Page 98 - 1962-05

PROLETARI VIN TOATE TARILE, VNIŢI-VĂ'!
WBEIEEBEESEIEEEEMREGIQţi^^RiHMHlDiDABftSMS
Anul XIV. Nr. 2309
FIERUL VECHI
OTELÂRIILOR
Directivele celui de al IlI-lea Con­
gres al P.M.R. prevăd ca în anul 1965
&ă se ajungă la o producţie anuală de
o,3 milioane tone oţel. Acest obiectiv se
va obţine atit pe seama punerii in func­
ţiune a noi cuptoare Martin, cit şi a
folosirii intensive a capacităţii cuptoa­
relor actuale. Şi, pentru a-l atinge cu
succes, oţelarii de la Hunedoara s au
angajai ca pînă în anul 1965 să spo­
rească cu 20 la sută indicii de ui:ii-
zare prevăzuţi de Congres pentru anul
1965. Cit priveşte sarcina de creştere de
40 la sută faţă de 1959, prevăzută pen­
tru ultimul an al şesenalului, colecti­
vul secţiei a 11-a s-a angajat s-o de­
păşească încă in 1962.
De curind in ţara noastră a fost în­
cheiată colectivizarea agriculturii. Pen­
tru consolidarea economică a gospodă­
riilor colective, pentru obţinerea unor
producţii sporite la hectar, este nevoie
de cit mai multe tractoare şi maşini
agricole, a căror construcţie necesită
cantităţi mari de oţel.
Angajamentele oţelarilor sint deci,
valoroase. Dar. traducerea lor iu viaţă
depinde în mare măsură de felul în ca­
re sint aprovizionaţi cu fier vechi. Din
lipsa acestui material, ei au intîmpinat
in primul „trimestru al anului greutăţi
serioase, au fost înregistrate multe ore
de staţionare a cuptoarelor. Or, sta­
ţionarea unui cuptor timp de o zi în­
seamnă sute de tone de oţel pierdute.
Un sprijin preţios însă 11 pot acorda
colectivelor de oţelari, toţi oamenii
muncii din regiunea noastră. In fiecare
întreprindere, uzină, fabrică, exploatare
minieră, S.M.T. şi G.A.G. s-au G.A.S.
există cantităţi importante de fier vechi
ce pot li colectate şi expediate oţelării­ gistrat la I.C.M., de C.S.H., provine
lor. bine înţeles, pentru aceasta, este
nevoie de preocupare şi clort.
întreprinderea de colectare a meta­
lelor, secţia Hunedoara, a rămas in
primele -I luni ale anului cu planul ne­
realizat. Oţelarii au fost lipsiţi astfel
de o mare cantitate de fier vechi. Acest
lucru se daioreşte faptului că multe în­
treprinderi şi-aii realizat doar parţial
pianul de predare şi colectare, iar une­
le, deloc. I.C.S.H., de pildă, a rămas
datoare cu peste 1.000 tone. Uzina ..Vic­
toria“ Căfan cu peste 500 tone, Atelie­
rele R.M.R. Simeria cu aproape 200
ş.a.m.d. In această categorie mai in­
tră şi colectivele E. M. Ghclar, Trus­
tul aurului Brad, U. M. Gugir, U. M.
Zlatna şi altele.
Printre cele care n-au predat în acesl
an nici o tonă de fier vechi din plan
se numără I. F. Dobra; grupul C.oro-
i'ştj şi I.F. Petroşani. Din planul pe
luna aprilie n-au predat nimic, P.T.I.R.
regiune, fabrica „Sebeşul" şi I. F.
Sebeş, iar I.F. Haţeg doar 7 tone.
Nu există oare rezerve de fier vechi ?
Realitatea confirmă că da. La punctul
Stânija colonie, de exemplu, aparţinînd
Trustului aurului Brad, se află în pă­
răsire. de multă vreme, o centrală ter­
mică şi rămăşiţe dintr-o uzină de pre­
parare. La llaneş şi Almaş au fost
casate două instalaţii de preparare. La
Uzina „Victoria" Călan stau de ani de
zile 3 vagoane de cale ferală ce nu
mai pot fi folosite ş.a.m.d.
