Page 93 - 1962-05
P. 93
paf. 3 D n m uj) m c m m w u m Nr. 2307
» w w w ¦nhbrohumb
ULTIMEIE Ş T I R I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I La tratativele de dezarmare de la Geneva
I fost realizai m acord
î i problema interzicerii
propagandei le război
Suntem profund convinşi Vizita delegaţiei de vechi membri GENEVA 25 (Agerpres). — mat la riadul său satisfacţia c:L o
La conferinţa de la Geneva pentru miletului i-a fost supus mi text pus
d e triumful deplin ai P . M. R. în Uniunea Sovietică dezarmare s-a realizat, în cele din de acord al Declaraţiei cu priviri? la
urmă, primul rezultat concret. interzicerea propagandei de război. EI
MOSCOVA 25. - Corespondentul întîlnire, care s-a desfăşurat într-o a spus că aceasta se poate repercuta
In şedinţa de vineri a Go'mitetnlui pozitiv asupra rezolvării altor pro
al m ăreţei cau ze a com unism ului Agerpres transmite : atmosferă caldă, tovărăşească, au luat pentru măsurile care contribuie la des bleme.
Delegaţia de vechi membri ai P.M.R. cuvîntul Gheorghe Stoica, precum şi tinderea încordării internaţionale, de
M. Gubelman şi I. Smirnov, vechi legaţiile au primit textul Declaraţiei cu In numele tuturor delegaţiilor, de
condusă de tov. Gh. Stoica, membru al privire la interzicerea propagandei legatul Italiei, care a prezidat şedinţa
de război, asupra căreia au căzut de de vineri a comitetului, a adus copre
— Cuvîntarea radiotelevizată a lui N. S. Hruşciov — • C.C. al P.M.R., care se află dc cîteva membri ai P.C.U.S., membri ai Con acord copreşedinţii Comitetului celor 18 şedinţilor mulţumiri pentru realiza
zile la Moscova, a vizitat Muzeul siliului de conducere al Asociaţiei dc sfate pentru dezarmare — reprezen rea acordului in această problemă im
tanţii U.R.S.S. şi S.U.A., precum şi portantă.
MOSCOVA 25 (Agerprcs). — ţături marxist-leniniste, împotriva re în frunte cu prinţul Suvanna Fumma. Marx-Engels, Muzeul Lenin, Institu prietenie sovieto-romînă. recomandările copreşedinţilor cu pri
După cum transmite TASS, la 25 vizionismului, dogmatismului şi secta Boun Oum şi Nosavan caută să ză tul dc rnarxism-lcninism dc pe lîngă La întîlnire a participat Nicolae vire la ordinea lucrărilor viitoare ale Reprezentanţii Braziliei, Suediei şi
mai, N. S. Hruşciov a rostit la postu rismului, să lupte pentru unitatea în C.C. al P.C.U.S. Membrii delegaţiei acestui comitet, asupra căreia, de ase Indiei au exprimat de asemenea sa
rile sovietice de radio şi televiziune tregii mişcări comuniste şi muncito dărnicească acordul cu privire la înce s-au întîlnit la Casa prieteniei cu un Guină, ambasadorul R.P. Romînc la menea, au căzut de acord. tisfacţia faţă de rezultatul obţinut.
o cuvîntare în legătură cu vizita de reşti, să sprijine pe toate căile miş tarea focului în Laos, iar Statele Uni grup de vechi membri ai P.C.U.S. La Moscova.
legaţiei de partid şi guvernamentale carea de eliberare naţională a popoa te chipurile, doresc dar nu pot să După cum se ştie, problema inter Apoi Comitetul pentru măsurile care
exercite influenţă asupra rebelilor. Or. zicerii propagandei de război a fost contribuie la destinderea încordării
supusă din iniţiativa Uniunii Sovie internaţionale a aprobat în unanimi
sovietice în Republica Populară Bul relor, a spus vorbitorul în continuare. este îndeobşte cunoscut că Boun Oum, raam©fL<M*Il<©F tice, dezbaterii Comitetului celor 18 tate textul declaraţiei şi l-a supus di”
garia. Cele două partide ale noastre con Fumi Nosavan şi ceilalţi reacţionari state pentru dezarmare. Deşi repre cutării şedinţei plenare a Gomitc^ulu.
