Page 92 - 1962-05

Nr. 2307
Oameni ealifieafi fa foaie
locurile de muncă
In întreprinderile forestiere
.ehnica nouă îşi face drum tot
mai larg. De la o lună la alta
in sectoare şi parchete apar tot
mai multe fierăstraie mecanice,
funiculare, tractoare şi alte in­
stalaţii şi mecanisme. La I. F.
Orăştie, de pildă, se folosesc
acum 12 fierăstraie mecanice
„Drujba“, 12 funiculare, 2 trac­
toare etc. Numărul lor este în
continuă creştere. Colectivul în­
treprinderii s-a angajat ca încă
în anul acesta să realizeze indi­
cii prevăzuţi pentru anul 1965.
Şi, fără îndoială, că o va face.
Dar, pentru sporirea indicilor
de mecanizare, de utilizare a
masei lemnoase şi a tuturor ce­
lorlalţi indici este nevoie în pri­ De aici, oamenii pot să-şi for­ Au fost create condiţii pentru
mul rînd de oa-
tmeni cu cît mai
multe cunoştin­
ţe profesionale.
De aceea comi­
tetul de partid a
îndrumat conducerea întreprin­
derii şi comitetul sindicatului
să ia în acest sens cele mai efi­
ciente măsuri.
Un rol important în înfăp­
tuirea sarcinilor de plan şi a
angajamentelor îl au sortatorii
de la rampele intermediare,
maiştrii de parchete şi desena­
torii de cherestea.
Aceştia sînt chemaţi să asi­
gure o bună sortare a materia­
lului lemnos, exploatarea raţio­
nală pe şantiere şi în ultimă in­
stanţă, utilizarea raţională a
masei lemnoase.
Pentru ridicarea calificării
lucrătorilor I. F. Orăştie, au
fost deschise cursuri la nivelul
întreprinderii. Pentru funicula-
rişti şi restul personalului, a
fost organizat un ciclu de con­
ferinţe cu teme legate de spe­
cificul muncii. Hcestea se ţin la
sectoare, în fiecare lună. Teme­
le prevăzute tratează probleme
c a : „îndeplinirea planului la
toţi indicii“, „Măsuri pentru tra­
ducerea în viaţă a iniţiativei:
„Să realizăm în 1962 indicii pre­
văzuţi pentru anul 1965“, „Oa­
meni şi fapte din întrecerea so­
cialistă“, „Experienţa unor
fruntaşi în producţie“ etc.
Dar, să ne oprim asupra une­
ia din ele. „Despre descoperirea
şi valorificarea rezervelor inter­
ne“. După ce face o trecere în
revistă a sarcinilor de plan şi
a angajamentelor luate de în­
Calificative bane
In vederea verificării şi îm­
bogăţirii cunoştinţelor persona­
lului, la depoul C.F.R. Simeria
se ţin examinări periodice din
instrucţiile de semnalizare,
remorcare, frînare şi din cele
ale personalului de locomotive.
Rezultatele ultimei examinări
au fost îmbucurătoare. S-au
acordat calificative de bine şi
foarte bine. Dovadă că perso­
nalul a fost bine pregătit.
U zina devine m ai frum oasă
Colectivul secţiei de investiţii
de la U. E. Vulcan desfăşoară
o muncă rodnică pentru înfru­
museţarea uzinei şi pentru îm­
bunătăţirea condiţiilor de mun­
că. Printre lucrările mai im­
portante executate în ultima pe­
rioadă s in t: tencuirea şi siste­
matizarea subsolului la instala­
ţiile cazanelor de 13 atmosfe­
re, refacerea în întregime a pa­
vajului şi tencuielii la secţia de
preparare a apei etc. In pre­
nr-* /—>r-»r
rLL Intr-o zi — peste
26.600 spectatori.