Asemenea exemple se pot da din fie­
Instolatorii
Echipa de munci­ pa lui A. Duşan şi-a
tori-instalatori. dc depăşit planul cu
pe şantierul 10 Con­ 10-20 la sută. Acea-- centralei termice de
strucţii din Vulcan, sin echipă a insta­
condusă de comu­
nistul A. L>uşan, e- lat centrala termică
xecuiă lucrări nu­
mai de bună calita­ a noului cvartal de
te. în fiecare lună
din acest an. echi- blocuri, de pe stra­
da Republicii şi în
prezent lucrează la
B58e .
HUNEDOARA _ PEISAJ INDUSTRIEj
Marţi 29 mai 1862
care ramură industrială, lată. la între­
prinderile miniere, zac in subteran su­
te de metri liniari de calc ferată, sule
dc vagoane şi diferite utilaje şi insta­
laţii ce nu mai pol îi folosite. Numai
la E. M. Teliuc (care şi-a realizat pla­
nul de predare) stau disponibile 360
vagonete, 10 locomotive cu aburi şi al­
te utilaje. Trebuie doar luate măsuri să
fie casate şi predate I.C..M. La între­
prinderile forestiere se găsesc sute de
metri dc cablu rle funicutar. cărucioare.
La fabrica -.1 Mai“ din Petreşti stau
nefclositc o instalaţie pentru cofrajc.
o maşină de aburi şi un generator de
rurent continuu, l.a fabrica de cărămi­
dă din Sîntjmbru. aparţinînd de l.l-L.
Alba lulia. se află un cazau dc aburi
de mare capacitate, ce poate fi casat,
tu inventarul întreprinderilor dc induş;
trie locală din regiunea noastră exis­
tă şi circa 100 prese de ulei, ce tui se
mai utilizează.
Este bine ca comitetele de partid,
conducerile acestor întreprinderi, con­
ducerea secţiei de industrie locală a
sfatului popular regional să facă totul
peniru ca fierul vechi să ajungă cit
mai repede ia oţelării.
Vorbind despre rezerve, trebuie ac­
centuat în mod deosebit pe G.C.V.J.
şi G. S. Hunedoara. Deşi şi-au reali­
zat planul de predare, aceste unităţi mai
pot da încă mult. Din galeriile minelor
n-au fost scoase zeci de tone de. fier
vechi (scocuri, lanţuri de craţere. şine
de cale ferată, armături metalice etc).
In secţiile C.S.ţf. mai există piese şi
utilaje disponibile.
Mai este necesar să menţionăm că
peste 1.000 tone din fierul vechi înre­
din ţttnderu! folosit la furnale. Lucru
cit totul confrar dispoziţiilor, deoarece
acest material trebuie să meargă Ia
oţelării (în acest caz însă, nu se în­
registrează la I.C.M.). Deci, cum se spu­
ne, s-a făcut un furt de căciulă.
Cantităţi apreciabile de metal mai pot
fi extrase şi din haldele de zgură de la
Hunedoara, aparţinînd direct secţiei
I.C..M. Dacă direcţia l.G.M. Bucureşti
se va îngriji ca secţia Hunedoara să
fie dotată cu maşinile şi utilajele ce-i
mai sînt necesare, cantitatea de metal
de pe acest şantier va putea spori cu
circa 2.000 — 3.000 tone pc lună. Este
ti cantitate apreciabilă. Dar, piuă atunci, ® Ş tiţi, m a i ales în tre Jscroni şi
cel mai bun lucru este ca întreprinderile
clin oraş: I.C.S.H., autobaza I.R.T.A..
clc., să-i acorde sprijin în mijloace de
transport.
In regiunea noastră sînt însă şi co­
lective de muncă care şi-au realizat si
depăşit chiar planul de colectare. Prin­
tre ele se află U.R.O.C. llia. Brad şi
Orăştie, întreprinderea de Explorări
„Ardealul“, întreprinderea de electrici­
tate Deva, S.M.r. Miercurea şi altele.
