Page 97 - 1962-05
P. 97
DRUMUL SOCIALISMULUI _____ *U I " VVV
PS?.* ^^^x^^rrr-Tr-rm-«^.^'rr'nvrm^Tzw im xiU ^nnaBaxillIlKrMtg>mviCTWMIWll«aa^ r . j ş w n x i m r t rC^ . wru*^»mamM3m
ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I
IjrrSMM
Mişcarea grevistă a cuprins P e n t r u u n itatea m uncitorilor
întreaga Spanie din cele două state germ ane
La Madrid a fost crea! un comitet central de grevă — Scrisoarea C.C. ai P.SM.G. adresată social — democraţilor
din German a occidentală —
PARIS 26 (Agerpres). — Guardiola (provincia Barcelona) care BERLIN 26 (Agerpres). — TASS In scrisoare se arată că cu toate reprezintă chezăşia victoriei, se arată
Practic întreaga Spanie continuă să au refuzat să iasă din abataje. transmite: acţiunile muncitorilor vest-germani, în scrisoare. In nrmentul de faţă este in R.S. C ehoslovacă este leg ifera t în viitu m in lu l de 9 ani. C o p iii p ri
fie cuprinsă de mişcarea grevistă. Aţi Ziarul „Neues Deutschland“ a pu guvernul de la Bonn a reuşit să-şi important să se mobilizeze întreaga m esc pe lingă cunoştinţe teoretice şi deprinderi de m uncă fizică. Uc ase
nerii grevişti din Asturia insistă ca Potrivit presei, la Madrid a fost creat realizeze scopurile datorită sprijinului forţă a clasei muncitoare din Germa m enea. s-a organizat pe baze noi şi invătăm intul pentru oam enii m uncii
toţi tovarăşii lor arestaţi pentru parti un comitet central de grevă din care blicat la 25 mai scrisoarea adresată de conducătorilor de dreapta ai P.S.D.G. nia occidentală pentru a se obţine o fură a fi scoşi d in producţie. P înă în a nul 1970 to fi tinerii din R .S. C e
ciparea la greve să fie eliberaţi. Ei cer fac parte printre alţii reprezentanţi ai C.G. al Partidului Social's; Unit din hoslovacă vor trebui să-şi term ine stu d iile m edii. I N F O T O : In tim p u l unei
sporirea imediată a salariilor şi lichi Partidului Comunist, ai partidului creş Germania membrilor Partidului Social- Totuşi, nemulţumirea faţă de poli cotitură spre politica raţiunii, înţe recreaţii la o şcoală d e 9 ani.
darea „sindicatelor“ franchiste. Prin tin democrat de stingă şi ai Partidului Democrat din Germania occidentală. tica de la Bonn cuprinde toate pătu
fermitatea sa clasa muncitoare din socialist muncitoresc din Spania. In Imperialiştii vest-gennani — se sub rile populaţiei vest-germane, pătrunde legerii şi păcii.
