabe şi 20.000 kg.
din Călan la rezultate şi mai bune. mult cu cît dc calitatea minereului de cii s-au mai luat la preparaţia vrior de animale şi creşterea produc cartofi.
pinde în foarte mare măsură creşte corespondent Petrila şi alte măsuri în scopul tivităţii acestora, pc dezvoltarea legu
— Şi noi am văzut la Hunedoara rea indicilor dc utilizare a furnale măririi siguranţei utilajelor în micultorii, pomicullurii şi viticulturii, Obţinerea unor asemenea producţii
lucruri frumoase — a arătat maistrul lor. Iată cîteva din ele : LTSi exploatare precum şi a îmbu în general pc toate problemele de care — a arătat tov. ing. Mircea Silves
Marcel Semciuc de la Călan. Mi-a nătăţirii condiţiilor de lucru Ia depinde ridicarea agriculturii regiunii tru, şeful secţiei cereale a Consiliului
plăcut mai ales felul în care se in — Ia staţiile dc sortare se vor lua Oameni ai muncii la odihnă toate locurile de muncă. noastre pc o treaptă tot mai înaltă. agricol regional — va fi asigurată
tervine pentru înlăturarea avariilor la măsuri ele extindere a compartimen maî ales prin pregătirea şi folosirea
telor de claubare şi mărirea număru Tot mai mulţi oameni ai muncii din tament, în aceste staţiuni, 300 'de sa C. BĂDUŢA Pentru sporirea în riiod ştiinţific a îngrăşămintelor naj
secţia II-a. lui oamenilor care aleg. Rezultatele raionul Sebeş îşi petrec concediul anul lariaţi din întreprinderile şi institu turale care înccpînd din acest an se
Am urmărit apoi măsurile ce le claubării sc vor urmări pe schimburi; acesta în staţiunile de pe litoral şi ţiile raionului. corespondent producţiei vegetale vor aplica pc mai mult dc 20 la sulă
la munte. Dc la începutul anului şi din suprafaţa arabilă a regiunii precum
aplică furnaliştii de la Hunedoara — cointeresarea, personalului telini- pînă a'şurn au plecat la odihnă şi tra F. CHIRUŢĂ Numeroşi deputaţi şi invitaţi care au şi prin măsurile ce vor fi luaic pen
pentru reducerea consumurilor de ma co-ingincres'c în obţinerea unor pro luat parte Ia discuţii precum şi planul tru corectarea acidităţii solului, prin
teriale şi de cocs, desfundarea meca ducţii de calitate ; , corespondent de măsuri adoptat de sesiune s-au re aplicarea de amendamente calcaroase
nizată a şticului şi altele. Toate sînt ferit Ia activitatea ce va trebui să o pc cîte cel puţin 5.000 ha. anual. Pen
bune şi vom căuta să le aplicăm şi — comitetele sindicatelor şi con IN CINSTEA ZILEI COPILULUI desfăşoare în viitor sfaturile popu tru aceasta însă este necesar că toa
la Călan. Ceea ce lasă însă de dorit ducerile exploatărilor vor lua măsuri lare şi consiliile agricole in vederea te consiliile agricole raionale şi oră--
este organizarea locurilor de muncă. dc organizare a livrării către furna Expoziţie creşterii neîncetate a producţiei. vege şeucşti să întreprindă cele mai eficien
Sculele, materialele . şi lăzile sînt aşe le a unui minereu constant din punct tale, prin folosirea mai raţională a te măsuri în vederea folosirii dolo-'
zate în dezordine. Din această cauză dc vedere chimic şi granulomctric; La Casa pionierului din Hu pămîntului, a utilajelor, utilizarea mai inifci şi a calcarului care se găsesc
ele stingheresc buna desfăşurare a nedoara. membrii cercului teh eficientă a forţelor de muncă şi apli din abundenţă în regiunea noastră.
procesului de producţie. Nu există — lunar sc vor organiza vizite cu nic, elevi în clasele V-VII. cub carea unei agrotehnici înaintate. In
preocupare suficientă nici pentru cu echipe 'de mineri Ia secţiile de furna conducerea maistrului instruc această direcţie, printre altele, planul- Potrivit obiectivelor stabilite de Con
răţenie. Dc pe conducte, apa se scur le, pentru a lua cunoştinţă dc cali tor Martin Iustin, au organizat de măsuri prevede ca pînă în 1965 su gresul al IH-lea al partidului a con
ge pe gurile de vînt, împiedicînd tatea minereului livrat şi urmările o interesantă expoziţie. cu prafaţa arabilă a regiunii să crească la tinuat vorbitorul, în acest an vor fi
supravegherea mersului furnalelor. sale. obiecte executate de aceştia la 202.500 ha. Realizarea acestei sarcini lliale masuri pentru însămînţarea în
orele de aplicaţii practice. Intre se va face prin lucrări dc îndiguiri şi tregii suprafeţe cu grîu şi porumb nu
După cîte mi-am dat seama, ma Desigur numărul măsurilor este mai din soiuri de marc productivitate.