L principalele instituţii guvernamentale
Í L a cinem atograul „ V ictoria“ din
i oraşul r e g io n a l H unedoara,
L ţăra n ilo r c o le ctivişti“, film care s-a
t in prem ieră, film u l rom încsc „Posl-
t r e s l a n l “. I n a c e e a şi s i, la a c e la ş i
C cinem atograf, m uncitorii hunedoreni
t au vizionat şi film u l docum entar
t ..P u te r e a p î i n i i “, r e a liz a t î n c île -
t va gospodării colective din regiunea
f. n o a stră .
Í In tr-o singură zi, cele două spec­
Í c ă r i în t a i g a “, „ D r u m b u n , n u to b u - nar, librăria desface cărţi p rin aces­
L z u le “, „ A rm e şi p o r u m b e i“ şi „Fii
tacole au fo st v iz io n a te de
i oam eni ai m uncii din oraşul H une­
Í doara.
l Filme documentare
t studiourilor sovietice. L a acest con­
t pe teme agricole
C troşani, care încânte de a răspunde
C In satele reg iu n ii noastre, colec­
l tiv iştii îşi îm bogăţesc cim oştinfele în
l cultivarea p u m în tu h n şi prin vizio ­
L narea unor tihne docum entare pe te­
l me agricole.
[ l o n ; sacoşă; încălţăm inte şi alte
l A stfel, de curînd, colectiviştii din
S în ta n d rci au a vu t ocazia să v izio ­
l neze film u l docum entar „M ai m ult
f. u le i“. L a a cest film a u p a rtic ip a t
L peste 230 de spectatori.
l d e radioficare d in localitate.
L D e asem enea, Ia Strci-S in g eo rg iu ,
t aproape 400 colectivişti au vizionat
l film u l „Cine a ieşit m a i bine la
i s o c o t e a l ă iar a l/i 300 colecti­
Í v işti au v izio n a t film u l „C reşterea
C le g u m e lo r în s e r ă “.
t U n m arc num ăr de colectivişti
c d in salul A u rel V laicu,
cc O r ă ş tie , a u v iz io n a t r e c e n t f il m u l
docum entar „C onsfătuirea pe (ară a
! BUgaJTOM8CTi'gn;r?n-*>iujtmim^»«..LjijMnM»^•r !ut -muu-m
tregul colectiv pe anul 1962, în
expunere se arată cele mai va­
loroase rezerve interne ce pct
fi folosite.
Fiecare metodă este însoţită
de exemple practice şi calcule
economice. De pildă, se arată că
o rezervă importantă în reali­
zarea de economii şi folosirea
raţională a masei lemnoase este
tăierea judicioasă a arborilor la
cioată şi olăritul la capetele
buştenilor. Dacă la un arbore cu
diametrul mediu de 30 cm. s-ar
depăşi înălţimea la cioată cu 10
cm. şi a olăritului cu 5 cm.,
s-ar pierde la producţia între­
prinderii pe anul 1962 peste
3,800 m.c. de masă lemnoasă.
meze o imagine cît se poate de
clară asupra urmărilor ce le
poate avea nerespectarea indi­
caţiilor cu privire la doborît-
secţionat.
O altă rezervă despre care se
vorbeşte în material este şi fo­
losirea la construcţia pasagere­
lor a lemnului de foc sub
S.T.A.S. Pină acum, în acest
scop1, se folosea numai lemn de
calitate superioară. Noul pro­
cedeu de construcţie va aduce
anual o economie de 50.000 lei,
iar construcţia îndeplineşte
toate condiţiile de rezistenţă.
In acelaşi timp, o cantitate
apreciabilă de material lemnos
va putea primi o valorificare
superioară.
Se arată apoi, avantajele fo­
losirii instalaţiilor mecanizate
de scos-apropiat, faţă de mij­
loacele hipo. Ele evită declasa­
rea materialului şi asigură o de­
plasare mai rapidă. In plus, fo­
losirea mijloacelor hipo la un
parchet, necesită cheltuieli mai
mari decît instalarea unui funi-
cular.
Asemenea exemple convingă­
toare pot fi extrase din fiecare
conferinţă. Desigur, ele sînt de
un real folos.