Spania îşi demonstrează hotărirea de ultimele zile siguranţa franchisfă a ares liniază în scrisoare — ar vrea să rea în ţoale partidele. Aceasta o dovedesc In încheiere, C.C. al P.S.U.G. chea
a pune capăt regimului de dictatură. tat nouă conducători ai „Frontului lizeze cu ajutorul S.U.A. înarmarea numeroasele demonstraţii cu prilejul
popular de eliberare“. atomică, să obţină dominaţia în Eu zilei de 1 Mai, marşurile de protest mă pe toţi social-democraţii cinstiţi sâ
După cum reiese din relatările pre ropa occidentală, să-şi ia revanşa pen împotriva înarmării atomice, hotărîrile
sei, lupta grevistă a oamenilor muncii Liga spaniolă a drepturilor omului a Iru infringerea suferită in ultimul răz organizaţiilor sindicale ale tinerilor se pronunţe pentru coexistenţa paşnică
spanioli capătă un caracter politic fot dat publicităţii un apel în care declară boi şi să includă R.D.G. în N.A.T.O. metaiurgişti şi feroviari. Aceasta se a celor două state germane,
mai pronunţat. că în timpul grevelor autorităţile fran confirmă de asemenea, prin lupta mi
chiste calcă în picioare cu tot mai Tendinţele revanşarde ale Bonnului nerilor din Saar, a metalurgiştilor din pentru reglementarea pe cale paş
In acelaşi timp Ia o serie de între mult cinism orice libertăţi. Actualul însă reprezintă o primejdie serioasă Ruhr şi alte lupte greviste. In sindi
prinderi industriale se desfăşoară cu guvern spaniol, se spune în apel, este pentru pacea din Europa, ultrareaclio- cate a început lupta împotriva poverii nică a tuturor problemelor, să se
o nouă forţă lupta muncitorilor pen narii se împotrivesc oricărei acţiuni pe provocate de cursa înarmărilor, pentru opună politicii Bonn-ului. In scrisoare
tru satisfacerea necondiţionată a reven prin însăşi natura sa adversarul ori calea spre înţelegere şi coexistenţă limitarea profiturilor uriaşe ale patro
dicărilor lor economice. Astfel, 14.000 căror libertăţi şi el încearcă să supra nilor, pentru drepturi sindicale. se cere să se înlărească sindicatele —
de muncitori grevişti de la marele vieţuiască încâlcind în mod grosolan paşnică. organizaţie de luptă a muncitorilor,
combinat siderurgic din regiunea Ovie- cete mai elementare drepturi ale omu Adenauer încearcă din nou să îm Un front trainic al unităţii munci pe:11r¦* > se respinge ofensiva mono
do (Asturia) refuză să reia lucru! în lui. torilor uni cele două state germane polurilor împotriva drepturilor oameni
pofida tuturor ameninţărilor şi promi piedice tratativele dintre Uniunea So lor muncii şi pentru a se obţine satis
siunilor. La 25 mai au încetat lucrul Liga drepturilor omului cheamă opi vietică şi S.U.A. facerea revendicărilor îndreptăţite ale
cerind sporirea salariilor muncitorii de nia publică mondială să sprijine lupta clasei muncitoare.
la marile şantiere navale din Cartage- muncitorimii spaniole, să demaşte şi să
înfiereze represiunile crunte ale dicta Argentina în fafa unei noi crize i
J u s tiţia f r a n c e z ă în a p ă r a r e a c rim in a lilo r O. A, S,
na. Grevele continuă în Biscaya şi Ca- turii franchiste împotriva clasei munci guvernamentale După Salan, şi Jouhaud va fi absolvit
talonîa. La 25 mai au declarat grevă toare spaniole şi a tuturor acelora care
500 de mineri de la mina „Collet" din sprijină lupta ci dreaptă. BUENOS AIRES 26 (Agerpres). - demisia, transmite agenţia France
în sprijinul luptei eroice O nouă criză de guvern ameninţă Presse, pe motiv că Guido nu a rati- de pedeapsa capitală