zentanţii puterilor occidentale s-au opus celor 18 state pentru dezarmare. Co
Această călătorie — a spus N. S. sideră că în relaţiile dintre partidele din Laos există numai datorită spri cositisM aă ©o şi m a i m u lt ă v ig o a r e cu îndărătnicie chiar la discutarea mitetul a aprobat, de asemenea, re
Hruşciov — a fost interesantă şi utilă frăţeşti trebuie promovate pe primul jinului din partea Statelor Llnite ale acestei probleme, majoritatea membri comandările prezentate dc comun acord
în toate privinţele. plan problemele care ne unesc, care Amcricii. MADRID 25 (Agerpres). — crul în semn de solidaritate cu cei lor comitetului au sprijinit propunerea de căirc copreşedinţi cu privire la
consolidează unitatea. In ceea ce ne In pofida tuturor măsurilor repre lalţi muncitori grevişti din Spania. sovietică şi au găsit necesar să se ordinea discutării pe viitor a propu
Şeful guvernului sovietic a expus priveşte, am făcut şi facem totul pen In ultima vreme s-a aflat despre sive şi a promisiunilor demagogice adopte măsuri practice în vederea li nerilor în comitet Comitetul va exa
pe larg impresiile din această vizită. tru ca problemele care sc ivesc între o nouă provocare pusă Ia calc de că greva oamenilor muncii din Spania in In urma luptei hotărîfe a maselor chidării propagandei de război care mina concomitent propunerile în le
partide să se rezolve în spiritul tovă tre reacţionarii din Laos. lingă oraşul fruntea cărora se află minerii din muncitoare din Spania, pînă şi cer înveninează atmosfera internaţională şi gătură cu problema măsurilor împo
El a arătat că îritre partidele co răşiei, pe baza principiilor marxism- Nam Tha. Aceasta stîrneştc bănuieli Asturia, continuă de aproape şapte săp curile conducătoare ale bisericii cato constituie una din sursele de fricţiuni triva răspîndirii continue a armei nu
muniste şi guvernele celor două ţări leninismului, ’ale internaţionalismului serioase, că în cazul de faţă au fost tămâni cu o şi mai mare vigoare în lice, cunoscute prin sprijinul susţinut serioase în relaţiile dintre state. Da cleare şl aceea a măsurilor pentru
nu numai că nu există nici un fel proletar. Fiecare partid trebuie să-şi urmărite scopuri care ţintesc departe. aproape toate provinciile şi oraşele acordat regimului franchist, simţind torită eforturilor perseverente ale dele- micşorarea posibilităţii izbucnirii unui
dc probleme litigioase, dar nu există aducă contribuţia la cauza coeziunii Nu se poate exclude eventualitatea că spaniole. că poziţia acestui regim se clatină au gaţei sovietice, după tratative îndelun război din cauza unei întîmplări, unei
nici probleme care să provoace inter mişcării comuniste şi muncitoreşti, a această provocare avea ca scop să După cum relatează agenţiile de luat atitudine împotriva politicii duse gate între cei doi copreşedinţi ai Co erori sau perturbării telecomunicaţii
pretări diferite. întăririi unităţii ţărilor socialiste, să declanşeze din nou operaţiuni militare presă, celor peste 100.000 de grevişti li de Franco şi guvernul său. După cum mitetului, a fost elaborată de comun lor. Totodată, s-a stabilit că aceste
abordeze adeste probleme dîndu-şi sea pe scară largă în Laos şi, în felul se alătură din zi în zi muncitori de la arată agenţia France Pressc, însuşi acord o recomandare în legătură cu o dcuă probleme vor fi discutate in şe
Vorbitorul a ridiculizat născocirile ma de răspunderea ce revine fiecărui acesta, să ofere S.U.A. un pretext cele mai diferite întreprinderi indus cardinalul Play Deniei, primat de Spa Declaraţie cu privire la interzicerea dinţe alternativ.