La sectorul de industrializare
au fost deschise în acest an
cursuri de calificare la locul de
muncă. Aici se califică gaterişti,
ajutori gaterişti, circularişti,
ajutori circularişti şi desenatori
-SÎ53H
Printre cei care au obţinut
cele mai bune calificative se
numără mecanicii de locomoti­
vă Mircea Boian, Iosif Blaga,
Viorel Pîrău, Simion Istrate, fo-
chiştii Marcel Vidroiu, Mihai
Hudescu, Vasile Niţă, Gheorghe
Cirstoiu ş.a.
TRICOT IORDACHE
corespondent
zent se lucrează la sistemati­
zarea subsolului instalaţiilor
cazanelor de 40 atmosfere şi
se va începe amenajarea unei
săli de mese unde muncitorii să
poată servi, in condiţii optime,
micul dejun. Această sală va fi
prevăzută cu instalaţie de în­
călzire centrală, apă de băut şi
apă caldă pentru spălat.
N. ROVENŢA
corespondent*
a rulat,
bucurat de un m ure succes în toate
localităţile din regiunea noastră
u n d e ai r u l a t p î n ă în p r e z e n t.
Concurs pe marginea
filmului „ Evdokia“
26.620 C om itetul orăşenesc al fem eilor
d in P etroşani, în colaborare cu ci­
n e m a t o g r a f u l „ A l e x a n d r u S a h i a “, a
organizat, dc curînd, un concurs cu
buletine de participare pa m arginea
film u lu i „E vdokia“ — o producţie a
curs au participat num eroşi oam eni
ai m uncii din oraşul regional Pe­
la întrebările trecute în buletinele
de participare au vizionat acest
film .
Concursul a fost dotat cu 9 pre­
m ii. C îştigălorii au p rim it printre
a lte le : un serviciu de m a să ; m a ­
terial pentru ro c h iţă ; bluză dc si-
obiecte.
U n concurs asem ănător se va des­
făşura în curînd şi în oraşul Lonca,
in iţia t de com itetele de fem ei din
localităţile Lonca şi P etrila, în co­
laborare cu cinem atograful „M ine­
r u l“ 'din L o n ca .
raionul
/ l—J \rnjImJ U u l u / U U c U v
DRÜMUÜ SOCTÄlfSMÜLV},
wmi.macteiErx Hna n
de cherestea. Cei care le frec­
ventează sînt şi in producţie.
Biroul organizaţiei de bază şi
conducerea sectorului urmăresc
îndeaproape felul în care se
pregătesc Ia lecţiile teoretice şi
rezultatele ce le obţin la locu­
rile de muncă.
Mai trebuie arătat apoi că
întreprinderea are trimişi 5 elevi
la şcoala medie silvică, 3 la
şcoala de calificare de Ia Cluj,
2 la şcoala profesională şi 2
studenţi la Facultatea de silvi­
cultură. In plus, in curînd se
va deschide la Orăştie o şcoală
de calificare pe direcţie, la ca­
re vor mai fi trimişi un număr
de elevi.
ca forestierii
să-şi ridice ni­
velul profesio­
nal.
Conferinţele,
cursurile de ri­
dicare a calificării şl toate ce­
lelalte mijloace de popularizare
a metodelor bune de lucru, a
tehnicii noi şi a celor mai efi­
ciente procedee tehnologice, fo­
losite judicios, îi ajută pe oa­
meni să înveţe. Şi, cu cit ei au
mai multe cunoştinţe, cu atit
realizările slnt mai frumoase.
Dovadă, creşterea indicelui de
mecanizare la scos-apropiat în
primele patru luni ale anului
cu 10 Ia sută faţă de plan. de­
păşirea indicilor de utilizare
planificaţi la lemn de fag cu
8,72 la sută, la lemn de stejar
cu 28,18 la sută şi la diverse
esenţe cu 21,76 la sută, realiza­
rea unei apreciabile economii
suplimentare la preţul de cost.
