Page 91 - 1962-05

pag. ?
Sesiunea a VI-a a Sfatului popular regional
Lapgl perspective de feznltace a a g w lfu rii la sesiunea Sfatului
( U r m a r e d in p a g . l-a)
rile de întreţinere şi să se respecte în­
tocmai epoca optimă. Un deosebit ac­
cent se va pune pe aplicarea între­
gului' complex de măsuri agrotehnice
pe loturile destinate producerii a cîte
5.000 kg. porumb boabe la hectar î n .
terenuri neirigate.
In planul de măsuri adoptat de se­
siune, se stabileşte de asemenea ca
pentru asigurarea executării mecaniza­
te a unui volum cit mai mare de lu­
crări, întregul parc de maşini şi trac­
toare al S.M.T.-urilor să fie în cel mai
scurt timp permanentizat în G.A.G.
Uri loc important în dezbaterile s e ­
siunii l-au ocupat problemele privind
extinderea suprafeţelor cultivate cu le­
gume şi zarzavaturi. Mergînd pe !inia
stabilită de Gongrcsul al III-lea al
P.M.R., în scopul aprovizionării cît
mai substanţiale a oamenilor muncii
cu legume şi zarzavaturi, sesiunea a
slabi!it ca pînă în anul 1965 suprafaţa
ocupată cu. aceste culturi să ajungă la
circa 7.000 ha. de pe care să se obţină
cîte cel puţin 15.000 kg. legume şi
zarzavaturi la hectar. In acest scop,
pe aproximativ 15 la sută din supra-
faţa se vor cultiva legume şi zarza­
vaturi în culturi duble şi intercalate.
De asemenea, se vor extinde supra­
feţele însămînţatc cu culturi de toam­
nă, dc la 80 ha. în prezent la cel pu­
ţin 500 ha. în 1965, iar cultura forţată
a legumelor în sere şi răsadniţe se
va dezvolta dc la 2.500 la peste 10.000
m.p. O mare parte din participanţii la
sesiune au apreciat că în acest scop
staţiunea experimentală horticolă din
Gcoagiu va trebui să acorde un mai
mare sprijin unităţilor socialiste în
ceea ce priveşte aplicarea metodelor
avansate în cultivarea legumelor, fo­
losirea soiurilor celor mai productive
şi rezistente la intemperii şi boli, să-şi
creeze un număr cît mai mare dc
puncte de sprijin în G.A.S. şi G.A.G.
In cuvînful lor, deputaţii şi invita­
ţii la sesiune au subliniat necesitatea
ca un număr tot mai mare de gos­
podării colcctiVe situate în apropierea
centrelor industriale din regiune să se
specializeze îri producţia legumicolă.
Importante măsuri au fost stabilite
dc sesiune şi în ce priveşte spo­
rirea producţiei de plante tehnice, orz,
ovăz ctc., precum şi în legătură cu ex­
tinderea lucrărilor dc irigaţii astfel ca
in 1965 peste 5.000 ha. teren cultivat
îndeosebi cu legume şi zarzavaturi,
să fie irigat.
Dezvoltarea creşterii
animalelor — sarcină
de mare răspundere
Analizind sarcinile ce stau în faţa
agriculturii colectivizate, în lumina
prevederilor Gongresului al III-lea al
P.M.R., atît documentele prezentate la
sesiune cit şi cuvântul deputaţilor
şi invitaţilor au subliniat puternic
necesitatea creşterii densităţii număru­
lui de animale la suta de hectare, dez­
voltării bazei furajere, sporirii produc­
tivităţii animalelor^
Ga urmare a sprijinului acordat de
stat prin creditele avantajoase şi ma­
terialele de construcţii, datorită folo­
sirii într-o măsură tot mai mare a
mijloacelor proprii ale G.A.G., numărul
de animale proprietate obştească a în­
registrat o creştere continuă. Sesiunea
a apreciat însă că există posibilităţi
pentru o sporire considerabilă a efec­
tivelor de animale. In baza sarcinilor
trasate de Gongresul al III-lea al
P.M.R., numărul de bovine proprietate
obştească va trebui să crească în
G.A.G. din regiunea noastră pînă la
sfirşitul anului 1965 în aşa fel îneît să
ajungem la o încărcătură medie la
suta de ba. de 50 bovine din care 26
vaci. Dc asemenea, numărul ovinelor
Ia suta de ha. va trebui să ajungă în
aceeaşi perioadă la 132 capete, al por­
cinelor ia 37, iar al păsărilor la
500—600. Pentru continua sporire a
producţiei de lină semifină, G.A.G. vor
creşte în acest an circa 5.000 capete
natali, de la care vor obţine aproxi­
mativ 22.000 kg. lină.