raspindite în occident că Hruşciov ar partid pentru coeziunea şi unitatea pentru a se amesteca mai activ în triale din Spania. nia, a aprobat un manifest, în care esle propagandei de război. Declaraţia pre
fi plecat în Bulgaria pentru a aplana întregii ““mişcări comuniste şi muncito evenimente dc partea forţelor reac întreaga regiune industrială Barce criticat guvernul Franco. In urma aces vede printre altele condamnarea îndern-' Cu aceasta, şedinţa de vineri a
pretinse neînţelegeri, a „astupa fi reşti internaţionale. ţionare. lona este complet paralizată, la fel ,v tei acţiuni, relatează France Presse, nurilor la război şi la reglementarea Comitetului pentru măsurile care con
surile“ din relaţiile sovicto-bulgarc. ca şi regiunile industriale Asturia, însuşi Franco a avut o întrevedere cu litigiilor dintre state prin folosirea tribuie la destinderea încordării in
Aşa cum se întîmplă adeseori cu Refcrindu-se la situaţia internaţio Eşecul acestei provocări — a spus Lenn, Biscaya şi altele. Play Deniei, pe care l-a acuzat că forţei, precum şi condamnarea decla ternaţionale a luat sfîrşit.
scribii burghezi — a spus el — şi dc nală, N. S. Hruşciov a arătat că prin N. S. Hruşciov — constituie un aver Muncitorii de la numeroase alte „toarnă gaz peste foc“ şi l-a somat să raţiilor cu privire la necesitatea sau
data aceasta ci au făcut-o de oaie. tre problemele internaţionale dc cea tisment serios pentru reacţionarii Iao- întreprinderi mai mici din Madrid şi renunţe Ia criticile împotriva regimu inevitabilitatea războiului, ea chemînd După o scurtă pauză a fost con
Imperialiştii caută disensiuni acolo mat marc importanţă dc care depind ţieni şi pentru cei care îi sprijină. suburbiile sale au încetat complet lu lui, tocmai intr-un asemenea moment toate statele „să adopte în cadrul sis vocată o şedinţă Plenară a Comitetu
unde ele nu există şi nu pot exista. în bună măsură destinele lumii şi care critic. temelor lor constituţionale măsuri prac lui celor 18 state pentru dezarmare.
îşi aşteaptă de mult rezolvarea sc nu ITotărîrea guvernului S.U.A. de a tice adecvate, inclusiv măsuri de ordin
După ce s-a referit la succesele ob debarca trupe americane în Tailanda legislativ de către statele care vor so După o scurtă discuţie procedurală,
ţinute de poporul bulgar în dezvolta- îngreunează serios reglementarea pro coti potrivită o asemenea formă, în comitetul a hotărît să amînc aproba
îea economiei, N. S. Hruşciov a spus: scopul înfăptuirii prezentei Declaraţii rea definitivă a Declaraţiei cu privire
cu privire la interzicerea propagandei la interzicerea propagandei de război
Ca şi experienţa celorlalte ţări socia mără în primul rînd probleme ca în blemei Iaoţicne. de război". pînă la şedinţa sa de. marţi, 29 mai.
astfel incit toate delegaţiile să se
liste, experienţa bulgară infirmă năs cheierea Tratatului de pace german Se poate sublinia cu satisfacţie — Luînd primul cuvîntul la şedinţă, poată consulta cu guvernele lor.