GH. COMŞIJTA
Pe scurt de la corespondenji
o In satul Negoi din raionul Ha­
ţeg se va construi o noilâ şcoală cu
patru săli de clasă. Pînă în prezent
cetăţenii au procurat 6.500 bucăţi ţi­
glă precum şi alte materiale necesare
(ANA GLIGOR — coresp.).
o De curînd a avut loc la Apoldui
de Sus un schimb de experienţă orga­
nizat de biroul raional de Cruce roşie
Sebeş, la care au participat comitetele
de circumscripţie şi secţii de Cruce
roşie din G.A S., G.A.C. şi S.M.T.
(VASILE MlIIU — coresp.).
# fam ilie
— La culcare copil, mîine ple­
caţi la şcoală 1
— Imediat mamă, doar o
pagină să mai citesc — răs­
punde Ion.
— încă puţin, c-aici e tare
interesant! — mormăie Moise,
mezinul, cu privirile cufundate
în „Povestea vorbei“ de Anton
Pann.
— Ar fi bine ca şi tu Aroa-
ne să Iaşi cartea şi să te culci:
acum noaptea-i mică şi mîine
pleci de cu zori la colectivă!
Cea care se ocupă cu „ordi­
nea“ e colectivista Eleonora
Costea din Berthelot, satul Gău-
ricea. Eleonora, bărbatu-său şi
cei doi copii ai lo r : Ion, elev
în clasa IV-a, şi Moise, într-a
III-a, compun întreaga fami­
lie. Fiecare are ocupaţiile sale.
Copiii se duc la şcoală, iar du­
pă orele de curs îşi fac lec­
ţiile, Eleonora şi Kron lucrează
la colectivă. Căderea serii îi
uneşte iarăşi în jurul mesei.
Patru oameni, patru cărţi des­
chise înaintea lor pe masă şi-o
linişte deplină în cameră —
iată tablou] ce poate fi văzut
La cinematograful
din cartierul Ceangăi
P atru zile pe săplăm înă, colecti­
viştii şi ceilalţi cetăţeni d in cartie­
rul C eangăi al oraşului D eva, au
ocazia să vizioneze, în sala de spec­
tacole a căm in u lu i cu ltu ra l ..P clo fi
Sândor", film ele artistice şi docu­
m en ta re p rezen ta te aici.
Aşa, de pildă, în luna trecută,
p e ste 2.000 d c sp ecta to ri au v iz io ­
nat film e le : ..R a id u l v ă r g a t“, „F lă­
fer ic ită , A n i ! “.
D a rem arcai că deşi film e le se
rulează pe bandă îngustă, proiec­
ţia si a u d iţia sîn t bune. La aceasta
contribuia în m are m ăsură tovarăşa
operatoare M arton G izela.
P rin a fişa ju l în g rijit şi exp u s la
loc vizibil, prin prezentările de fil­
m e fă cu te în m are m a jo rita te de
cadre didactice de la şcoala de 8
a n i d in acest cartier şi, aşa după
cum am m a i arătat, prin strădania
tovarăşei operatoare, s-a ajuns ca
în p rim u l trim estru al anului, ci­
nem atograful din C eangăi să-şi rea­
lizeze planul în proporţie dc aproa­
pe 120 la sută, iar în luna aprilie
în p ro porţie dc peste 115 la sută.
! v—/ -J —7 C..J —! -- fu
S|'
mmam
PE ECRANE! Fiecărui membru al echipei
(Ântecul întrerupt“ îndrumările necesare
Rezultate bune — spuneau menii au început să fie încre­
unii — nu se pot obţine lucrînd zători în forţele lor. Planul S8
cu oamenii din echipa lui Toma îndeplinea ritmic, iar calitatea
Petru. Faptele au dovedit însă producţiei se îmbunătăţea con­
contrariul. De la data de 1 mar­ tinuu datorită atenţiei pe care
tie mi s-ă încredinţat mie con­ o acordam alegerii sterilului la
ducerea acestei echipe. Nu se încărcare. Menţinînd un ritm de
poate spune că oamenii nu mun­ muncă susţinut am putut ra­
ceau. Am observat însă că ei lu­ porta la sfîrşitul lunii martie
crează în mod dezorganizat. îndeplinirea planului de produc,
ţie în proporţie de 108 la suta.