Concomitent cu aceasta va trebui ca
productivitatea animalelor, să fie ridi­
cată în aşa fel îneît în G.A.G. să se
ajungă la o producţie de cel puţin
2.600 1. lapte pe cap de vacă furajată,
2,5 kg. lînă semifină pe cap de oaie şi
5 tone carne la fiecare stdă de hec-
iare. Pcrifru realizarea acestor obiec­
tive — a subliniat în cuvântul său tov.
Liviu Bejâri, medic veterinar, şeful sec­
ţiei creşterea animalelor din cadrul
Consiliului agricol regional, este ne­
cesar ca toate G A.G Să reţină pentru
prăsilă întregul efectiv de tineret fe­
mei apt pentru reproducţie, iar cu cre­
ditele acordate d.; stat să-şi procure un
număr din ce in ce mai mare de ani­
male. Numai în acest ă'n — se prevede
în planul de măsuri adoptat de sesiu­
ne — din cele peste 24 milioane lei
credite acordate de stat vor fi achizi-,
ţlonatc în total 5.070 vaci, 11.000 vi­
ţele, 1.300 scroafe şi 25.000 ovine. In
scopul irtlbunătiţiril calitative a ani­
malelor din G.A.G. a fost organizată
acţiunea de clasare a întregului efec­
tiv de bovine şi controlul individual a!
producţiei la vad, urmînd a se extinde
lucrările de selecţie în toate unităţile
agricole astfel, îneît pe baza cunoaş­
terii valorii zootehnice ă fiecărui ani­
mal să avem în G.A.G. pînă la sfârşi­
tul anului 1965 efective maică de cea
mai înaltă productivitate.
Prinlr-o mai bună organizare ă
muncii în sectorul zootehnic se prevede
ca pînă în 1965 producţia medie pe
cap (ic vacă furajată în G.A.S. să
ajungă Ia 3.600 litri lapte, iar în G.A.G.
la 2.700 litri lapte anual. Condiţii op­
time pentru realizarea unor producţii
sporite sînt mai ales în raioanele Alba,
Sebeş, Grăştic şi oraşul Deva, unde,
URWMUL WSümúfSMVLÜI Nr. 2307
Participanţi ia discuţii
/&
popular regional
¦ ta A u la d e tm la U Î
potrivit prevederilor planului de măsuri, bune. Pot Ii citate iii această privin­
va trebui să se realizeze cel puţin ţă G.A.C. din Silvaşul Inferior, Apol­
cîte 2.800 litri lapte pe cap de vacă dul de Sus, Gîibova, Gut, Daia, Re- Efectivul de animale in continuă crestele
furajată. ciu, Turdaş şi altele, care în ultimii
¦ Ga rezultat al creşterii efectivului ani au organizai livezi în masiv şi
de animale şi a productivităţii aces­ vii pe zeci de hectare, planţînd îndeo­ IOAN POPA Una din căile importante pen­ pentru înfiinţarea fermei avi­ baze furajere variate şi îndes­
tora, pînă în 1965 G.A.G. vor livra statu­ sebi meri, peri, caişi şi piersici. Dar, preşedintele G.A.C. din Pricaz tru creşterea bunăstării mate­ cole. tulătoare, colectiviştii de aici au
lui peste 820.000 hl. lapte, cîte 2,6 kg. cu toate rezultatele obţinute, cu toată riale a colectiviştilor şi întă­ pus o mare bază pe producerea
lînă semifină pe cap dc ovină şi 5.000 tradiţia şi experienţa ţărănimii colec­ rirea puterii economice a gospo­ Concomitent cu dezvoltarea nutreţurilor verzi şi însîlozate.