să izbucnească în Argentina, ca ur ticat numirea administratorului fede
a muncitorilor din Spania mare a demisiei ministrului Afaceri ral al provinciei Cordoba. Perkins anun PARIS 26 (Agerpres). — Acceptarea recursului echivalează cu mer.ţă în cazul Jouhaud. „Nu este po
lor Interne, Jorge Walter Perkins. ţase numirea acestuia fără aprobarea După absolvirea de pedeapsa cu suspendarea pedepsei cu moartea pen sibil, absolut de loc posibil — scrie
prealabilă a forjelor armate. moartea a fostului şef al bandelor cri tru Jouhaud. cu insolenţă ziarul de dreapta „L’Au-
Jorge Walter Perkins. şi-a prezentat minale O.A.S., generalul Salan, o nouă rere“ — ca graţia prezidenţială să fie
ştire vine să umple de indignare opi Apărătorii lui Jouhaud invocă di refuzată lui Edmond Jouhaud“;
5SS : nia publică din Franla. In seara zilei ferite pretexte pentru a-1 absolvi pc
dc 25 mai, la cererea avocaţilor ex- clientul lor dc pedeapsa capitală. Fascişti! îrctefesc
DecEaraţfa Consiliului Naţional al Femeilor Declaraţia 0.0, al P. 0. din Argentina generalului Edmond Jouhaud (care Printre altele, ci spun că dacă Salan,
din Republica Populară Romînă după cum se ştie a fost recent con- şeful O.A.S. a fost condamnat la în tero area în A lgeria
domnat la moarte pentru crimele co chisoare pe viaţă, Jouhaud care a fost
Consiliul Naţional al Femeilor lungul anilor şi-au afirmat vo BUENOS AIRES 26 (Agerpres). - şi al comercianţilor, în avantajul oli mise de O.A.S. din ordinul său în adjunct al lui Salan „nu poate purta ALGER 26 (Agerpres). —¦
din R. P. Romînă a dat publi inţa de a se pune capăt exis TASS transmite: garhiei aflată la putere, al marilor Alger), Ministerul Justiţiei a acceptat o răspundere mai mare“ şi deci n-ar Sentinţa scandalos dc indulgentă
cităţii o declaraţie în legătură tenţei unui regim ce încalcă cu magnaţi financiari şi al monopolurilor recursul, urmînd ca procesul să fie rc- merita pedeapsa cu moartea. Pc de care a fost dată căpeteniei O.A.S., fos
cu lupta curajoasă pe care mun brutalitate cele mai elementare Comitetul Central al P.C. din Ar străine, în primul rînd americane. judccat dc înalta curte dc casaţie. altă' parte, presa reacţionară cere cu tul general Salan, precum şi suspen
citorii spanioli o desfăşoară in drepturi ale omului. Femeile gentina a dat publicităţii o declaraţie insistenţă lui de Gaulle să acorde clc- darea execuţiei sentinţei dc condam
întreaga ţară împotriva fascis spaniole au arătat o dată mai în care demască guvernul Guido, care In declaraţie se subliniază că în nare la moarte a adjunctului său,
mului, pentru drepturi şi liber mult că sînt hotărîte să nu în a venit la putere în urma loviturii de momentul de faţă problema se pune Fr&ncezii doresc in stau rarea onei Jouhaud, au dat un nou impuls fas
tăţi democratice, pentru condi ceteze lupta pînă cînd în Spa stat militare, ca o dictatură militară- în felul următor : sau dictatură mili a d e v ă r a te de mmol*ra ţii an F ra n ţa ciştilor în activitatea lor criminală.
ţii de viaţă mai bune. nia nu va triumfa democraţia. civiiă proamericană. tară fascistă făţişă, sau unitate şi luptă Din toate regiunile Algeriei parvin
pentru preîntîmpinarca consolidării ci — O cuvîntare a lui Maurice Thorez — ştiri despre activizarea bruscă a tero
împreună cu întregul nostru Dind glas sentimentelor mi Planul politic al noului guvern, se şi pentru formarea unui guvern cu riştilor.