Cum e şi firesc, încă de Ia înce­ Cîştigul oamenilor a înregistrat
put, am pus accent pe organi­ şi el o creştere simţitoare, fapt
zarea muncii, repartizînd sar- ce i-a determinat să muncească
cu şi mai multă însufleţire.
cilii concrete fiecărui membru Drept rezultat al muncii depu­
al echipei. Nu am slăbit nici o se, planul pe luna aprilie a fost
clipă controlul îndeplinirii sar­ depăşit cu 43 la sută. Acum
echipa noastră se numără prin-,
cinilor şi am acordat Ia timp t r ' cele mai bune echipe ale mi­
oamenilor îndrumările necesare. nei. Ne vom strădui să ne men­
In munca depusă pentru ridica, ţinem mereu pe loc fruntaş, iar
rea acestei echipe la nivelul ce- rezultatele obţinute să le depă­
lor fruntaşe, am simţit în per- şim.
manenţă sprijinul tov. inginer
'/fr/'yZ w X w /.fry. Enyedi Reia, şeful sectorului, TRAIAN JURCA
care ne-a creat condiţii optime şef de echipă — mina Brădişor
ooooooooooooo x>oocooeooooo de muncă.
E. M. Barza
b Munca noastră a început să
M iso Z vara cişligă prietenia sol- o fie mai spornică şi, treptat, oa­
^
La cinem atograful „P atria“ din
v
D eva rulează film u l „C intecul în ­ datului gruzin G uram G helovani. O In e d itu ra te h n ic ă
t r e r u p t “, o c o p r o d u c ţie a s t u d i o u ­ X
h i tim pul unui bom bardam ent fas-
x
lu i d in B ratislava şi a stu d io u lu i cist, M iso ia locul u nui m itra lio r V au apărut
„G r u z ia - film “. g ru zin ucis, tră g în d în avianele X „Economia construcţiilor*1
nem ţeşti care atacaseră un tren sa­ V
R cla tîn d un episod petrecut în nitar. C u acest p rilej o cunoaşte Lucrarea expune principalele liste în întreprinderile şi orga­
tim pul M arelui R ăzboi pentru A p ă ­ p e F.liko, sora lu i G u ra m , m e d ic b probleme ale economiei con­ nizaţiile de construcţii.
rarea P atriei, film u l este închinat m ilitar. strucţiilor şi anume: probleme
prieteniei d in tre ostaşii arm atei so­ § de organizare, planificare, pro­ Lucrarea se adresează ingine­
b iectare, industrializare, terfni- rilor şi tehnicienilor din con­
vietice şi ostaşii slovaci care li ...A u g u st 1944. P o p o n d slovac a O nînd cu partea economică pro-
priu-zisă a mijloacelor fixe şi strucţii în general, precum şi
s-au alăturat în lupta îm p o triva început insurecţia îm p o triva fa s- circulante, a normării, produc­
tivităţii şi salarizării şi arătînd economiştilor care lucrează în
fascism ului, p rietenie născută şi ci­ ciştilor care le-a u cotropit tara. importanţa gospodăririi socia­
organele de finanţare, planifi­
m entată în lu p te eroice şi n en u ­ In sp rijin u l patrioţilor sînt pa- care şi control în domeniul in­
m ărate sacrificii. raşulaţi ostaşi sovietici şi ostaşi vestiţiilor în construcţii.