Comitetele de partid ale întreprinderi­
lor rămase deficitare, conducerile ad­
ministrative, organizaţiile de sindicat
şi L.T.M. de la acestea vor trebui să
depună toate eforturile pentru a le ur­
ma exemplul. Fier vechi există in can­
tităţi apreciabile în regiunea noastră.
Să facem totul pentru a-l trimite cit mai
grabnic oţelarilor !
instalarea celui de­
al 6-lea cazan al
la blocurile ?. R, S,
cu 120 apartamente
şi şcoala cu 16 cla­
se.
R. NICOLAE
tehnician
i !111
^0Ee>8>L>EOl<>}pgO§PL»§L>&>
I Materialele au |
| sosit la timp
®Y. Im piegatul de • •
m işcare tocm ai
lăsau• receptorul jos, cind în Q
prag apăru tinărul m ecanic O lă- g
roiu.
— C hiar vroiam să-fi vor-
^ hcsc— i sc adresă el. M i s-a q
telefonat de la C oroeşli cu pe
şantier este nevoie urgentă de
to a te m a teria lele ce sc a flă la
® n o i în stafie. Or, garnitura arc
a to n a ju l com plet...
tju — D a . în ţe le g . E c a m g re u .
V ulcan. Dar. dacă e nevoie..
r> — /fi m u lţu m e s c . e x p e rie n ţa
fiF olosind d in p lin
i i acum ulată, conducînd locom oti-
^ va cu atenţie şi pricepere, m e­
ri, c a n ic u l O lu r o iu . a r e u ş it să
o' transporte zilele trecute d e la
i î U v ezen i la V ulcan u n tren su ­
ri pralonat cu peste 500 tone. M a ­
ţ i tcrialcle au sosit astfel la tim p
w pc şantierul dc la Corocşti.
| I. CRIŞAN |
c corespondent V
%%
Legumicultori
la m a încă n u-şi ridicase m antia
albă de zăpadă, cind legum icultorii
d c la secţia D eva a G .A .S . B ircea
• y s-au apucat cu m igală d e lucru. M ai
y in tii în serele reci, apoi la răsad-
n iic. H otărîrca şi dorinţa lor dc a
trim ite m uncitorilor d in regiune le­
gum e şi zarzavaturi proaspete încă
d in p r im e le z ile d c p r im ă v a iă , an ,,’n jurul oraşelor zone
fost m ai puternice decît frig u l ier­
nii. D eşi cele opt sere n u sîn t pre­
vă zu te cu instalaţii peniru încălzire
(sere reci), ci au a m en a ja t aici p a ­
turi calde şi au cultivat salată şi
j> c e a p ă . A p o i, în r ă s a d n iţe le ce se în - a apărui o grădină m are, care sc
4 tin d p c 2.712 m .p. au sem ă n a t roşii,
4 va rză d e va ră şi dc toam nă, ardei...
\ A u trecut dc atunci m ai bine de
y două luni. In acest tim p , alături de
y brigadierul D avid C ătnnă şi de cei-
4 lal(i brigadieri, tinerii legum icultori
4 vegheau asupra vegetaţiei plantelor,
J pliveau buruienile. A ven it apoi
y vrem ea recoltării salatei, a cepei şi
. plantării răsadurilor care crescuseră
y viguroase. Pe p iaţă au apărut pri-
y m elc legături de ceapă .verde, pri-
4 m elc kilogram e de salată. ,
4 C um părătorii le-au prim it cu bucu-
^ rie, poate m ulţum ind, in gînd. acc-
y lora care prin hărnicia lor le-au fă -
y cut să rodească cu o săptăinînă sau
f o luna m ai devrem e. A u m ultum il
4 in general legum icultorilor. Sidcrur-
ţ gistul din com binatul hunedorean,
y ceferistul d in Sim eria, m uncitorul dc
(1 la fa b r ic a d e c o n s e r v e d in D e v a , şi
4 to(i cei care au m încal cu poftă
^ salata, ceapa verde, cum părată dc
la m agazinele gostat sau ale
O .A .D .L .F .. n u a v e a u d c u n d e să
y cunoască p e cei care le-o trim eteau.