popor — se spune în declara lioanelor de femei din ţara noa spune în declaraţie, prevede dizolva adevărat democratic şi popular. Este PARIS 26 (Agerpres). — analizat problema constituirii aşa-nu- Corespondentul din Alger al agen
ţie — ne exprimăm bucuria că stră, Consiliul Naţional al Fe rea tuturor partidelor şi reorganiza necesar să se coordoneze forţele popu După cum transmite agenţia Union mitei Europe integrate. El a subliniat ţiei, France Pressc relatează că bilan
eroica clasă muncitoare, purtă meilor din R.P. Romînă protes rea lor sub supravegherea guvernului lare, să se ia atitudine hotărîtă îm Française d’information, Maurice Tho că aici în rîndurile adepţilor acestei ţul atentatelor fasciste săvîrşitc de ele
toarea glorioaselor tradiţii re tează cu vehemenţă împotriva pentru a garanta victoria candidaţilor potriva măsurilor dictatoriale şi pen rez, secretar general al Partidului Co politici există două orientări : una se mentele O.A.S. în cursul zilei dc vi
voluţionare ale poporului spa represiunilor antimuncitoreşti guvernamentali, dizolvarea parlamen tru schimbări democratice în ţară. Cei munist Francez, a luat cuvîntul la 24 pronunţă pentru crearea unei Europe neri pe teritoriul Algeriei s-a ridicat
niol,. a dat semnalul ofensivei tului, prelungirea interzicerii activită care nu doresc crearea unui front unic, mai în faţa alegătorilor din suburbia „supranaţionale", iar cealaltă pentru la 42, în urma cărora 3S de persoane,
ale autorităţilor franchiste şi din care să facă parte toate forţele pariziană Saint-Maur. Referindu-se la crearea unei „Europe a statelor“. Dar dintre care 37 de algerieni, au fost
împotriva regimului fascist, mo- ţii'-partidului' comunist' Şi a mişcării de stînga fără excepţie, se pronunţă sentinţa pronunţată împotriva lui Sa ambele orientări, în . cele din urmă, ucise şi alte 18 persoane au fost ră
şi cere să se pună capăt terorii, de fapt împotriva intereselor poporu lan de către tribunalul militar, vor sacrifică independenţa naţională şi su nite.
bilizînd Ia acţiune toate forţele peroniştilor si ameninţarea de a ex lui. şi ale întregii ţări. bitorul a spus : bordonează viaţa economică şi poli Dc pc urma atentatelor O.A.S., care
să fie eliberaţi muncitorii ares tinde această prevedere şi asupra al „Această sentinţă nu poate li con tică a Franţei faţă de S.U.A. Maurice s-au desfăşurat în oraşele Alger, Bone,
progresiste din ţară. In rîndu- tor partide. Acest plan stabileşte prin In încheiere, Comitetul Central al siderată dccît ca un semnal de cale Thorez a subliniat că o astfel de Eu Oran, Mostagancm, Sidi-Bel-Abbcs ccl
taţi, să fie satisfăcute reven cipiul amestecului în treburile sindi Partidului Comunist din Argentina liberă pentru crimele O.A.S., asasina ropă constituie o simplă anexă a mai mult a avut de suferit oraşul
rile acestor forţe luptă cu mult calelor şi proclamă măsuri represive cheamă la constituirea unor comitete tele în masă şi distrugerile în Alge N.A.T.O. şi a remarcat că este greu Alger, unde pe lingă cclc 35 dc aten
dicările economice şi politice împotriva mişcării muncitoreşti şi de acţiune unite pe teritoriul întregii ria şi în Franţa. Pericolul fascist sc să sc dea crezare afirmaţiilor lui dc tate cu arme de foc care s-au soldat
curaj femeile spaniole care de-a populare. intensifică în ţara noastră“. El a sub Gaulle cu privire la menţinerea unei cu 27 de morţi, O.A.S.-iştii au mai
ale greviştilor. ţări şi a unei conduceri unice care să liniat că în această sentinţă, ultra- politici independente a Franţei, în organizat trei atentate cu bombe, pre
Planul economic a! guvernului pre colonialiştii vor găsi un stimulent timp ce dc la Rochelle pînă la Mctz cum şi 5 incendii, provocîud înseni
Zile negre la bursa din New York... vede ofensiva împotriva nivelului de ducă lupta pentru formarea unui gu pentru sabotarea pe mai departe a se întinde un şir neîntrerupt dc baze, nate pagube materiale.
