Page 94 - 1962-05
P. 94
'oar;3-Lj ev'a
P R O l.P .T A R I D IN T O A T E Ţ A R U S , I Î N I Ţ I - V A ! şcdinfa ConsilluM de Sial ai E P. Pamîne
Anol XIV. Nr. 2308 Duminică 27 mai 1962 4 pagini 20 bani La 25 mai a.c. a avut loc la Palatul Republicii tru copii, cinematografe, amenajări edilitare,
şedinţa Consiliului ile Stat al R.P. Romîne, pre modernizări de drumuri şi străzi, poduri, în
zidată de tovarăşul Glieorghe Gheorghiu-Dej. diguiri, alimentarea cu apă a 5 localităţi etc.
Au fost adoptate o serie de decrete privind Consiliul de Stat a examinat o serie de ce
construirea de noi obiective industriale, econo reri individuale de comutări, reduceri şi gra
mice şi social-culturale, printre care figurează ţieri de pedepse, luînd hotărîri corespunzătoare.
centrala de termoficare din cadrul complexului
Constînd că publicarea actelor de stat în
industrial Craiova, fabrica de prefabricate de mai multe buletine oficiale prezintă unele ne
beton pentru lucrări miniere de la Oradea, cen ajunsuri, s-a hotărît publicarea acestora într-un
trala telefonică automată — Reşiţa, amenaja singur organ oficial periodic, mai cuprinzător.
rea de noi exploatări miniere, construirea de Editarea noului Buletin se va face de către Con
drumuri forestiere, construirea a 185 blocuri de
locuinţe cu circa 14.000 apartamente, 20 şcoli siliul de Stat.
cu 210 săli de clasă, cămine şi cantine studen
în continuare Consiliul de Stat a luai hotărîri
ţeşti cu 2.000 locuri, colonii muncitoreşti, case
de cultură, dispensare imedicale, internate pen- pentru o mai bună desfăşurare a activităţii în
unele instituţii de stat.
=MB=
Un trai fericit, Plenara Consiliului Central
un viitor luminos al Sindicatelor
Copilul — bucuria noastră, ţările crunt exploatate, despre si-a încheiat lucrările
mîndria noastră, fericirea noas copiii italieni care lucrează de
tră. Privind fiinţa lui gingaşă, la 8-9 ani cîte 10-12 ore pe zi, Sîmbătă au luat sfirşit lucrările ple persoane: membri ai C.C.S., ai comi
ii asemănăm cu o plantă de despre copiii din unele state ale narei Consiliului Central al Sindica tetelor centrale ale uniunilor pe ra
primăvară care năzuieşte din Americii Latine, ale Africii şi telor din R.P. Romînă. muri ale sindicatelor, ai consiliilor re
toată fiinţa ei să se Înalţe, să Asiei care rămîn analfabeţi in gionale şi locale ale sindicatelor, ai
se apropie de soare, să soarbă proporţie de 85-90 la sută. Aces In şedinţa dc sîmbătă, tovarăşii Lu comitetelor sindicatelor din uzine, fa
din el şi mai multă viaţă şi mai te cifre arată limpede ce în dovic Csupor şi Aurel Ardclcanu, se brici şi unităţi agricole de stat, precum
multă vigoare. Copiii sînt cetă seamnă copilăria în lumea ba cretari ai C.C.S., au prezentat la ccl şi invitaţi — miniştri şi alţi membri
ţenii de mîine ai patriei noas zată pe jaf, a capitalului, aco dc-al patrulea punct al ordinei dc zi ai conducerii ministerelor, conducători
tre ; astăzi, înconjuraţi de, gri lo unde soarele nu a răsărit rapoarte privind execuţia bugetului ai instituţiilor centrale şi ai organiza
j a caldă a întregului popor, ei încă. asigurărilor sociale şi bugetului sindi ţiilor obşteşti, cadre de conducere din
cresc bucurîndu-se din plin de catelor pe anul 1961 şi prevederile pe economie, oameni de cultură.