A n u l 1942. In tim p ce n e m ţii slo va ci d in rin d u l A rm a te i S o -
pregătesc invadarea G ruziei, slo­ vietice. P rintre ei se a flă G uram ,
vacii înrolaţi cu for(a în riadul M iso şi Jan. In tim p u l unei lupte „ C a r t e a z u g r a v u l u i şi v o p s i t o r u l u i * * ,>
trupelor cotropitoare încep să trea­ crîncenc, G uram îşi dă v ia ta eroic.
că de partea A rm a tei Sovietice. M iso, grav rănit. îşi pierde un Cartea cuprinde cunoştinţe acestor lucrări.
teoretice şi practice în domeniul
P rintre ei se a flă şi sergentul M i- picior. In perioada convalescentei, lucrărilor de zugrăveli şi vop­ Noua ediţie a fost completa­
sitorii de pe şantierele de con­ tă şi revizuită ţlnîndu-se seama
so Z va ra . este trim is la un spital d in S u - strucţii. de materialele noi apărute în ­
tre timp şi tehnologia respec­
h u n ii. 'C itu l E lik o v i n e s ă - l v i z i - Se tratează materialele folo­ tivă.
site, reţeteL şi prepararea lor,
"»''’•'VOOOOOOOOOOOOO o o o o o o o o ’> te z e , M iso , c a re s u fe r ă d in p r ic i- uneltele, dispozitivele şi utilajele Lucrarea se adresează munci­
moderne, procesul tehnologic al torilor zugravi şi vopsitori, pre­
( na in firm ită ţii lui, n eştiin d care va L lucrărilor, metodele noi de lucru cum şl maiştrilor şi tehnicieni­
şi normele de măsurători ale lor de pe şantierele de con­
fi a titu d in ea ei, se poartă cu ea ^ strucţii.
cu m u ltă răceală. D ar E liko, care 0
• La Ţebea a început construcţia îl iu b e ş te , îl a ju tă s ă -ş i r e c îş tig e ^
unui local de şcoală. Pentru ca în c r e d e r e a în el. L
noul local să fie dat cît mai repede OOOOGOCnŞxŞX > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ^
în folosinţă, minerii din Ţebea au
hotărît să participe în mod voluntar V ia ţă nouă pe .malurile
Ia această acţiune. De pildă, schim­
bul condus de Gheorghe Toma a lu­ 99
crat două zile la săpatul fundaţiei şi N ig e ru lu i44
transportul materialelor, prestînd pes­
te 200 ore de muncă patriotică. (GHE- De pe abruptele coline Kuluba, ora­ republicii, şeful guvernului şi secreta­ port, Direcţia minieră, Direcţia frână»
rul general al Partidului Uniunea Su- porturilor, Societatea naţională de tran­
RASIM TRIFA — coresp.). şul Bamuko se vede ca in palmă: stră­ daneză. sporturi aeriene „Air-Mali“, Banca
populară etc.
m i-,---------------------------------- zile îmbrăcate în verdeaţa arborilor de Dc cînd pe harta politică a lumii a
rnango, cupola luminoasă a clădirii apărut la 22 septembrie 1960 Republi­ Mali este o ţară agrară, slab dez­
ca Mali, în viaţa poporului acestei ţări voltată care produce mai ales orez.
de cititori Adunării Naţionale, iar în apropierea au avut loc mari schimbări. Sub con bumbac, porumb, sorg, arahide, precum
acesteia o moschee cu minaret. Spre ducerea partidului de guvernămînf. şi produse animaliere. De aceea, parii
unicul partid din ţară — Uniunea su- dul Uniunea sudaneză şi guvernul
vest se întinde terenul aerodromului, daneză, care prin lupta sa plină dc acordă o mare importanţă ridicării
abnegaţie împotriva colonialiştilor agriculturii, bazîndtt-se în primul rînd
de multe ori, seara, în casa co­ pîrjolit de soare. Irancezi a cîştigat sprijinul celor mal pe cooperativizarea ei. Gooperativi/a-
largi pături ale populaţiei, cei 4 m i­ rca este uşurată în primul rînd de
lectivistului Aron Costea. Este foarte puţină vreme de cînd co­ lioane şi jumătate de locuitori ai re­ faptul că în satele din Mali nu există
publicii au întărit suveranitatea ţării diferenţieri nete de clasă, iar în al
La biblioteca sătească din linele împădurite erau pentru cei din lor. doilea rînd de faptul că în ţară sînt
destule pămînturi libere şi nu este ne­
Berthelot, numele lor sînt tre­ Mali simbolul odiosului colonialism. Ei au cerut şi au obţinut lichidarea cesar să se reîmpartă fondul funciar
bazelor militare franceze din Mali. existent.