kg. carne la suta de hectare teren tiviste din regiune în cultura pomilor dăriilor colective, o constituie sectorului zootehnic, o preocu­ In acest scop ei au extins su­
agricol. -fructiferi şî a viţei dc vie, situaţia dezvoltarea sectorului zootehnic, pare de seamă în creşterea ani­ prafaţa cultivată cu porumb
în această privinţă este încă nesatis- lată de ce, la întocmirea pla­ malelor o constituie şi ridica­ pentru siloz, astfel Incit ă poa­
Numeroşi participanţi la discuţiile făcătoare. Datorită gospodăririi ncra- nului de producţie pe acest an, rea permanentă a productivită­ tă fi asigurate cite 8-10 tone
din cadrul sesiunii, printre care tov. ţionaie a terenurilor în condiţiile agri­ membrii gospodăriei colective ţii acestora. La indicaţia orga­ de siloz pe cap de vacă fura­
Aurel Bulgărea, secretar al Comite­ culturii fărîmiţate în zeci dc mii dc din satul Strei, comuna Călan, nizaţiei de partid, consiliul de jată. Concomitent cu aceasta s-a
tului regional de partid, Ociavian parcele mici şi a lipsei de preocupare au hotărit ca în acest an să conducere a gospodăriei a luat acordat o atenţie deosebită mă­
Bona, preşedintele Consiliului agricol a vechilor regimuri, în prezent avem crească cîte 52 de bovine, din o serie de măsuri menite să asi­ ririi suprafeţelor destinate cul­
raional Haţeg, Garol Judele, preşedin­ peste 150.000 ha. terenuri în pantă, care 22 vaci de lapte şi juninci gure condiţii tot mai bune de turii de porumb semănat în
tele G.A.G. Nădăştia Inferioară şi al­ erodaie sau supuse erodării. Ca urma­ şi 80 de porcine la suta de hec­ hrănire, îngrijire şi adăpostire mirişte pentru masă verde, pre­
ţii, au apreciat însă că pentru con­ re a faptului că vechile, plantaţii erau tare. Totodată, ţinînd seama de pentru toate speciile de anima­ cum şi producerii de furaje in
tinua dezvoltare a efectivelor de ani­ făcule în med neştiinţific, din cei circa recomandările Consfătuirii pe le. Knul acesta se va termina culturi intercalate. Pentru .•
male şi a productivităţii lor, este ne­ 2.300.000 pomi, doar 950.000 sînt plan­ ţară a colectiviştilor, membrii construcţia grajdului pentru bogăţirea în proteină a r t-nlor
cesar să se acorde o atenţie tot mai taţi în masiv, restul fiind răzleţi. De gospodăriei colective din Strei 100 de bovine şi vor mai îi con­ de furajare a animalelor, anul
mare ridicării fertilităţii păşunilor, asemenea, cea mai mare parte din viile 1 vor înfiinţa şi o fermă avico­ struite o maternitate pentru acesta s-a mai cultivat trifoi
care se întind pe o suprafaţă de peste existente au o structură neuniformă lă, care pentru început va nu­ scroafe şi adăposturile pentru şi lucernă sub plante protectoa­
165.000 ha. In acest scop s-a reco­ şi cuprind o diversitate de soiuri. măra peste 750 de păsări ia su­ păsări. re, pe încă 35 ha. De aseme­
mandat ca G.A.G., care folosesc ta de hectare cerealiere. nea, cunoscînd faptul că sucu­
83.000 ha. păşune să pună un accent Refacerea patrimoniului pomicol al Ca îngrijitori de animale au lentele au un mare rol în sti­
sporit pe curăţirea păşunilor, îngrăşa- regiunii constituie în prezent o pro­ In scopul realizării obiective­ fost atraşi şi permanentizaţi mularea poftei de mincare şi a
rea şi supraînsămînţarca lor, astfel blemă din cele mai importante. Dato­ lor propuse vor fi folosite mij­ cei mai buni colectivişti, cu producţiei de lapte, colectiviştii
îneît să se obţină de pe fiecare hec­ rită măsurilor luate şi a ajutorului loacele proprii şi creditele acor­ dragoste şi pricepere in această au introdus in cultură şi sfe­
tar în medie cîte cel puţin 10—12.000 primit din partea stalului, în anii date de stat. Pentru sporirea meserie. Ei asigură o furajare cla furajeră.