trai al muncitorilor, ţăranilor, func acordurilor de la Evian. garnizoane şi depozite americane. Paralel cu activitatea teroristă îm
ţionarilor, intelectualilor, precum şi al vern popular în ţară. Maurice Thorez a arătat că tot mai potriva algerienilor, relatează agenţia
burgheziei naţionale mici şi mijlocii mulţi francezi doresc instaurarea unei In încheiere, secretarul general al France Presse, ultracolonialiştii au
democraţii adevărate în Franţa. Nu P.C. Francez a declarat că contribuţia atacat vineri cu grenade un camion
NEW YORK 26 (Agerpres). - societăţi americane, printre care Suvanna Fumma s-a înapoiat ia Xieng Kuang există sarcină mai urgentă, a spus el Franţei la cauza păcii generale trebuie cn soldaţi francezi, făcind numeroşi
„Ultima săptămînă a fo»t una „American Telephone and Telegraph în încheiere, dccît unirea tuturor fran să-şi găsească expresia în promovarea răniţi în rîndul acestora. Tot vineri,
din cele mai rele pentru Wall Street Company“, „United States Steel“, XIENG KUANG 26 (Agerpres). - a spus că zilele viitoare urmează să cezilor care au aceeaşi părere şi în dc. fapt a unei politici de coexistenţă ultracolonialiştii au organizat un aten
de la „zilele negre“ din 1929“, re „General Electric“, „Standard Oii La 25 mai a sosit la Xieng Kuang se întîlnească cu regele la Luang- lăturarea tuturor obstacolelor ce stau paşnică şi în lupta pentru dezarmare, tat împotriva comandantului regiunii
latează agenţia Associated Press, of New Jersey“. Pierderile suferite primul ministru al guvernului legal al Prabang şi că a propus ca, împreună în calea acestei uniri. începînd cu renunţarea la crearea centrale din Orah, generalul Bcîcnet,
referindu-se Ia scăderile continue în această zi prin scăderea acţiu Laosului Suvanna Fumma şi ministrul cu prinţul Sufanuvong să se întîlneas In continuare, Maurice Thorez a „forţei dc şoc“ şi la efectuarea, ex rănindu-1 uşor.
de la bursa de acţiuni din New nilor s-au ridicat la 7,4 miliarde ad-interim al Afacerilor Externe, în perienţelor nucleare în Sahara.
de dolari, iar în cursul întregii săp- guvernul său, Quinim Folsena. că cu prinţul Boun Oum în valea Ul
York. La 25 mai s-au înregistrat tămîni, la peste 30 miliarde de După sosirea Iui Suvanna Fumma cioarelor pentru a duce tratative tri
dolari. în Valea Ulcioarelor a avut loc un partite în vederea reglementării pro
cele mai mari scăderi din ultimii miting, Luînd cuvîntul Suvanna Fumma
blemei laotiene.
trei ani. In această zi a scăzut
valoarea acţiunilor celor mai mari
Stadiul aciua! ai tratativelor să se discute în detaliu la fiecare pro-
poziţiune, frază, alineat etc.
„Examinarea succesivă a etapelor, a
de la Geneva spus Valerian Zorin, ne-ar da o ima- M E M O R IILE D -L U I N IX O N
g ne completă a situaţiei generale.