(ţ Ş i, p o a te c u în tim p ce e i se n ş c -
r zau la m asă, tinerii de la secţia
\ legum icolă D eva, !van Rem m , L iviu
y M orarii, M arliş D ănilă şi to ii cci-
f lalţi, îndrum aţi dc inginerul E m il
4 B ăilă, recoltau no i ca n tită ţi dc cea-
4 pă, ori plantau răsadulile viitoarelor aveam ceva greutăţi, m ă adresam
\ legum e şi zarzavaturi...
4 D upă ce p lantele au răsărit, legu­ tovarăşul N ich ila m ă ajuta, sfă tu ia -
m icu lto rii d in D eva n -a u stal o clipă. du-m u. cum să lucrez...
U nii. în fru n te cu ntcm istul Iva n li
D araban, conductor dc atelaj, sc în ­ fu l secţiei ş ! secretarul de partid 4
d e le tn ic e a u cu tr a n s p o r tu l g u n o iu lu i silit, v ă z u ţi îm p r e u n ă la sere. la riî- t
y la grădină,, uliii, după arătură, dă- suduite ori în grădină. Ca şi oam enii. J
dcau form a straturilor, plantau ro-
4 şille, ardeii, varza, vinetele, sem ă-
4 nan m orcovii sau pătrunjelul.
P rod u se de c a lita te a I*a
4 pagini 20 bani
m WISBKIKmESEEBlK^ mH Ü Lupta pentru o calitate supe­ sporirea producţiei de calitatea
Echipa de fierari VieIonişti condusă ăe comunistul Ştefan
'AVdai de la şantierul T.R.C.H Cuqir execută lucrările în gra­
fic şi. de bună calitate. In luna aprilie, ei. şi-au depăşit norma
| ăe producţie cu 21 la sută.
IN FOTOGRAFIE : Membrii echipei, in timpul lucrului.
V7
Muncă însufleţită Sa întreţinerea culturilor
g viete p.v.c., şi cu 0,5 la sută
Brigadă fruntaşă
In dorinţa de a obţine producţii iot
mai sporite, colectiviştii din Orăştie
acordă o deosebită Ittenţic executării la
timp a lucrărilor dc întreţinere a cul­
turilor.
Participînd în marc număr la muncă,
ci au reuşit să termine praşila pe foa
te cele 30 ha. cu cartofi, 12 lia. cnffca-
rea-soareiiţi, 6 ha. cu mentă şi 210 ha.
cu porumb.
Cele mai bune rezultate la executa­
rea lucrărilor de întreţinere au fost ob­
ţinute dc brigada a Il-a condusă dc
lucia Dărăbanţu. brigadă declarată ca
fruntaşă pc gospodărie.
ROMAN FOIENARU
corespondent
Inîr-o singură zi
Cu deosebită însufleţire sc munceşte
la executarea lucrărilor de întreţinere a
culturilor şi în gospodăria agricolă co­
lectivă din satul Ohaba, raionul Sebeş.
Aici,' pînă la 25 mai s-a prăşit floarca-
soarelui pc toate cele 30 ha. si s-a
R ecom andarea C onsfătuirii pc (ară
a ţăranilor co lectivişti privind- crea­
rea de zone legum icole în ja ru l ora­
şelor, a g ă sit u n larg răsunet in
jin d u l lucrătorilor d in colectivul sec­
ţiei. D ovadă grăitoare este enluzias-
legumicole puternice"
wnrilîwiimfiwifnirwaumwxiuMn¦«¦iinPiHpaitoiiiwwrn».i.«
m u l cu care legum icultorii au pornit
la aplicarea ei in viată.
A cu m , la m arginea oraşului D eva
în tin d e pe suprafaţa de 120 hectare.