reprezentantul U.R.S.S., V. A. Zorin,
cocirile duşmanilor socialismului că şi rezolvarea problemei Berlinului occi că primul ministru Suvanna Fumma, ,,C e r e m e l i b e r a r e a n o a s t r a a exprimat satisfacţia delegaţiei so^ Apoi a luat cuvîntul reprezentantul
după instaurarea puterii populare, co dental, problemele dezarmării, ale în ca şi prinţul Suianuvong, conducăto vietice în legăfura cu faptul că vineri Nigeriei, care a prezidat şedinţa ple
copreşedinţii au putut supune spre nară de vineri, şi în numele delega
muniştii nu ar dori să colaboreze cu cetării experienţelor cu arma nucleară. rul Patet Lao, au declarat recent din şs a m n i s t i e g e n e r a l ă “ aprobare Comitetului o declaraţie asu ţiilor celor opt ţări neutre participan
celelalte partide ale oamenilor mun Partenerii noştri occidentali — a nou că ei respectă în mod consecvent pra căreia s-a căzut de acord în pro te la lucrările Comitetului celor 18
cii. Munca comună, armonioasă a co înţelegerea cu privire la formarea gu ATENA 25 (Agerpres). — tari din partea Uniunii Demo blema încetării propagandei de război. state pentru dezarmare a propus in
muniştilor şi membrilor Uniunii Agra spus şeful guvernului sovietic — dau vernului de coaliţie în Laos, realizată Ziarul „Avghi“ a publicai o crate de stînga (E.D.A.) au de mod oficial să anunţe de la 15 iunie
re, sub conducerea partidului comunist dovadă de rigiditate în toate aceste în cursul întîlnirilor dintre cei trei scrisoare adresată Ministerului pus în parlament o interpelare El a scos în evidenţă importanţa o întrerupere de. o lună în lucrările
a avut un mare rol în consolidarea probleme, manifestă o lipsă de dorin prinţi. Acest lucru, corespunde şi Justiţiei al Greciei de către P a în legătură cu faptul că auto textului declaraţiei care cuprinde o conferinţei pentru ca, după cum a
puterii populare şi în succesul con ţă de a reglementa pe calc paşnică punctului nostru dc vedere. De aceea nolis Glezos, Ambatielos, FIo- rităţile au creat pentru deţi condamnare clară a îndemnurilor la
strucţiei socialiste. Aceasta este dc o problemele urgente. Ei nu-şi dau sea guvernul sovietic sc va situa, ca şi rakis şi alţi democraţi, în nu nuţii politici din lagărele de război şi la rezolvarea litigiilor din spus el, delegaţiile să poată face bi
mare însemnătate nu numai' pentru ma sau nu vor să-şi dea scama de pînă acum, în cc priveşte problemă mele a 450 de deţinuţi politici concentrare de pe insula Agliios. tre state cu folosirea forţei. lanţul lucrărilor efectuate. El şi-a ex
Bulgaria. Aceasta este o contribuţie schimbările în raportul de forţe care creării unui Laos neutru şi indepen primat speranţa că copreşedinţii vor
de preţ adusă de poporul bulgar la s-au produs în ultimii ani pe arena in dent. pe poziţiile expuse la conferinţa din închisoarea dc pe insula Evstratios condiţii care duc la Un aspect pozitiv al declaraţiei, <<a informa săptămina viitoare pe mem
experienţa noastră colectivă. Expe ternaţională şi sc mai străduiesc să de la Geneva pentru Laos şi în con Egina, în care sc exprimă un spus V. A. Zoriu, îl constituie şi fap brii comitetului asupra părerii guver
rienţa colectivă este izvorul nesecat promoveze în relaţiile cu noi politica vorbirile dc la Vicna cu preşedintele exterminarea treptată a aces tul că îu aceasta membrii comitetului nelor U.R.S.S şi S.U.A. în legătura
care ne îmbogăţeşte pe toţi şi ne in „de pe poziţii de forţă“. Această po Kennedy. Vom urmări ca conflagraţia protest hotărît împotriva fap îşi reafirmă convingerea că în prezent cu aceasta.
sufla mereu forţe noi în lupta pentru litică — a sublimat N. S. Hruşciov — militară să nu se aprindă în Laos, tului că numeroşi deţinuţi se tora. războiul nu mai poate servi ca metodă
este sortită eşecului. Acum, cînd pu află în închisori de 18 ani pen de reglementare a litigiilor internaţio La sfîr.şltul şedinţei a luat cuvîntul
tru singura vină că au rămas O comisie a Crucii Roşii din nale. In declaraţie ei îşi exprimă do delegatul S.U.A. care a reluat din
rinţa de a educa tineretul în spiritul nou argumente vechi şi puţin convin
Grecia, care a vizitat recent la acestei convingeri şi de a contribui la gătoare în favoarea „schiţei de plan
răspîndirea largă a ideilor păcii, respec cu privire la clauzele unui Tratat
victoria socialismului, a comunismului. terea Uniunii Sovietice şi a întregu vom sprijini aspiraţiile juste ale po credincioşi „convingerilor lor. gărele de concentrare, a ajuns tului reciproc şi înţelegerii dintre po fundamental dc dezarmare generală
poare. şl totală în condiţiile păcii Î11 lumea
Folosind experienţa Uniunii Sovie lui lagăr socialist a crescut nemăr porului laoţian. cauzei păcii, democraţiei şi pro la concluzia că din 188 de de întreagă“.