toate condiţiile pe care regimul Kstăzi, copiii patriei noastre, 1962. Plenara a aprobat ambele ra
nostru le-a creat pentru ei, la fel ca cei din întregul sistem poarte. Plenara a adoptat planul de mă
socialist, trăiesc zile luminoase, suri pentru îmbunătăţirea activităţii
...De obicei, ziarele şi reviste pline de bucurii, trăiesc o viaţă, La ccl dc-al cincilea punct al or- sindicatelor în mobilizarea mai largă
le burgheziei publicau pe co lipsită de griji. Ei sint cei care dinei dc zi privind unele măsuri orga a muncitorilor, inginerilor, tehnicie
perte şi Ia loc de cinste chipu peste ani şi ani vor topi oţelul, nizatorice, plenara a hotărît elibera nilor şi funcţionarilor la îndeplinirea
rile bine hrănite ale odrasle vor îmbrăca ogoarele in aurul rea din Prezidiul C.C.S. a tov. Ion
lor exploatatorilor. Dar răzba holdelor, vor cutreiera spaţiul Sandu, în legătură cu trecerea sa in planului de stat pe anul 1962 şi la
tea din cînd în cînd şi ade cosm ic; ei sînt cei care vor altă muncă şi scoaterea din Prezidiu
vărul. Intr-o astfel de revistă a înălţa noi şi noi oraşe, vor afla a tovarăşilor Elena Stoia şi Ion Pascu. înfăptuirea sarcinilor izvorîte din ho-
fost publicată o fotografie cu noi leacuri, vor inventa şi vor Plenara a ales pc tov. Larisa Mun-
un titlu simplu, p la t: „Copii descoperi atîtea minuni la ca tcanu ca membru al Prezidiului C.C.S., tărîrllc Plenarei C.C. al P.M.R. din
de mineri din Valea Jiului“. re astăzi noi numai ne gîndim. şi pc tov. Dcccbal Coliţă, ca membru
Erau trei. Desculţi, îmbrăcaţi în Copiii noştri de astăzi, sint ce supleant al Prezidiului C.C.S. In legă 23—25 aprilie şi a sesiunii extraor
zdrenţe, stăteau aplecaţi deasu tăţenii de rr.iine ai lumii comu tură cu hotarîrilc plenarei C.C.S., ple
pra unor lăzi de gunoaie şi scor niste. dinare a Marii Adunări Naţionale,
moneau în ele. Reporterul ii fo nara C.C. al Uniunii sindicatelor din
tografiase din spate, dar unul Acum, cînd de 1 iunie — ziua De asemenea, plenara a aprobat pro
dintre copii se întorsese chiar în copilului — ne mai despart doar unităţile sanitare a eliberat din munca
clipa aceea. Din fotografie, s-a cîteva zile, ne gîndim şi mai punerile Consiliului General A.S.I.T.
desprins un chip' de copil de mult la nobila cauză a păcii, ne dc preşedinte pc tov. Ion Sandu şi
vastat de foame, cil ochii ne afirmăm şi mai mult hotărî- şi ale Prezidiului C.C.S. cu privire la
firesc de mari, ce aruncau lumii rea nestrămutată de a o apăra. a ales în locul lui pe tov. Dccebal
o acuzaţie grea. O vom apăra pentru ca floa măsurile în vederea îmbunătăţirii acti
rea copilăriei să fie tot mai fru Coliţă, iar plenara C.C. al Uniunii
O simplă fotografie, dar atit moasă, pentru ca petalele ei să vităţii în rîndurile inginerilor şi teh
de grăitoare ! Ea vorbeşte şi as se deschidă tot mai luminoase, sindicatelor din întreprinderile indus
tăzi despre exploatarea ce-a pentru ca soarele păcii să stră nicienilor.
triei bunurilor de consum a scos
domnit odinioară în ţara noas lucească veşnic. Luptînd pentru R abdtorul loan F lorea şi G h . V asilcan, elev în anul I I I la Şcoala profesională, supraveghează cu alenfie In încheierea lucrărilor plenarei a
u r in a r e a m e s e lo r p e n tr u m a ş in ile clc f r e z a t cc se c o n s tr u ie s c în s e c ţia m u f i n i- u n e U c a U . M . C u g ir , din munca de preşedinte pe tov. Elena
tră, despre hidoşenia orînduirii pace, luptăm pentru viitorul tot luat cuvîntul tov. Martin Isac, preşe
Stoia şi a ales în locul ci pc tov.
care-i condamna pe copiii ce mai luminos al copiilor noştri. dintele Consiliului Central al Sindi
Larisa Munteanu.
lor ce făureau întreaga bogă Pentru noi, Ziua copilului este catelor. '
In şedinţele plenarei C.C.S. care a
ţie a ţării, la o copilărie fără ziua păcii, este ziua viitorului, a Lucrărilor de întreţinere a culturilor — Intr-o atmosferă dc entuziasm, ple
întrunit peste 2.300 de participanţi,
copilărie. fericirii de a trăi într-un stat nara Consiliului Central al Sindicale
au luat cuvîntul 46 dc persoane, iar
Astăzi, ziarele ne aduc veşti al oamenilor muncii care s-au lor a adresat o telegramă Comitetului
în plenarele comitetelor centrale ale
despre cele 250 de milioane de eliberat de exploatare şi făuresc Central al Partidului Muncitoresc Ro~
uniunilor pc ramuri dc producţie, 230
copii care suferă de foame în neabătut o viaţă fericită. toată atentia! mîn, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-
P ra ş ila a l!-a S -a prăşit m ecanic în treag a sup rafaţă Dcj.