joritatea fontei se declasează în sulf. mult mai mare. Ele prevăd pc lingă
Aceasta, pentru că nu se foloseşte o serie de îmbunătăţiri ’de ordin teh-
nico-organizatoric şi îmbunătăţirea
metoda dcsulfurarii ei în afara furna muncii sindicale, a organizării între exponate pot fi văzute echere, desecări, defrişări dc mărăcinişuri şi De o mare importanţa pentru obţi
lului... cerii socialiste, atît Ia furnali.şti cît prisme, cuburi din metal, cio arborele, punerea în valoare a terenuri nerea unor producţii sporite la heciar
şi la mineri. Traducerea lor în viaţă cane. cleşti, obiecte de uz prac lor sărăturoase, defrişarea viilor hibride sînt lucrările de îngrijire a culturilor.
La fel ca maistrul Marcel Semciuc întocmai va conduce fără îndoială la tic din tablă etc. şi a pomilor răsleţi de pe terenurile Ţinîud scama de acest lucru au spus
şi prim-furnalistul Victor Pali, au vor obţinerea în cursul anului 1962 a unor dc şes, desfiinţarea tuturor drumurilor în cuvântul lor tov. Aurclîan Marele,
bit şi lăcătuşii Domiţian Messşan şi indici înalţi dc utilizare a furnale LUCIA’ OPF-FAN inutile din perimetrele G.A.G. ele. ing. agronom la G.A.G. din Batiz, Ioan
Glicorghe Găman, inginerii Coloman lor şl realizarea unei economii însem Avram, ing. agronom la G.A.G. din
Furman, Alexandru Doboli şi toţi nate la preţul dc cost. corespondentă In baza planului dc măsuri adoptat Orăştie şi alţii, vom urmări ca pe ţoale
ceilalţi înscrişi la cuvînt. Ei au ară de sesiune, pînă în 1965 vor fi re suprafeţele cultivate cu cereale ;-.ă fie
tat că timpii de funcţionare ai agre C. PORUMBA’CU Fotomontaje, ediţii date agriculturii 600 ha. în raionul executate la timp şi de calitate lucră-'
festive... Alba, 300 ha. în raionul Brad, cîie
T8BJ- 500 ha. în raioanele Haţeg şi Ijia, V. PÎŢAN
Pionierii şi şcolarii claselor cîte 700 ha. în raioanele Orăştic şi Se V. FURIE
Mârind randamentul si micsorînd consumurile VI-VII de la Şcoala medie ,,De- P ă p u şa e „ b o ln a v ă “. P r ie te n e le s în t în g r ijo r a te : „ O a re ce-o f i a v în t U “ beş şi cîte 250 ha. în oraşele regionale
cebal“ Deva au pregătit foto U n consult în patru, po a le o să le dea ră s p u n su l.. Deva şi Hunedoara. (C ontinuare in pag, 2 -a)
Colectivul de muncitori, in micşorarea consumului specific
gineri şi tehnicieni de la uzina de combustibil şi a consumului montaje care ilustrează viaţa Ştefan Dragii a fost primit La întreţinerea
electrică din Vulcan, dobîndeşte propriu tehnologic, colectivul fericită a copiilor din patria în landurile culturilor
succese de seamă în produce nostru a realizat, în primele pa noastră, în contrast cu mizeria
rea de energie electrică la un tru luni ale acestui an, 200.000 şi suferinţa copiilor din ţările Lucrări de calitate
preţ de cost tot mai redus. Exe- Iei economii la preţul de cost. capitaliste. Cu concursul biblio
cutînd reparaţiile la timp şi de Se evidenţiază prin contribuţia tecii şcolii s-a organizat de ase C înd s-a anunţat ordinea de toinic. De fiecare dată cină mult norma, o contribuţie pre- \ Colectiviştii din satul Clmpuri
bună calitate, respeetînd cu adusă brigăzile de Ia exploatare menea o expoziţie de coperţi zi a adunării generale fratele, venit în concediu, po Sui’duc, raionul Ilia — ne scrie
stricteţe parametrii optimi de conduse de N. Albescu şi Ş. false şi cărţi pentru copii, iar vestea despre Lupeni, ştefan ţioasă şi-a adus-o şi ştefan p corespondentul nostru Iosif Dra
funcţionare ai agregatelor, ran Francisc, precum şi inginerul in clase s-au scos ediţii festi toţi cei prezenţi şi-au întors se entuziasma. Intr-una clin zi gau — acordă o mare atenţie
damentul pe centrală a crescut A. Flaider. ve închinate 7Alei copilului. privirea către ştefan Draga. le l-a rugat să-l ducă şi pe calităţii lucrărilor de întreţine
cu 5,6 la sută faţă de plan. Prin Şi deodată faţa acestuia s-a el la Lupeni. Aici s-a angajat re. Din griul colectivei (80 ha.)'