tice şi a celorlalte ţări frăţeşti — a ginit, a profera ameninţări este un In încjigieţ-cp cuvîntării sale, N. S. gresului omenirii“. Cerem elibe ţinuţi politici 10 se află într-o Reprezentantul S.U.A.. al doilea co
spus vorbitorul — prietenii bulgari lucru cel puţin neserios. Caracterizînd rarea nr Ară şi amnistia gene stare gravă şi că numai elibe preşedinte al comitetului, şi-a expri Următoarea şedinţă plenară a Co
aplică cu pricepere marxism-lcninis- situaţia din Asia de sud-est, vorbito Hruşciov a spus : „Sîntem profund rală, se arată în scrisoare. rarea lor imediată ii poate salva mitetului celor 18 state pentru dezar
mul, luînd în considerare condiţiile rul a arătat că în această parte a convinşi dc triumful deplin al cauzei
din ţara lor. globului, întocmai ca şi în alte re noastre, al măreţei cauze a comunis După cum relatează ziarul de moarte. mare a fost fixată pentru 28 mai.
mului pe rate ne-a încrcdinţat-o Via
Partidele noastre au stat şi stau pe giuni, colonialiştii vor trebui în cele ţiiraiV Ilici I.eniri'". „Avghi“, un grup de parlamcn- Singura hotărîre justă, umană
poziţiile unităţii, strînsei colaborări şi din urmă să renunţe la politica co 0 Pinsa pybHeă franceză şi democratică, se subliniază
întrajutorări frăţeşti a ţărilor socia lonială nu în vorbe, ci în fapte. condam nă îngădwînfa auforifafîior în interpelare, ar fi lichidarea
liste. pe baza egalităţii, neamestecului lagărelor de concentrare, des
în afacerile interne şi a internaţiona Preşedintele Consiliului de Miniştri fiinţarea legilor excepţionale şi
lismului proletar. Partidele noastre a! U.R.S.S. a subliniat din nou că gu a regimului de deportare, decre
consideră că au 'datoria sfîntă dc a vernul sovietic stă ferm pe poziţia că
este necesar să se contribuie Ia crea
lupta pentru puritatea măreţei învă rea în Laos a unui guvern de coaliţie de criminalii fascişti tarea amnistiei generale.
Şeîul guvernului R epublicii S en eg al P.WIS 25 (Agerprcs), — Algeria, devenise un sistem în peri SAM-FILANTROP
In legătură cu sentinţa înaltului oada cind Salan deţinea postul de
v a v iz ita U. R. S. S. Tribunal Militar in procesul Salan, comandant suprem al forţelor armate 4
Confederaţia Generală a Muncii a dat franceze din Algeria. 4
MOSCOVA 25 (Agerpies). — vernului sovietic de a face o vi- publicităţii ut) comunicat în care arată L a adinei b ă trîn e te atitea şi atitea necazuri nopolurile am ericane la g re ş“, z ia r u l v e n e ztie lia n 4
zită oficială în Uniunea Sovie că oamenii muncii din Franţa „con Muncitorii şi funcţionarii sutelor de prin care trece Sam . bogăţiile d in A sia şi t
TASS transmite : tică. în prezent s-a ajuns la. un sideră această indulgenţă scandaloa inireprlnderi din ţară protestează îm unchiul Sam a d even it fi A frica. In tim p ce alţi „ C larin“ conchide cu *
După cum se ştie, Mamadu acord ca vizita să aibă ioc intre să drept cea mai dăunătoare alianţă potriva sentinţei prea indulgente dală Şi, pc lingă toate astea, lîllia ri sînt. izg o n iţi dc
5 şi 15 iunie. a forţelor, colonţalişle şi reacţionare, lui Salan. In multe uzine şi fabrici lantrop. D e necrezut, insă lum ea asta nouă. socia m işcarea de eliberare na acestui program dc in feu - 4
Dia, preşedintele Consiliului de imrmnind o grea răspundere autorită au loc greve de scurtă durată şl mi listă, îl toacă la cap to a 4