5a c a rto fi cu porum b (Agcrpres)
_ laBBanaBBoaoaaaasBnatoamigBBBiaaaairjsugaaaBBairiBniiaaaaBBaaBBaBBBaaaaBaaaai»
şi flo a re a -s o a re lu i Pentru a obţine producţii de măsură producţia, organizaţia ! Ş T IR ILE Z ILE I !
cereale cit mai mari, lucrătorii de partid, consiliul gospodăriei,
Concomitent cu plivitu l pă- gospodăriei agricole de stat din au luat măsuri corespunzătoare s a & « n n B n i V 0a»
iouselor, colectiviştii din satul Bireea Mare acordă o deosebită pentru aplicarea la timp a aces
¦m= Vinerea,. îndrumaţi de către or atenţie executării tuturor lucră tei lucrări. Folosind din plin ca
ganizaţia de partid au început rilor agricole în condiţii agro pacitatea de lucru a tractoare
M agazine universale sădeşti şi întreţinerea culturilor prăsi tehnice optime. O mare atenţie se lor şi cultivatoarelor existente Sesiuni ale sfaturilor populare Pentru
toare. După ce au terminat in gospodărie, s-a reuşit ca zil raionale şi orăşeneşti beneficiari
Comitetul executiv al U.R.C.C. cîteva zile va începe construcţia praşila I-a pe cele 12 ha., cu acordă culturii porumbului. Pe nic să se prăşească cîte 50 de
Alba manifestă o preocupare magazinului din Oarda de Jos. floarea-soarelui şi 36 cu cartofi, 170 de ha., din cele 225 semă hectare. In felul acesta, pînă Ieri, intr-o atmosferă, de mare entuziasm, Colectivul Intre- ll
atentă faţă de lărgirea şi ame In cursul acestui trimestru vor colectiviştii de aici au trecut la nate cu porumb, pe lingă îngră- 3 au început lucrările sesiunilor Sfaturilor prinderii dc in- (j
najarea reţelei de desfaceri a fi date în folosinţă magazine aplicarea praşilei a Il-a. Pină şămintele naturale s-au aplicat azi s-a terminat prima praşila ] populare raionale Brad, Haţeg şi Ilia şi ale flustric 1 o c a 1 ă jj
cooperativelor de consum. Sub universale la Mihalţ, Cricău şi acum au fost prăşiţi a doua oa şi îngrăşăminte, chimice, super- ] sfaturilor populare orăşeneşti de subordonare „Economica“ din f
Îndrumarea sa, multe coopera Berghin. Tot în acest trimestru ră cartofii timpurii şi aproape fosfat şi azotat de amoniu. Tot mecanică la porumb. Rezultate ] regională Deva şi Hunedoara. Lucrările se- Sebeş a trimis, de 1
tive săteşti, folosind banii şi se vor înfiinţa 3 unităţi de ali întreaga suprafaţă de floarea- odată, avînd în vedere faptul că Ia începutul lunii 0
materialele acordate de uniune mentaţie publică la Ighiu, Gal- soarelui. De asemenea, s-av, pră praşila este lucrarea principală bune în muncă au obţinut me
şit peste 40 ha. de porumb, de care depinde în cea mai mare } suinilor s-au desfăşurat în lumina sarcinilor şi pina acum, be
şi munca patriotică a membri da de Jos şi Berghin, se va ame acordînău-se prioritate lotului canizatorii Yasile Crăciun, Ilie
lor cooperatori, construiesc şi naja o grădină de vară la Teiuş ] stabilite de Sesiunea extraordinară a Marii *neficiarilor săi 25
amenajează noi unităţi de deser şi un bufet la Mihalţ. Numărul Ocner si Gheorghe Dubuman.
vire. Nu de mult, de pildă, a în total al magazinelor universale | Adunări Naţionale în vederea întăririi şi con- garnituri mo,bilă {
ceput construcţia a două noi ce vor îi date în folosinţă în Z o re s c ritm ul lucrărilor j solidarii agriculturii socialiste din regiu-
magazine universale: unul cu acest an se ridică la 8. 1 nea noastră. tip „Horia“, 70 f
destinat producţiei de 5.000 Kg. Colectiviştii din satul Geoa- lucrărilor agricole în vederea garnituri bucata- 1
etaj la Teiuş, şi altul cu secţii C. HRISTACHE \ rie şi 10 biblio- C
de deservire la itregalde. Peste porumb boabe la hectar. giu mi acumulat o experienţă obţinerii de producţii spori teci tip „Sebeş“.