kg. masă verde. 1961 —1962 s-au plantat peste 1.200 efectivului de taurine, şi în spe­ corespunzătoare animalelor, res­
ha. cu pomi şi viţă de vie. Acesta-i cial a vacilor de lapte, va fi pectă programul de îngrijire al Datorită faptului că iarba de
Trăgînd învăţăminte din lipsurile doar un început. Pentru extinderea reţinut şi crescut pentru prăsi­ acestora şi urmăresc îndeaproa­ pe păşune constituie un furaj
manifestate în anii trecuţi în ceea ce plantaţiilor pomiviticole s-au identi­ tă întregul efectiv de viţele pro­ pe planul producţiei de lapte, cu valoare nutritivă ridicată şi
priveşte asigurarea bazei furajere, se­ ficat circa 10.000 ha. din care 2.500 venite din producţia proprie a de montă şi fătări. în acelaşi timp ieftin, au fost
siunea a stabilit ca sfaturile populare pentru plantaţiile viticole. gospodăriei. De asemenea, un întreprinse o serie de acţiuni de
să îndrume şi să sprijine mai mult număr însemnat de animale se Convinşi că o condiţie hotă- întreţinere şi îmbunătăţirea a
unităţile agricole în asigurarea unei Prin mijloacele dc care dispun vor procura din fondurile gos­ ritoare pentru lealizarea pianu­ calităţii păşunii. Pe lingă lucră­
baze furajere de calitate şi în can­ G.A.G. — a spus în cuvîntul său podăriei şi din credite. Pînă lui de dezvoltare a zootehniei rile de curăţire a acestora, s-a
tităţi îndestulătoare pentru animale, tov. mg. Emanoil Manughcvici — pc acum au şi fost cumpărate 12 o constituie asigurarea unei făcut parcelarea lor în vederea
alcătuita îndeosebi diri porumb însi- aceste terenuri se vor putea crea şi vaci, 2 juninci, 6 viţele, pre­ păşunatului organizat.
lczat, fînuri naturale, de trifoi, bor- trebuie să se creeze în viitorul apro­ cum şl puii prevăzuţi în plan J CIHEMBTBBBinCE
ceag şi lucernă şi cantităţi din ce piat adevărate podgorii şi centre po­ Desprinzînd învăţăminte pre­
în ce mai mari de concentrate. micole. O mare atenţie va trebui acor­ 27 MAI 1962 ţioase din lucrările recentei se­
D E V A : C tnlecul întrerupt — cine­ siuni extraordinare a Marii
In cuvîntul lor, mai mulţi parti­ dată în viitor îmbunătăţirii raportului m atograful „P atria" ; Inlîlnire pe ca­ Adunări Naţionale, colectiviştii
b lu — c in e m a to g r a fu l „F. S î r b u " ; din SL-ei sînt hotăriţi să spo­
cipanţi la sesiune, printre care tov. între specii şi soiuri, ţinând scama de rească continuu producţia ani­
H U N E D O A R A : M uzicantul orb — malieră, condiţie de seamă pen­
Octavian Bona, Liviu Moldovan şi nevoile consumului populaţiei şi ale J lA h A tru dezvoltarea şi consolidarea
cinem atograful „V ictoria" ; SE B E Ş : puterii economico-organiza tor i-
alţii, au arătat că sfrîns legat de exportului. ce a gospodăriei colective.