Miniştri al Republicii Senegal ţilor. care contribuit: la întărirea pri tinguri de protest. Pe adresa institu aşa este. D eşi n u -i stă tă ziua cu m că-l va d e ţională a popoarelor, Sam dare a A m e n cii Latine t
a acceptat recent invitaţia au mejdiei fasciste şi la încurajarea cri ţiilor guvernamentale sosesc sute de apare în chip de n e vi «
minalilor din Algeria şi Franţa şi pune petiţii şi telegrame în care se pro în fire să dea, ci doar păşi în cel m ai scurt ar trebui să t sc spună 4
in ' primejdie acordurile de la Evian“. testează împotriva sentinţei în proce tim p în tr-o întrecere paş n o v a t ,,o c r o tito r “ a l ă fr o - 4
Uniunea sindicatelor din departa sul Salan. Ele sînt semnate de re să ia, cert este cu de la nica cc i-a fo st im pusă. m ai degrabă a lia n ţă 4
mentul Sena afiliate Ia G.G.M., Uniu prezentanţii celor mai largi cercuri ale asiaticilor. A co lo tinde 4
opiniei publice franceze. un tim p încoace Sam are Ba, în m ulte p rivin ţe, l-a p e n tr u re g re s“, d a le fiin d
nea sindicatelor din regiunea Paris, depăşit deja, iar popoare reuşeşte trucul, capita «
Acţiunile antidemocratice aie afiliate la Confederaţia Franceză a „Vigilenţă". preocupări filantropice. întregi se d esprind din lu l am erican sc in filtrea urm ările iu i nefaste p en r
gkiarele sistem ului im p e ză în econom ia noilor
muncitorilor creştini, Uniunea naţio (D e s e n d i n „ P ra v d a “) Se spune că fila n tro rialist. şi se a lă tu ră so ţări in d ep en d en te pentru tru popoarele lalino-am c- (
nală 3’ studenţilor din Franţa, Sindi cialism ului. a le su p u n e u n u i ja f şi f
preşedintelui Guido agravează situaţia pia ar fi un rem ediu p en m ai necruţător. ricane.
catul lucrătorilor din învăţămîntul pu D ar S a m nici n u se 4
din Argentina blic, Sindicatul naţional al învăţătu tru curăţirea su fletelo r gin d eşle să sc dea bătut P e de altă parte, De „ajutorul am erican“ 4
rilor din şcolile elementare şi Sindi aşa. cu una cu două. C el S .U .A . acordă a ju to r re n u „ beneficiază" ¦ acele 4
păcătoase. E adevărat gim urilor corupte, prin la ri care n u joacă, cum
catul naţional al salariaţilor din învă d i e t e a.z ă im p erialiştii i
al agenţiei Associated Press, relatează că Sam ar avea ce cu- nord-am ericani. A şa, dc
de asemenea, că'Ricardo Balbin, pre ţămîntul tehnic şi profesional au dat pildă. B razilia a fost 4
BUENOS AIRES 25 (Agerpres). — şedintele Partidului Uniunea civică ra publicităţii un comunicat comun în răţi, d a t fiin d că în trea ştearsă de pe lista „be 4
Situaţia politică din Argentina con dicală a poporului, a declarat la 21 care demască atitudinea îngăduitoare n e fic ia r ilo r “. A fo s t şte a r 4
tinuă să râmînă tulbure în timp ce mai că „depăşlndu-şl împuternicirile, ga existen ţă şi-a clădit-o să deoarece n u este de 4
reprezentanţii a tot mai multor partide guvernul preşedintelui Guido a devenit a autorităţilor faţă de crimele cle acord cu ciulul lui Sam
politice condamnă guvernul condus de ilegal întrucît a desfiinţai separaţia mentelor „ultra". declară că autori pe crim e şi hoţii. Dar în problem a cabană (care. I
preşedintele Guido pentru acţiunile sale dintre puterile legislativă, juridică' şi tăţile îşi folosesc energia numai în in treacăt fie spus, îl
antidemocratice. După cum transmite executivă' care reprezintă baza siste el a ju ra t cu m ina pe pricinuieşte acestuia să-
agenţia Reuter, la 24 mai au demisio mului democratic din Argentina“. Agen lupta împotriva demonstraţiilor popu geţi la inim ă).