corespondent 1
S. SAMOILESCU bună in ceea ce priveşte apli te. După terminarea însămîn- S-au evidenţiat în {j
carea la timpul optim a ţărilor, colectiviştii de aici au In excursie
corespondent
trecut la plivitul păioaselor şi executarea lucră- j
rilor echipele dc ţ
la întreţinerea culturilor pră- j D upă o săptăm ină de nea Braşov. Program ul tîmplari conduse 1
i m uncă rodnică, un grup excursiei cuprinde v izita de I u 1i u Şala. v
In joacă... şi în serios şitoare. Astfel, pînă acum s-au. I d c 40 d c m in e ri d e Iu rea staţiunii P ăltiniş şi Avram Besoi şi ţ
prăşit 15 ha. cu cartofi, sfecla j l.M . Jo b ea a plecat !cri a oraşului Sibiu. Bucur Răşinar.
furajeră şi o parte din legume. ţ înlr-o excursie în regiu-
1
...Carmen e neliniştită. Toa bătătoare dc flo ri prim ăvăralice, Totodată, în aceste zile s-a tre Zilele cărţii tehnice \
te păpuşile sint vesele, zim- m ulticolore, s-a lăsat liniştea. cut. la aplicarea praşilei a J-a la i Program
bitoare... Doar curind este şi cultura porumbului. Praşila I-a
ziua lor. Numai. Ursulache Parcă pînă şi guruitul turture mecanică şi manuală s-a apli \ artistic Intre 25— 31 n u d sc 3 0 0 v o lu m e d in d o m e nniiuull "!
pare trist. O fi bolnav ? ! lelor d in crengile castanilor s-a cat pe mai bine de 50 desfăşoară în întreaga s id e r u r g ic i, m e ta lu r gpiie i , jj
ogoit. D in tu fe le apropiate d e iaso de hectare. De asemenea, cu i
Să-i dâm o doctorie! Oare multă însufleţire se lucrează la 1 A zi. elevii Şcolii regiune Z ilele cărţii teh
m in e r itu lu i, a g r o te h n ic ii, ti
siropul de mure, dat intr-o m ie , în v e s lm in la te în flo r i albe, săpatul celor 7 hectare plan ) i>c g a g o g i c e d in
nice, o r g a n i z a t e de construcţiilor ele. jj
tate în această, primăvară cu j D eva prezintă un
linguriţă, o să-i ajute ? iscodesc ochi m ici. jucăuşi ca bo vită de vie. Concomitent cu i bogat program ar- C .L.D .C . H unedoara— D o a r î n p r i m e l e d o u ă jj
— Haide Ursulache. nu face bul de m ei, al p rig o riilo r: aceste lucrări, pe suprafaţa de | lislic. A cesta va
10 ha. de pe care s-a recoltat i cuprinde cintece, D eva. C u acest p rilej, la z i l e d u p ă d e s c h id e r e a jj
nazuri! Primeşte doctoria ! — U n ific , păpuşa D elict învaţă secara furajeră s-a cultivat po
rumb pentru siloz. \ i ecitări, dansuri fi librăria „A le x a n d ru Sa- a c e s tu i b a z a r , lib r ă r ia a [j
-Ar să facă p rim ii paşi !
i p ie sa ' „V iorcl fi hia“ din D eva s-a orgu-
...Ca o e xp lo zie m u ltico lo ră de ) Coana M inciună- f ă c u t v în z ă r i. d e c ă r ţi în jj
n iza t u n bazar al cărţii valoare de circa 3.000
flo ri si dc rachete lum inoase, c n ă ..D ar parcă p o li păstra U nifica GH. SA BAU tehnice, cu p rin zîn d peste lei. 11
valnicul rîs care um ple de soare la nesfirşil, cînd pe aproape se corespondent
. -Tt».
KS. Tfc. ^ ^ *¦L»•"**- **
fele le acestor copii, care nu ştiu şi a flă un ciclist neîntrecut, ca M i-
n u vo r şti n icio d a tă cc-i m izeria, h u iţă ! C ine c m a i p ricep u t ca el?
foam ea sau zdrenţele. C ine se poate încum eta să se ia
R isul lor exp rim ă oglinda v ie a la întrecere cu el ? ! Să încerce
vieţii fericite, plină de bucurii, pe cui ii dă m in a !
care patria noastră Ic-a dăruit-o. — G ala! A m pornit!
(i-m u dacă p u ic ii!
<8.•*. X, «a. «e,