C a s ă p l a n te z i II h e c ta r e c u c ea p ă ,
11 hectare cu roşii, 9 hectare cu
va rză de vară, 27 cu cartofi, 11 cu
a rd e i, 7 cu c a str a v e ţi, o. c u . p ă tr u n ­
je l şi m o rc o v i. ele., n u -i o treabă f
uşoară. P riceperea şi hărnicia colcc- 4
tiv u lu i si c lici, care a ştiu t să -şi o r- $
ganizeza bine m unca, au fost scoase L
în evid en tă şi .de d a la aceasta. C u ţ
toate că-s p u tin j, la num ăr tsecţia ţ
nu arc m ai m u lt dc 150 m uncitori), t
oa m en ii an făcut fa tă , cxe cu tin d in J
tim p toata literaliic.
E ste m eritul tuturor şi în prim ul t
rîiid al iîn ă n ilu i in g in er E m il Băilă. ^
care, aşa cum spune şi secretarul or- ^
genizttţiei de partid, deşi de cu- y
rin d ven it la secţie, a reuşit să cu-
n o a s c ă o a m e n ii, lo c u l d c m u n c ă . (*
C e e a c e n - a s p u s s e c r e ta r u l d e p a r tid , ţj
dar o spun faptele, o spune inginc- y
n il, este că organizaţia de partid, y
c o m u n iş tii a u în d r u m a t c u p ric e - y Vedere
4fie re în tr e a g a a c tiv ita te , a u cuiuln.s Uzin;,
!în m ii !iaşi ai In g inerului.
— D a c ă a m r e u ş it să c u n o sc o u - y răcire.
4m e n ii, să o r g a n iz e z m u n c a m a i b in e
4d c c il în alţi. a n i — sfru n e E m il
4B ă ilă — a p o i a m r e u ş it n u m a i d a -
lorită organizaţiei dc partid. C ind
secretai ului de partid. Si totdeauna
yN u s in t s im p le v o r b e . D e se o ri şc-
inginerul nu stă o clipă. A cum . p ic o - y
atparea de seam ă a tuturor este y
4în tr e ţin e r e a c u ltu r ilo r . A u în c e p u t
¦**¦**¦¦;,tl
Y 3 MM iw serivttsa/sgii
• Sport: Campionatul re­
gional de fotbal (pag. 2-a)
0 Succesul de mîine tre­
buie pregătit azi (pag. 3-a)
9 Grijă şi operativitate în
rezolvarea scrisorilor oa­
menilor muncii (pag. 3-a)
• De peste hotare (pag. 4-a)
rioară ă produselor împreună I-a, De aceea, am şi lansat ini­
cu sporirea producţiei, a pro­ ţiativa „Numai produse de cali­
ductivităţii muncii şi reducerea tatea I-a“.
t nisat. Kceste succese fac ca
r--- -SWh
început praşila porumbului. Intr-o -sin­
gură zi, organizaţi in brigăzi şi echi­
pe, colectiviştii au prăşit aproape 20 ha.
cultivate cu această plantă.
Fruntaşi Ta lucrările de întreţinere sc
situează pînă acum colectiviştii din bri­
gada a IV-a condusă dc loan Mura-
şnnu, urmaţi de cei din brigada a II-o
condusă-;-.<le Vasile Mihâlţeanu.
C. ŞTEF
corespondent
Tofi colecfivişiii
la întreţinerea culturilor
Terminţind de plivit păioaseie,
colectiviştii din Simeria au tre­
cut la întreţinerea culturilor
prăsitoare. Pină in prezent ei au
executat praşila l-a pe întreaga
suprafaţă cultivată cu cartofi,
fioarea-soarelui şi sfeclă furaje­
ra. Zilele acestea toţi’ colectiviş­
tii au început să execute praşi­
la manuală la porumb, lucrare
care s-a făcut pe mai bine de 25
hectare. De menţionat şi fap-
4
4 Sporesc efectivele de animale
p ră şih d . 13 hectare d c cartofi, 5 d c y
4m o r c o v i. 1 d c p ă tr u n je l, I d c r i- ^
d ich i clc., au fost d e ja prăşite.