P u ş tiu l — c in e m a to g r a fu l „P ro g re ­
sporirea -efectivelor de animale pro­ Referîndu-se la aceste probleme, tov. MARIrA m edrea su l“ ; L a ordin, să trui\i — cinem a­ N. TÎECOB
prietate obştească este şi problema fng. Maria Medrea de la G.A.G. din
t o g r a fu l „M. S a d o v e a n u " ; P E T R O ­ e?.
construcţiilor de adăposturi. In multe Haţeg, I<irr Ioan, preşedintele G.A.G. ingineră agronom la G.A.C. 27 A1AI 1962
G.A.G., datorită folosirii resurselor din Apoldul de Sus şi Nicolac Fene- din Haţeg PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică dis- Ş A N I : A rtistu l — cinem atograful I - FA D R IN Ţ ii
locale şi a participării colectiviştilor şeru, preşedintele G.A.G. din Bucer- fraciivă; 6,30 Gîntecc şî jocuri popu­ „Al. S a b ia " ; I'ost-reslant — cinem a­
la muncă voluntară, s-ait realizat con­ dea, au arătat că în unităţile din lare romîneşti; 7,15 Gîntece şi marşuri I» Cumpăraţi cadouri
strucţii ieftine şi trainice. Ga urmare care fac parte, s au luat măsuri pen­ to g r a fu l „7 N o ie m b r ie " ; A L B A I V - 1 pentru copii.
a sporirii şepfelului, în acest an vor tru refacerea potenţialului de rodire sportive; 7,30 Dansuri simfonice; 8,00 L IA : Pace noului v en it — cinem a­ M a g a zin ele
trebui construite un număr de 233 a plantaţiilor de vii şi livezi, s-au Şcoala şi viaţa; 9,30 Teatru la micro­
grajduri, 155 adăposturi pentru porci, organizat noi livezi şi vii folosindu-sc fon pentru copii: „Povestea unei vieţi" to g ra fttl „ V icto ria “ ; Z b o a ră cocorii cooperaţie« de consum
95 saivane şi 55 coleţe pentru pasări. material sădifor de valoare ridicată. (Hans Cristian Andersen) scenariu ra­ din regiunea
Pentru amplasarea construcţiilor, ur­ diofonic; 11,00 Formaţii artistice de — cinem atograful „23 A u g u st“ ; Hunedoara
gentarea lucrărilor şi reducerea costu­ Sesiunea a recomandat deputaţilor
şl sfaturilor populare să militeze activ O R Â Ş T IE : B ătălie în m arş (scria t-a vă oferă
lui lor, sesiunea a prevăzut măsuri pentru ca noile plantaţii să se facă amatori în studiourile noastre; 11,30 şi a Il-a ) — cinem atograful „V. R oaită"; un bogat sortiment
In lîln ire cu via ţa — cinem atograful
concrete. numai pe terenuri organizate şi ame­ Vorbeşte Moscova; 13,10 De toate pen­ „F la c ă ra “ ; S I M E R I A : Z e c e p a şi s p ic de arîioole de
răsărit — cin em a to g ra fu l J . Piti-
Avînd în vedere faptul că regiunea najate antierozional, pe bază de pro­ tru foţi; 14,40 Muzică din operete; tilÎe“ ; I I A T E G : E vdokia — cinem a­ ÎiBlÂCMfflTE
noastră oferă condiţii din cele mai iecte şi încadrate ânir-un plan de an­ 15,io Muzică uşoară din ţările Ameri­ tograful „Popular" ; B R A D : C arm en
optime pentru creşterea animalelor, samblu al unităţii respective, astfel că' Latine; 15,30 La şezătoare; 16,10 d e la R o n d a — cin em fllo g ra fu l „St. PENTRU COPII