mărirea productivităţii muncii, N. ROVENŢA îmbujorat. De altfel era şi fi ca muncitor necalificat. Din au fost plivite toate buruienile
resc. In acea zi lui ştefan Dra- primele zile s-a dovedit a fi
tehnician gu ii era dat să trăiască unul harnic, inimos. Tocmai de iar pe suprafaţa cultivată cu
din cele mai deosebite eveni aceea a găsit sprijin şi înţele floarea-soarelui şi legume, pra-
mente din viaţa s a : intrarea gere în rîiidul oamenilor de pe Dragu. p şila manuală executată este de
în rîndurile candidaţilor de şantier. Comunistul Gheorghe bună calitate.
[vm tsi partid. Aici în adunarea gene Căpitanu l-a luat în echipa lui a cuvint s-au înscris mai \p
rală. întreaga organizaţie, de de zidari. Cu răspundere au muncit co
partid, toţi comuniştii de pe mulţi comunişti. Valentin t lectiviştii şi la săparea celor
şantierul T.RC.H. din Lupeni 1Au fost însă şi zile cind lu peste 10.000 pomi fructiferi ca
urmau să-şi spună părerea crurile au mers mai anevoios. Cîrstoiu ca şi Gheorghe Capi- J şi la aplicarea tratamentelor cu
despre munca lui, despre com I se părea atunci că nu va fa ierbicide pe 40 ha. griu şi la
tanu sau Ioan Boştinâ, i-au f prăfuirea cartofilor contra dău
nătorilor.
apreciat munca, entuziasmul
ds care a dat dovadă. Dar nu
au lipsit nici recomandările
pentru activitatea de viitor. A
face parte din rîndurile comu- )
niştilor înseamnă să. fii me- p
reu în fruntea activităţii din )
producţie, să fii un exemplu de t
comportare in viaţă, un om de la i
portarea şi atitudinea lui, să-l ce faţă, că nu e în stare să care ceilalţi tovarăşi din jur p Intr-o s in g u ră zi
aprecieze şi sâ-l caracterizeze înveţe meseria. Dar cu fiecare să aibă ce învăţa. Aceasta a P
aşa cum îl cunoscuseră in anii greutate, cu fiecare necaz ivit, fost recomandarea făcută de jj La G.A.G. Sebeş, întreţinerea
de cină lucrează pe şantier. ştefan Dragu a găsit în cuvin culturilor se desfăşoară din plin.
tele lui Gh. Căpitanu şi a ce organizaţia de bază ttnărului ( Griul a fost plivit pe întreaga
— întotdeauna, a început să lorlalţi tovarăşi o îmbărbătare, candidat de partid Ştefan Dra- J suprafaţă iar pe cele 100 hec
spună ştefan Draga, m-a atras un sprijin. După un timp a
munca de pe şantier. Parcă fost îndrumat să urmeze gu. Un astfel, de angajament p tare de vie s-a aplicat sapa
simţi o satisfacţie deosebită cursurile de calificare organi mare. După ce au executat aces
atunci cind din mîinile tale şi-a. luat şi. tinărul Ştefan Dra
gu in faţa comuniştilor de pe
şantier.
s e ' înalţă noi blocuri, se con zate pe şantier. La examen s-a C ind s-a pus la vot primi te lucrări, colectiviştii din Sebeş
struiesc noi apartamente pen prezentat bine pregătit şi ca rea în rîndurile candida au inceput prâşitul manual la
tru oamenii muncii... urmare a obţinut calificative cultura de porumb. In prima zi
numai de bine şi foarte bine. ţilor, întreaga adunare a votat ? ei au prăşit peste 30 de hectare.
Cunoştinţa cu munca prac Printre colectiviştii care au exe
tică de pe şantier a făcut-o Acum ştefan Dragu lucrează in unanimitate. Cu toţii şi-au ^ cutat lucrări de bună calitate se
cu mai bine de doi ani şi ju la blocul nr. 9. In echipa de numără cei din brigada I-a (bri
mătate in urmă. Aici la Lu zidari a devenit un om de ba exprimat astfel convingerea că p gadier Tecău Ion) şi echipele
pani lucra şi fratele lui mai. ză, cu multe cunoştinţe pro conduse de Simicn Ispas şi Ef-
mare Marin un bun zugrav şi fesionale. Şi dacă in fiecare tinărul candidat de partid ss tj timie Răşinar din brigada a II-a.
om harnic, un comunist des lună echipa şi-a depăşit cu
va ridica la nivelul sarcinilor \
cei revin L
OHeorglie Harău este strungar calibrar la striingăria 'de cilindri a 'C. S. 'Hunedoara, F. VASILE i
îşi depăşeşte planul lunar cu 15-20 la sută şi execută lucrări de bună calitate.