O ciipîndu-se de întreţinerea culta- ^
iilor, ei nu neglijează insă nici re- y
coharea şi livrai ca dc noi canlită(i j
d c legum e şi zarzavaturi. Dacă con- \
siim a to rii găsesc a stă z i m a i m u lte } hotărît să dezvolte şi mai mult
legum e şi zarzavaturi în unităţile dc |
stat, aceasta se daioreşte şi hărniciei y
4le g u m ic u lto r ilo r d i n D e v a . P în ă
acum . ci att livra t peşte 7.000 kg. y
4sp a n a c , 7.000 k g . c e a p ă , 2 .0 0 0 k g . la executarea unor lucrări de
s a la tă şi- 4 .3 0 0 k g . r id ic h i. S ă Ic y
m u lţu m im deci, încă o dată pentru
munca lo r!
R. BUDIN
- a - s . -»V
y
v"\A" ,'n.s V > X
M w jiîăv
H ) « ..
„Vit loi ia"
Călan. 1 urmii de
\
—în c a n t it ă ţ i sporite!
Făcînd d in calitatea produselor o chestiune d c prestigiu, m u n cito rii şi
cadrele tchnico-inginercşli p un în v a lo a re experienţa, ta len tu l şi m ăiestria
lor, îşi controlează şi îşi privesc m u n c a cu ochiul celui m a i e x ig e n t con­
trolor. Şirguinta, dragostea şi dorin ţa de a executa produse care să ridice
pe cuhni tot m a i înalte prestigiul întreprinderii, ¦m arca fabricii, i-au
făcut pe tcxliliştii, din Sebeş să pornească valoroasa iniţia tivă „N um ai
produse dc calitatea l-a “. In n u m ero a se în trep rin d eri d in regiunea n o a ­
stră această in iţia tivă a fost prim ită cu m u lt entuziasm şi bucurie. Ea
însu fleţeşte oam enii m uncii in în fă p tu ire a obiectivelor cuprinse în D irec­
tiv e le C.C. al P .M .R . cu p rivire la criteriile p rincipale în întrecerea so­
cialistă.
Asigurăm îndeplinirea angajamenfului
cheltuielilor de producţie, este Aplicarea unui număr de 45
considerată de noi ca o sarcină de măsuri tehnico-organizatori-
centrală, cu caracter permanent ce din cele 73 prevăzute în plan
în îndeplinirea planului de stat. la începutul anului, face posi­
îmbunătăţirea calităţii produ­ bilă realizarea angajamentelor
selor a devenit pe drept cuvînt ce ni le-am luat. Deviza fiecă­
o preocupare permanentă, o rui muncitor, inginer, tehnician
chestiune de prestigiu pentru şi maistru din fabrica noastră
toţi muncitorii, inginerii şi teh­ este de acum aceasta : „Numai
nicienii fabricii noastre. produse de calitatea I-a“. Fie­
In trimestrul I al anului aces­ care îşi aduce zilnic contribuţia
ta şi în luna aprilie am livrat ia organizarea temeinică a locu­
mai mult iaţă de prevederile rilor de muncă în cadrul fiecă­
planului cu C4.000 perechi cio­ rei faze de fabricaţie, la execu­
rapi de bumbac. 21.700 bucăţi tarea cu precizie a tuturor ope­
tricotaje din bumbac şi 3.220 raţiunilor mecanice şi manuale,
perechi ciorapi din fire sinte­ la îmbunătăţirea întregului pro­
tice, toate numai de calitatea ces tehnologic de fabricaţie.