cxistînd în acest scop o veche tra­ îneît să se asigure condiţii optime roşie" ; L O N E A : C azacii — cinem a­ dc toate virstele. <s
to g ra fu l „M in e ru l“ ; T E 1 U Ş : P înzc
diţie şi condiţii din cele mai bune, de creştere, exploatare şi mecanizare Noi cîniece în cinstea încheierii colec­ purpurii — cinem atograful „V . Roai- ' \ AA '
lă “ ; Z L A T N A T a in a cetăţii — ci­
consiliile agricole raionale şi condu­ în perspectivă a principalelor lucrări tivizării agriaiUmyi; 16i4o Program de n em a to g ra fu l „M u n c ito ru l“ ; I L I A :
Străzile au am intiri — cinem atogra­
cerile G.A.G. vor trebui să militeze agricole. muzică populară romînească pentru fu l „Gb. D oja" ; A P O L D U L D E SU S:
C e r s e n in — c in e m a t o g r a f u l „ 23 ’A u ­
necontenit penfrn sporirea acestor In regiunea noastră, pomicultura şi ing. EMANOIL MANUGHEVIC1 fruntaşii recoltelor bogate; 20,00 Tea­
efective. Dezvoltarea sectorului zooteh­ viticultura reprezintă o importantă tru îa microfon, Studioul Actorului ama­ gust".
nic va duce în mod implicit la spo­ sursă de venituri. Valorificând pe tor prezintă: „Logodna" Scenariu radio­
rii ea veniturilor băneşti ale G.A.G. această cale terenurile improprii cul­ fonic de Paul Everac; 20,54 Muzică
turilor cerealiere, unităţile agricole vor dc dans; 21,45 Interpreţi de frunie ai
Pomiculfure şl viticultura - spori suprafeţele cultivate cu pomi dc muzicii populare romîneşti: violonistul
importante surse la 7,200 ha. in 1062 la 10.500 ha. în
de venituri 1965. O crcŞiere considerabilă vor în­ directorul staţiunii experimen­ Ion Luca Bănăţcanu.
registra îndeosebi G.A.G, In felul tale horticole Geoagiu PROGRAMUL II: 7,00 Program dc
In condiţiile de relief ale regiuni! acesta ele îşi vor crea ramuri de
noastre o deosebită importanţă o au producţie diri cefe mai rentabile ş: Colectiv Harnic cînlccc şi jocuri populare romîneşti;
dezvoltarea pomicultură şi viticulturii. vor putea contribui într-o măsură tot S,00 Gintă fanfara reprezentativă a Ar­
Luptînd pentru înfăptuirea sarcinilor mai mare la satisfacerea cerinţelor matei; 8,30 Clubul voioşiei; 9,00 Din
stabilite de Congresul partidului cu folclorul popoarelor sovietice; 10,30 Re­
privire la dezvoltarea acestor ramuri oamenilor muncii dc la oraşe cu can­ In urma rezultatelor bune ob­ vista presei străine; 12,13 Actualitatea
de producţie, numeroase G.A.G. din tităţi sporite de trude şl struguri de ţinute pe trimestrul j a.c., co­ cultural-artistică; 12,55 Valsuri nemuri­
calitate superioară lectivul reviziei de vagoane toare; 13,15 Muzică populară romîneas­
regiune au obţinut unele rezultate C.F.K. Coşlaviu » primit diplo­ că şi a minorităţilor naţionale; 14,30
ma dc unitate fruntaşă pe Di­ Satiră -şi umor.
it AAMAAOAZ» recţia regională C.F.R. Cluj. u—i/—> t—'<! 'i w CET Ă Ţ E N I!