cute pe patru din fişele celor Acolo îşi avea sediul administraţia
Republica Mali duce o luptă dîrză La t octombrie 1961 a' intrat în vi­
mai buni cititori. Le-arp răsfo­ franceză, în frunte cu guvernatorul. pentru lichidarea totală şi definitivă a goare primul plan cincinal. Ei prevede
Sfăpînirca îndelungată a colonialiş­ colonialismului pe continentul african un surplus anual al producţiei globale
it. Aron e înscris aici încă din în toate formele sale de manifestare şi în primul rînd al celei agricole de
1960 şi alături de volumul „Le- tilor a lăsat răni grele pe trupul statu­ Ea a fost prima ţară care a fost re­ 8 Ia sută, lichidarea deficitului în co­
nin, scurtă schiţă biografică“ lui Mali: o ţară în trecut renumită de­ prezentată. pe lingă guvernul legal al merţul exterior prin sporirea exportul
care i-a plăcut nespus de mult, parte dincolo de hotarele Africii occi­ Republicii Gongo condus de Antoîne Iui, construirea de întreprinderi, dez­
a mai împrumutat romanul dentale prin bogăţiile sale şi înalta sa Gizenga. în tendinţa sa de a întări voltarea învăţămîntuluî, îmbunătăţirea
„Bărăgan“, volumul de poezii cullură, s-a transformat într-un ţinut solidaritatea' popoarelor africane în asistenţei medicale etc. In înfăptuirea
„Rădăcineie zorilor“ de A. Mar- al mizeriei, foamelei, suferinţelor şi lupta pentru eliberarea lor deplină, R* planului său, în afară de eforturile sale
k o ş ; Moise a împrumutat „Lo­ bolilor sociale. In ceea ce priveşte ve­ publica Mali a intrat în alianţă cii proprii, Republica Mali se bazează şi
nitul mediu anual pe cap dc locuitor. Ghăna şi Guineea şi a participat I» pe sprijinul larg al altor ţări.
cuitorii pădurii“ ; Ion, mai mare Mali se situa pe unul dintre ultimele Conferinţa de îa Gasnblanea care a
cu un an decît fratele său, s-a , locuri în lume. In Mali, 98 Ia sută din adus o contribuţie importantă la cauza Uniunea Sovietică şi celelalte ţări
împrietenit cu Jules Verne, ca populaţie era analfabetă şi numai a apropîereî popoarelor din Africa de nord ale lagărului socialist, credincioase po­
şi cu fabulele lui Alexandrescu, 10-a parte din copii aveau posibilita­ şi de sud. liticii leniniste de pace şi prietenie în­
ori „Colţ Alb“ de Jack London. tea să frecventeze şcoală. In satele şi tre popoare, au acordat un ajutor în­
Mama, Eleonora, are predilecţie oraşele ţării bîntuiau boala somnu­ In ceea ce priveşte dezvoltarea inter-' semnat pentru întărirea independenţei
pentru cărţi care vorbesc de lui, variola etc. nă a ţării, după cum a subliniat M6- economice a Republicii Mali.