Avînd o părere generală despre întregul
După două luni şi jumătate, la Ge de proiectul de tratat sovietic şi de pagandistic în ce priveşte tratativele. proces de dezarmare, s-ar putea găsi 10OOeoOOOOOOOOOOOOOOC O
neva s-a realizat primul rezultat con faptul că acest proiect a devenit auto S.U.A. au fost de la bun început ierni mai uşor mijloacele pentru lichidarea
cret : cei doi copreşedinţi ai confe mat baza de discuţie, punctul de ple hotârite să facă experienţe. Condiţiile divergenţelor ivite“. Neacceptînd să se Poale că n u sîn t prea m u lţi cri chipurile, ar fi ştiu t să se ferească, m ăcar p riu lr-o singură aluzie că Sta- A
rinţei au redactat textul Declaraţiei cn care al tratativelor, delegaţia ameri S.U.A. pentru realizarea unui acord discute in etapa actuală programul de
privire la interzicerea propagandei de cană s-a grăbit să dezgroape propune asupra sistării experienţelor atomice, dezarmare în ansamblu şi cerind să tici în S .U .A . care să găsească un P entru că toată lum ea vorbeşte tele U nite ar acorda a ju to r rebelilor oo
război. Această Declaraţie este o rea rile prezentate de S.U.A. la O.N.U. la au fost nerealiste. Pretenţiile ultima ani ne rezolvarea unor probleme sepa term en m ai p o trivit pentru a desena despre C uba, fo stu l ca n d id a t la p re- în C u b a . în a fa r a h o ta r e lo r c i...“, o
lizare de o importanţă deosebită întru- 25 septembrie 1961.' Astfel, după o tive au fost formulate numai pentru a rate, litigioase, pentru un stadiu ulte politica Statelor U nite din u ltim ii şedinţia Statelor U nite se opreşte
cit reprezintă o condamnare hotărîtă lună şi ceva de la începerea lucrărilor fi respinse cu scopul de a obţine tnînâ rior. delegaţii occidentali au demonstrat ani. R ichard N ix o n , insă, este unul' şi el asupra acestui „spin“ în coasta M a i m u l t c h ia r . N u n u m a i că. a
a îndemnurilor la război şi la folosi Comitetului celor iS. S.U.A. au pre liberă pentru efectuarea experienţelor. că doresc ca Comitetul să bată pasul din cei putini. M em oriile dom niei A m ericii.
rea forţei pentru rezolvarea litigiilor zentat „Schiţa principalelor prevederi Toate puterile neulre reprezentate la pe loc în examinarea diferitelor amă sale poartă sugestivul titlu : „Sase ,.n-a da t să se înţeleagă“ şi n u nu- o
internaţionale. Aprobarea definitivă a ale tratatului de dezarmare generală Geneva, fără excepţie s-au pronunţat nunte tehnice, lăsînd nerezolvate pro c rize “. „K ennedy a făcut m ari greşeli in o
Declaraţiei va avea loc la 29 mai şi totală în condiţiile păcii în lumea împotriva pretenţiilor americane şi se blemele principale. p o litic a sa fa tă d e C u b a “. A c e a s ta m a i c ă „ n -a f ă c u t n i c i o a l u z i e “, oa
după ce delegaţiile se vor consulta cu întreagă“. apropie în mod limpede, prin diferitele Şase crize, la tă ce n -a p u tu t el e părerea d-lui N ixo n . V ă închipuiţi dar cînd K ennedy a făcut sus-am in- o
guvernele lor. lor formule de compromis, de concep Pentru ca tratativele de la Geneva să uite cînd s-a apucat să-şi scrie insă cum va că aceste m a ri, greşeli Udele d ecla ra ţii, N ix o n a m ers a tît oooooA
Documentul american, abundă în ţia sovietică“. să progreseze este necesar ca puterile m em oriile. A ceste crize îi am intesc înseam nă absurda şi crim inala in - dc departe incit, după' cum recunoaş- o
După cum s-a mai anunţat. Comite prevederi vagi, confuze, care urmăresc, occidentale să nu pună procesul dezar d -lu i N ix o n , fo stu l vicep reşedinte şi terventie îm potriva unui popor paş- Ie în m em o riile sale, a trebuit să
tului i-a fost prezentată propunerea nu realizarea dezarmării generale şi Examinarea articolelor proiectului de mării în dependenţă de rezolvarea pro fosltil candidat la titlu l da preşedin critice propunerea lu i K ennedy de O
celor opt state neutre, de a se între totale, ci legalizarea spionajului, prin tratat sovietic referitoare la prima eta blemelor internaţionale litigioase care a sc acorda un a stfel de a ju to r „ca ®
rupe tratativele pe timp de o lună, în- organizarea unui control al înarmă pă a dezarmării generale şi totale, pre creează încordare în lume, ci să ac fiin d greşită şi lipsită de. răspun-
cepînd de Ia 15 iunie, pentru ca dele rilor. cum şi a punctelor corespunzătoare cepte propunerea realistă, logică, aceea
gaţiile să poată face bilanţul lucrărilor din „schiţa“ americană şi schimbul de ca Comitetul să treacă la dezbaterea te. de toate dureroasele sale neca PAM FLET d e r c “.