( Cea de-a Vl-a sesiune a Sfatului popular regional a consti-^ Acest colectiv a depăşit pla­ [ A TE N ŢIU N E ! Valorificaţi orice fel de piei prin D. C. A. j
/ tuit un bun prilej de analiză a activităţii desfăşurate pe linia > nul cu 11,7 la sută, a înlăturat
( continuei întăriri a unităţilor agricole socialiste, un bogat schimb? care vă oferă preţuri avantajoase.
de experienţă şi de generalizare a metodelor folosite de unită-*/
ţiîe fruntaşe in sporirea producţiei vegetale şi animale, în în-? defecţiunile şi întârzierile, a li­ \ Magazinele coopera-
chidat aprinderile fusurilor de iiei de consum
tărirea lor economico-organiza torică. > osii. In această perioadă, a re­
dus cu 45 la sută imobilizarea
Planul de măsuri adoptat de sesiunea Sfatului popular re-ş PIEILE DE MIEL, CAPRĂ Şl VÎNAT
Sgional pe baza sarcinilor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. •©••••09««O# ©••015300«>0»«SI088••90®«000009110«Î»® «O*COP !.
<şi ale sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale, con- vindeţi-lc unităţilor D. C. A. in primele 3-5 !
\ stiluie un îndreptar de preţ pentru activitatea de viitor a f> j vagoanelor reparate cu detaşare
<sfaturilor populare, consiliilor agricole, G.A.C. şi G.A.S. din$ din tren şi au obţinut pînă în ore de la sacrificare spre a nu se degrada, j
/ întreaga regiune. înfăptuirea obiectivelor stabilite va duce cu / prezent 3.800 lei economii la
preţul de cost.
ţ siguranţă la crearea unui belşug de produse agricole, la o apro- > t oferă în permanentă
IOAN CR1ŞAN cumpărăioriior
i vizionare abundentă a oamenilor de la oraşe, la ridicarea agri-/
corespondent
\ culturii regiunii noastre pe o treaptă tot inai înaltă. > LA L O Z IN P L Í
VN,WN*' • • •• 'v.'V - s.'^'v. . . .\ v/v v- \A/sA/\AA.
f
:•••••••• - un bogat sorti­ <>
ja m e n t d e m ă rfu ri \ De Ia începutul anului în regiunea noastră s-au distribuit ^
CALITATEA-OBIECTIV PRINCIPAL At ÎNTRECERII SOClALISTE 3 cîştiguri în valoare de 3.877.000 lei. j)
[ © textile, <t Cîştigători din regiunea p o a stră : !t
© miiiaio-otiirmoe,
333 Popa Gheorghe din comuna Buruene, raionul lila, a cîşti )
3
Patra luni fără rebut gat în colectiv cu alţi 6 participanţi un autoturism „MOSKV1CI" t a .^
O ’9
f Teodorescu Ioan, jucînd la unitatea 9-2 Deva, a cîştigal o
333 f motocicletă C.Z'. 125 cm.
t—•y“-1' /¦*•*'/—*z*-* r~> luat pentru înlăturarea rebutu­ © alimentare, N U U IT A Ţ I: LA LOZ IN PLIC PUTEŢI CIŞTlGA OBIECTE Şl
lui ?
3i Echipa tovarăşului Iosif Stronschi de ia turnătoria nr. 1 J l__/V—f\.-~tV—’•—/—/•—r’—r»-J'~'J'—S' J BANI.
a Uzinei „Victoria“ din Călan, sortimentul piese mecanice, pe -j RĂSPUNS : in primul rînd am
^lingă faptul că şi-a îndeplinit planul de producţie pe primele } căutat să ne îmbogăţim cunoş­ 5 ŞI DVS. PUTEŢI OBŢINE UN CIŞTIG JUCIND LA LOZ IN PLIC.
tinţele profesionale. Cu toţii am
^patru luni din acest an în proporţie de 120 la sută, a reuşit să ) participat la ciclul de lecţii teh­ UZINELE v'0'CKKA'v''v^?Ol?<X'V‘. - » v O V C iO O ., ?
nice organizat în cadrul secţiei.