ţia subliniază că în acest fel Balbin lare pentru pace şi democraţie. inim ă că niciodată nu
nat toii cei 57 de deputaţi în parla şi-a situat, partidul în aceeaşi tabără
ment din partea partidului Uniunea c.u Uniunea civică' radicală intransi Comitetul „Maurice Audme“ menţio va renunţa la unicul său
civică radicală a poporului în semn de gentă şi partidul peronist care au de nează intr-o declaraţie că torturarea
protest împotriva decretului preziden clarat că guvernul a fost format in patrioţilor şi democraţilor arestaţi in scop : profilul.
ţial prin care se suspendă lucrările mod ilegal în urma intervenţiei for
Congresului argentinian. ţelor armate. Deci nu m otive dc po FOILETON EXTERN
Corespondentul din Buenos Aires Agenţia arată în acelaşi timp că căinţă l-a u determ in a t
înrăutăţirea situaţiei economice a Ar
}lan<ia sDoreşte efectivul gentinei, care a dus la mari creşteri să-şi deschidă baicrclc p u ţin de ochii lum ii, vrea intcrm ediul cărora inten
rupelor în irianul de vest de preţuri şi la amînarea plăţii sala ţionează să-şi realizeze
riilor funcţionarilor de stat, a stîrnit pungii. A lta -i buba. Sam să pară sigur d e sine. planurile agresive îm po
HOLLANDIA 25 (Agerprcs). - o puternică nemulţumire în rîndurile triva. la rilo r socialiste şi
Un purtător de cuvînt al armatei muncitori!«' şi-a cam trăit tra iu l, iar Ce n-ar da el să m ai a altor ţări iubitoare de „A ju to ru l am erican“
fandeze a declarat că la 25 mai au pace. D ictaturi sîngeroase
oslt în Irianul de vest la bordul Dean Rusk va purta trupul său, altădată chi fie bogat şi atotputernic ca cele d in V ietnam ul de are rolul şi de a ridica
mei nave militare de transport noi suci, T a ila n d a , C oreea dc
c o n v o r b i r i cu A d e n a u e r peş, devine to t m ai ho cum fusese pe vrem uri, Sud, Taivan, Iran, V e brum a d e. prestigiu pe
rupe olandeze cu un efectiv de 865 nezuela, Spania, P ortu
le oameni. Purtătorul de cuvînt a WASHINGTON 25 (Agerpers). — dorogit. N ecazurile bătri- cind era suficient să în ga lia ctc., se m e n ţin doar care îl m ai are S.U .A .
irătat că noile unităţi vor fi trimise La Washington s-a anunţat oficial datorită dolarilor şi ba
,cit mai repede posibil“ în regiunile că secretarul Departamentului de stat. n eţii se înm ulţesc. V e crunte din sprîncane p en ionetelor S .U .A . Sa m en in străinătate. D ar pres
Dean Rusk, va pleca în a doua jumă ţin este u n fe l cle-a sp u
mde au loc lupte între partizani şi tate a lunii Iunie la Bonn pentru a denia cu coasa la sp i tru ca să închidă gura ne, deoarece experienţa tigiul unui stat ce-şi ba
mlonialiştii olandezi. El a precizat purta convorbiri cu cancelarul Adenauer a dovedit că econom ia
¦ă un batalion antiaerian va fi trimis şi cu alte personalităţi din guvernul nare ii d ă m ereu tircoale, su p u şilo r! A u sosit însă acestor ţă ri n -a cunos zează politica sa faţă de
n regiunea localităţii Fakfak, iar un vest-german. După cum transmite agen cut vre-un progres de pe
dtul în apropiere de oraşul Temina- ţia U.P.I., cercurile oficiale din ca- a ru lîn d u -i colţii. în treg alte tim puri. P olitica urm a „ajutorului am eri a l te s ta t e p e ‘d i c t a t şi.