de pînă acum. Cu toate acestea, (a 17 aprilie în ac păreri care a avut loc asupra lor, au întregului plan de dezarmare generali zu ri : n ep u tin ţa d e a vin d eca in tară
tivitatea Comitetului a intervenit ceva scos la iveală divergenţe substanţiale şi totală. şom ajul, prăbuşirea sub picioarele 77ic ? D l. N i x o n a r r'ă m în e î n m ă r G rea. m eserie au politicienii S ta ^
In ce stadiu se află în momentul de nou: s-a elaborat preambulul Trata intre poziţiile părţilor. Divergenţa prin sale a prestigiului Sta telo r U nite, telor U nite ale A m e r ic ii! N u eşti
faţă tratativele pentru dezarmare ge tului de dezarmare generală şl totală, cipală a reieşit din faptul că potrivit Exprirnind poziţia statelor neutre, scuipăturile cu care a fo st acoperit m urit, dacă s-ar da o asem enea in n evo it doar să suporţi scuipatul şi
nerală şi totală ale Comitetului celor adică, în fruntea tratatului au fost în planului proiectului sovietic, mijloacele delegatul Indiei a făcut propunerea de de sus pînă jos in vizitele „dc prie terpretare vorbelor sale. D c a ltfel, dispreţul popoarelor, ci trebuie să
18? scrise năzuinţele fundamentale ale ome de transportare la ţintă a armelor nu a se dezbate paralel proiectul de tratat tenie" în A m erica de Sud, m aşinile el îşi precizează atitudinea. N u ope m ergi chiar pînă la ultim a lim ilă a
nirii. Popoarele aşteptau ca acest pas cleare trebuie distruse paralel cu des sovietic şi „schiţa“ americană şi de a discrete care sin i n evo ite să aştepte raţiile îm p o triva C ubei, ci declara
Avînd în vedere ritmul în care se înainte, care constituie o realizare în fiinţarea bazelor militare de pe teritorii se trece peste divergentele ivite de-a la poarta de serviciu a caselor de ţiile despre Cuba, făcute în cam pa dispreţului, la aulodispreţuirea pro- ^
desfăşoară tratativele şi rezultatele semnată a tratativelor, să fie urmai străine. Vrînd să creeze avantaje mi lungul dezbaterilor acestor două docu ouspe(i din străinătate, pen tru a asi prfei tale dem nităţi, ca să faci (şi A
obţinute, se poate aprecia că piuă in de acorduri eficace, pentru a se putea litare pentru occident. S.U.A. se opun mente. nia electorală dc preşedintele (pe să recunoşti deschis), ceea ce a fă -
prezent lucrările Comitetului nu s-au ajunge cît mai repede la o înţelegere desfiinţării bazelor militare şi cer o gura o retragere „onorabilă“ d ip lo atunci candidatul) K ennedy, îl ne- cut şi a recunoscut N ixon. Pe dc o Ă
apropiat de elaborarea unor măsuri asupra celorlalte prevederi ale proiec reducere cu numai 30 la sută a mij Delegaţii Uniunii Sovietice şi ţărilor m ulţum esc pe N ixon. K ennedy a de- o.