^lucreze fără nici un rebut. ) ¦) Apoi, consultînd diferite cărţi m etalurgice
3ţ In dorinţa de a afla cum munceşte această echipă, am şi reviste de specialitate, am
[adresat citeva întrebări tovarăşului Stronschi: 3 aprofundat cele învăţate. CHIMICE ZLATNA ANUNŢ
t1 Respectarea întocmai a pro­ raionul Alba, regiunea ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ HAŢEG
cesului tehnologic stabilit, este Hunedoara
ÎNTREBARE : Ce aţi putea să mare, altul de asamblare, altul şi el unul din factorii care ne-au anunţă vacante ur mătoarele posturi: OwOC
împărtăşiţi din experienţa dvs. de pregătirea oalei de turnare, dus la reducerea rebutului Ia VIND [M EDIAT — un revizor contabil centrala I.F. (studii medii)
pentru a realiza şi depăşi pla­ iar eu execut turnarea. zero. Pentru a ajunge la acea­ — un contabil principal centrala I.F. (studii medii)
nul de producţie ?, sta, m-am ocupat personal de din stoc supranormativ, — un tehnician exploatare centrala I.F. (studii medii)
Uneltele fiind la Indemină, controlul fiecărei operaţii. Aco­ direct solicitanţilor, urmă- — un şef serviciu investiţii centrala I.F. (studii superioare)
RĂSPUNS : Echipa, împreună materialele pregătite din timp, lo unde s-au constatat lipsuri toarele materiale : — un şef serviciu desfacere centrala I.F. (studii medii)
cu mine, se compune din cinci nu se fac plimbări inutile. Ast­ © fosfat trisodic — un tehnician cu mecanismele sectorului Baru Mare (stu­
oameni: Viorel Crişan, Francisc fel, procesul de producţie se am făcut totul pentru a le re­ © ţesătură neagră din sîr- dii medii)
Szoeaci, Ludovic Naia şi Ioan desfăşoară normal, cele 480 mi­ media imediat. — un tehnician cultură Ocolul silvic Retezat (studii medii)
Vulpe. îndeplinirea şl depăşi­ nute de lucru sînt folosite din jnă (grosimea 3 mm. cu — un tehnician vînătoare Ocolul silvic Haţeg (studii medii)
rea planului de producţie în plin. O preocupare a noastră a fost ochiul de 3 cm.). — trei şefi de şantiere investiţii (studii superioare sau
fiecare lună se datoreşte in pri­ şi aplicarea noului in produc­ © diferite piese de schimb ;medii)
mul rînd bunei organizări a In felul acesta am reuşit să ţie. Sistemul vechi de turnare auto (pentru GAZ-67) — planificator la sectorul Bavu Mare (studii medii).
muncii, execuţiei tuturor opera­ al segmenţilor de răcire a fost
ţiilor conform planului lunar depăşim planul de producţie in Oferfele se vor a- SOLICITANŢII SE VOR ADRESA ÎNTREPRINDERII FORESTIERE HA-
stabilit. înlocuit cu unul nou, mai avan­ dresfc direci uzinelor >ŢEG, SERVICIUL CADRE, PERSONAL ŞI ADMINISTRATIV.
primele patru luni din acest an tajos. In prezent piesa şi mie­ vînzăfoare.
Cum procedăm ? De fiecare cu 20 la sută. zurile nu se mai usucă în sol rv 'w w w v w vvw vvw va ?>o <x>ocoooooooooc'OOOoooooo©<x>ooc>oooc’c>c><>vvv'ooqvvoow
dată eînd primim planul, îm- separat, ci împreună. In felul
La unele piese însă ca guri de acesta, calitatea pieselor este
părţim lucrul în aşa fel ca fie­ mai bună şi se cîştigă timp.
vînt pentru cubilouri, noi am
care să ştie precis ce are de fă­ GH. MAGUREANU
cerut îmbunătăţirea normei cu
cut. După aceasta ne apucăm corespondent
10 la sută. Norma veche nu mai
} de lupru. Unul se ocupă de for­
era mobilizatoare.
ÎNTREBARE : Ce măsuri aţi