munca in grădină şi cultura le­ dibo Roita în luna ianuarie 1962 în
gumelor, dar aceasta nu-i un Da, locuitorii din Mali au aflat pînă apelul său adresat poporului. Republi­ ...Gînd mă înapoiam de pe colinele
motiv ca pe fişa ei de cititoare la canat ce reprezintă monstrul denumii ca Mali a ales calea spre socialism. El Kuluba', se lăsase deja întunericul. In
să nu găseşti trecute şi „Nun­ colonialism. Pufem înţelege sentimen­ n arătat că partidul va adopta măşti' Africa amurgul vine devreme şi repe­
ta Zamfirei“ a lui Coşbuc sau tele cu care locuitorii din Bamako, în rile necesare pentru înlăturarea tuturor de. Pe o stradă din Bamako circulaţia
volumul „Povestiri din trecut“. septembrie amil trecut. în ajunul prl obstacolelor care stau în faţa acestei era blocată. După cum arh aflat, în
mei aniversări a republicii, au derhon- dezvoltări. faţă mergea încet un autobuz ungu­
...Patru membri ai unei fami­ lat monumentul colonelului cuceritor resc, în care locuitorii din Mali dans
lii, patru cititori pasionaţi, pa­ Borgnis-Desbordes, cxpediindu-1 acolo Poporul a'cesfeî ţări se' mîndreşfe pa sau în acordurile tn'm-famului. „O nun­
bună drcpfafe cu faptul că a trecut Ia tă, mî-a explicat şoferul şi, zîmbind â
tru prieteni ai cărţilor. unde îi este locul: în lada de gunoi a lichidarea structurii coloniale din eco: adăugat: — astăzi la noi vezi adese?
nomîc, orin crearea unui sector de stai ori minţi. V iaţi a devenit mai bună".
P. FARCAŞIU istoriei. împreună cu monumentul nu şi cooperatist care pe zi ce frece capătă
o forţă tot mai mare. In republică nit î. ÎASNEV
fost distruse şi alfe anacronisme colo­ apărut instituţii şi organizaţii de sfat
cum sînt Societatea de import şi ex; 0'orespondent special at
niale. •" ziarului „Pravda"
Pentru popularizarea Astăzi, şi colinele Kuluba şi-au
cărţii schimbat înfăţişarea: s-au instalat aci
ale republicii independente Mali, In clă­
L ib ră ria „A le x a n d r u S a h ia “ d in direa deasupra căreia fîlfîîa steagul gu­
vernatorului general francez, se află în
D eva, a în fiin ţa t, de la începutul prezent reşedinţa omului celui mai popu­
lar din ţară, eminentul luptător pen
tru independenţa poporului său şi a în­
tregii Africi, Alodibo Kcita, preşedintele
anului şi pînă în prezent, standuri
¦M M M
de ca rp în peste 30 de în trep rin ­
deri şi in stitu ţii d in oraş. A stfel,
orice carte politică, tehnică, bele­
tristică etc., m u n cito ru l sau fu n c ţio ­
n a ru l o are la în d em în ă şi-şi poate
com pleta biblioteca personală. L u ­
te sta n d u ri în v a lo a re d e 15-16.000
lei. C ele m a i m id te cărfi s-au v în -
d u t prin sta n d u rile organizate la E x­
ploatarea m inieră, T ru stu l m inier,
R anea R .P .R . etc.
Pe lingă înfiin ţa rea de standuri
de cărfi, p en tru popularizarea aces­
tora şi pentru a in fo rm a pe cititori
cu cele m a i recente cărţi apărute, şi
care vor m ai apare, prin d ifu zo rii
voluntari din întreprinderi şi insti­
tu ţii, librăria trim ite recenzii şi a l­
te m ateriale, în legătură cu cărţile
respective, la locul d e m uncă a l ci­
tito rilo r săi. D e asem enea, o largă
popularizare se fa ce şi p rin stafia
Pe lingă aceste fo rm e de po p u ­
larizare a cărfii, în librărie cititorii
găsesc perm anent pachete cu cărfi
— biblioteci personale, — care sînt
cum părate după preferinţe. N u m a i
în p rim ele 15 zile d in lu n a aceasta,
s-au d ifu za t prin librărie 55 da b i­
blioteci personale, în valoare de pes­
î săli
te 5.600 lei.
D. NAN
- f u—f I--f w/ l—/_J W-f,_A 0 im agine din îm p re ju rim ile oraşului Bam afio, capitala R epublicii M ali. (foto T A SS).