reale de dezarmare tocmai din cauza tului de tratat. loacelor de transportare a armelor nu socialiste s-au declarat imediat de m a ţilo r am ericani. p a r t e .c r itic a d e c la r a ţiile l u i K e n -
piedicilor ridicate în calea dezarmării cleare. In faţa acestei situaţii, logic ar acord cu această propunere. Râmîne
de reprezentanţii puterilor occidentale Nu au trecut însă decît cifeva zile li să nu se discute în detaliu atunci doar ca şi partea occidentală să cadă M eseria dom n u lu i N ix o n n -a fost clarat alunei că el consideră absolut n e d y ’ m r !,c d a a l lă !, a r l e ’ î n c a li‘ A
de la elaborarea preambului şi pe in cînd există divergenţe în problemele de acord pentru ca dezbaterile să uşoară. necesar un a ju to r substanţial dat [a te a sa d c ^ p r e ş e d i n t e , p r e g ă te a A
Faptul că Occidentul nu doreşte de sula Christmas din Pacific au început poată progresa. Realizările, chiar mo
zarmarea generală şi totală s-a vădit să se înalţe ameninţătoare ciupercile principiale, întrucit asemenea discuţii deste, de pînă acum ale conferinţei de X Ca om cu experienţă, trecui prin contrarevoluţionarilor cubani. invadarea C ubei. O spune el singur: A
încă de la începutul tratativelor. In radioactive ale bombelor nucleare de la Geneva îndreptăţesc totuşi opinia
timp ce delegaţia Uniunii Sovietice a tonate în atmosferă de Statele Unite, nu ar conlribui de loc la lichidarea publică mondială să ceară participanţi 9 m ulte, acest harnic slujitor al inte- Ce g afă d ip lo m a tic ă ! D l. N ix o n >’în/ tr t d r c a b e r e t ă a e m ig r a n ţilo r a
venit la Geneva cu un plan concret, începerea experienţelor a provocat un lor la tratative noi eforturi serioase şi n-ar fi făcu t-o niciodată. De ce să
cuprinzător şi clar de dezarmare, re val de protest în lumea întreagă. principalelor divergenţe, ci ar com a reselor m onop o lu rilo r am ericane se piardă S.U .A . prietenii din A m erica c"'Jani ~ se la u d ă el a cu m — a A
prezentantul Statelor Unite şi ceilalţi sincere pentru a învinge dificultăţile L a tin ă ? D e ce să se exp u n ă S .U .A .
occidentali au venit nepregătiţi, fără „Formula „experienţe şi tratative“, plica şi mai mult problemele. Or, 9 sim te astăzi în drept să dea sfa- f°st, cel pufiti în parte, un rezultat A
nici uit fel de document. Numai cînd scrie ziarul vest-german „Die Andere existente şi a rezolva neapărat această O tari.
şi-au dat seama de ecoul uriaş stîrnit Zeitung“, s-a dovedit a fi un truc pro- iocmai avînd în vedere acest fapt, de 111 e fo r tu r il o r m e l e “. X
mare problemă a contemporaneităţii.
legaţiile occidentale susţin la Genevr ^ L u i N ix o n n u -i place cu m , m erg oprobiului, o p iniei publice m o n d ia le M em oriile dom nului N ixo n vor ^
C. ALEXANDROAIE
O astăzi treburile la Casa A lbă. C hiar şi încă, in cadrul p u b lic, î n . A d u n a - folosi, eventual, d ip lo m a ţilo r am e- O
0 d om niei sale (cam pion al gafelor po- rea G enerală a O .N .U . ? N u era ricani. E le nu spun insă n im ic nou ^
g litice) i sc pare că n u m ărul eşecu- m ai b ine ca to n te acestea să fie popoarelor care cunosc de m u ltă vre- 9
O iilor diplom atici am ericane este exa- ţin u te, in ta in ă ? m e a devăratul caracter ullrarcac- O
9 gerat. Ş i arată concret unele din ..SecretU l o p era ţiu n ilo r“ — scrie fio n a r şi dem agogic al p o liticii am e- A
v „g r e ş e lile " p e c a ic a d m in is tr a ţia el — trebuia păstrat cu orice pre(. ricane ^
O K en n ed y le-a com is şi d e care el, E u n -a m dat să se înţeleagă nici DD ^
AO
AA<X><XXXX>AO<X>AAAAAAAAAAC OA OAOOAAAAOAAAOOAAAAAAAAOCAAAAAAAAAAAAAAAAAAAOAAOO
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. leleton: 188. 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. T.T.R. nr. 263,328 din
6 noiembrie 1949. — lip an ii; Întreprinderea Poligrafică „1 Alai“ — Deva.