nian, eliberat recent de partizani. pitala S.U.A. au relevat că această can“ (lucru recunoscut
vizită este pusă în legătură cu diver sistem ul capitalist sctrliie ciom agului nu m ai arc chiar de preşedintele jaf. nu poate fi m en
Agenţia United Press International genţele care s-ati manifestat In ulti S .U .A ., K ennedy), iar si
-flatează ca joi, unităţi terestre, na mul timp între S.U.A. şi R. F. Germa de la încheieturi... efectele de altădată... tuaţia m arionetelor d evi ţinui cu dolari, D e fapt,
zale şT aeriene olandeze au desfăşurat nă într-o serie dc probleme interna ne pe zi ce trece tot m ai
irperaţîuni militare împotriva unită ţionale. r.m : Sc zice cu unchiul Sam Sam , insa, a găsit critică. In a ju to ru l u n o acest lucru l-au înţeles
ţilor de partizani la sud dc Tcmina- ra, ca de pildă în V iet
buan şi în alte părţi ale Irianului de nu m ai este aşa de bo „s a lv a r e a “ : d o la r ii. nam ul de Sud şi Laos, piuă şi unii m em bri ai
vest. n-au fost suficienţi do C ongresului S .U .A . care
® PE SCURT ® gat. c u m era. O sp u n e A şa d a r, p en tru a se larii. ci gu sosit în g ra aduc deseori vorba des
bă avioanele, ta n cu rile si pre enorm ele sum e de
un ziar elveţian, pe n u m en ţin e tare pc piaţă, trupele yanhee. dolari aruncaţi in v în t.
MOSCOVA. Comitetul sovie de stat însărcinat cu problemele m e „ D ie T a l “. Ş i n u unchiul Sam a început R eferindu-se la efecte
tic de solidaritate cu ţările A- Algeriei aî Franţei a anunţat le „ alianţei pentru pro-
fricii şi Asiei a cerut intervenţia în mod oficial că referendumul este de m irare că în u l filantropia cu dolari, n u
de urgenţă a Secretariatului în problema autodeterminării
O.N.U. în cazul lui Antoinc Gi- Algeriei va avea loc la 1 iulie tim ii ani Sam a fost vă m ită cu z g o m o t — „a j u
zenga. a.c. După cum relatează agen
ţia France Press, s-a stabilit or zut im plorind cu pălă tor am erican pentru U n lucru trebuie, insa,
MOSCOVA. La 24 mai a luat dinea dc înregistrare în vederea p r e c iz a t: aceşti dolari,
sfîrşit Ia Moscova cel de al V-lea participării la referendum. Toa ria întinsă prin G erm a s t r ă i n ă t a te “. P r in m i j l o scotociţi din buzunarele
te persoanele care i,poi dovedi contribuabilului am erican,
Congres al Asociaţiei unionale c” au ir-uU pe teritoriul Alge nia occidentală. A nglia, c irea a c e stu i „ a ju to r “, n u ia u calea vântului.
riei timp de 5 ani“ au dreptul L ivraţi sub form ă de
voluntare de sprijinire a arma să participe la votare, indife F ranţa si chiar prin... S a m in ten ţio n ea ză să „ajutor", ci se întorc in
tei, aviaţiei şi flotei, Cuvîntul rent unde îşi au în prezent do sum e înzecite sub' form ă
miciliul. E lveţia. B oala dolarului, prindă m ai m ulţi iepuri dc p ro fil şi in tră direct în
de încheiere a discuţiilor a fost buzunarele unchiului Sam
rostit dc generalul de armată scăderea rezervelor dc deodată. In p rim u l rînd,
Cum s-ar spune — un
Leliuşenko, preşedintele Comi aur, încurcăturile ivite vrea să m enţină in siste
tetului Central al Asociaţiei. fel dc fila n tro p ie cârc
in afacerile d in A m erica m u l său dc ja f ţările eii a lte c u vin te. în sea m
l’ARIS. La 25 mai, ministrul nă hoţie.
Latină, greutăţile prici capitaliste şi să le ad e
I. L.
n u ite d e ..p a r te n e r i'1, m enească pc cele caic
cheltuielile m ilitare p en s-au. elib era t sau sc e li
tru .apărarea“ îm potri berează din ju g u l colo
va unui presupus ..pe nial.
ricol com unist" — iată Dc m ult jinduiesc m o-
Redacţia şi adnfnistraţia z'arulm ; str. 6 Aăartie nr. 9. tel .'iun; I8S, 189, 75, 674. laxa plătită in numerar c o iifönn aprobării Direcţiei Genérale F. I.I.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie tutu. I (parul ; lutreprimleieit Ful' gi alică „I .Yi.u —