I-a. La aceste realizări şi-au
adus cea mai mare contribuţie C. PĂCURARII!
colectivele secţiilor cotton şi fi­
tehnician tricotcr
marca fabricii noastre să fie ri­ Fabrica „Sebeşul“
dicată pe o treaptă mai înaltă,
lucru cu care întregul nostru Soorim nroductla
colectiv se mindreşte. Asta nu
înseamnă insă că rezultatele se de calitatea I-a
vor opri numai la atit. Dispu­ Realizările obţinute de colec­
nem încă de posibilităţi pentru tivul nostru in primele patru
luni. ale anului oglindesc preo­
cuparea permanentă şi. atenţia
pe care colectivul nostru o acor­
dă sporirii producţiei de calita­
te superioară. Faţă de prevede­
rile planului, am livrat in aceas­
tă perioadă cu 1,81 la sută mal
multe poşete de calitatea I-a,
cu 0,92 la sută mai m ulte ser­
tul că pe cele 241 ha. cul­ mai multe haine ăe piele de
tivate cu porumb pentru boabe aceeaşi, calitate. Acest lucru a
şi siloz s-au făcut lucrări cu sa­ fost posibil datorită raţionali­
pa rotativă. La aceste lucrări au zării. umor operaţii de lucru, or­
participat toţi colectiviştii din ganizării schimburilor de expe­
brigăzile de cimp de la Bisca- rienţă cu întreprinderile care
ria, Cărpinis si Simeria Veche. produc sortimente asemănătoa­
re, ridicării continue a califi­
ing. SEGEDY LABISDAU cării muncitorilor, studierii si
aplicării unor metode şi proce­
corespondent dee tehnologice noi din revistele
de specialitate.
Pe ogoare şi la gradină
Valoroasa iniţiativă pornită de
Folosind in mod chibzuit tim­ colectivul fabricii ,,Sebeşul“ a
pul de lucru, colectiviştii din fost primită cu bucurie şi dc
Miercurea, raionul Sebeş, au ter­ colectivul nostru de muncitori,
minat plivitul culturilor păioa- ingineri şi tehnicieni. Noi. ana­
se, au făcut sapa mare pe cele lizăm in prezent sub toate as­
20 ha. viţă de vie şi au stropit-o pectele posibilităţile de care
contra făinării. De asemenea, dispunem pentru a îmbrăţişa
s-a făcut prăşitul eu sapa rota­ iniţiativa textilişttlor. In felul
tivă pe întreaga suprafaţă cul­ acesta vom face ca produsele
tivată cu porumb (240 ha.) şi noastre să fie tot mai m ult cău­
tate şi. să satisfacă întrutotul
s-a început praşila manuală. In cerinţele consumatorilor.
grădina de legume s-au plantat Ing. P. OPINCARIU
7 ha. cu roşii, varză, ceapă etc. şeful serviciului tehnic
şi s-au prăşit 3 ha. cu diferite
legume. Acum se lucrează intens
Ia plantarea celor 10 ha. cu tu­
tun.
GH. LOMNAŞAN
colectivist Fabrica ..Simion Bărnuţiu“
I
In anul trecut, colectiviştii din sectorul zootehnic. In acest scop
y satul Vinerea, raionul Orăştie,
au realizat însemnate venituri zilele trecute, din fonduri pro­
băneşti de pe urma creşterii ani­ prii şi din creditele acordate de
malelor. stat, au fost procurate 10 vaci
de lapte, 30 de viţele, 50 de oi şi
In anul acesta colectiviştii au
1.500 de pul.
S. SILVIU
corespondent
P rin m u n c ă p a trio tic ă
Mobilizaţi de organizaţia de pentru fundaţia noului grajd €
partid şi consiliul de conducere,
colectiviştii din G.A.C. Dineul cărei construcţie a început de
Mare, raionul Oră,ştie, participă curind, de la o distanţă de 12
km. de sat, şi s-a amenajat un
construcţii şi amenajări de adă­ grajd pentru 35 capete vite. Prin
posturi pentru animale prin
muncă patriotică. In acest fel munca depusă colectiviştii au
4 s-au transportat 43 m.c. pietriş
economisit suma de 7.150 lei.
i V. POPA
4 învăţător
__________ . ~ •__________n . • • • < « • * } *------------1 " .
v¦.XvT.v-X.wvc.ivN./vN.rv-xv-t:/-:-
É »É :s
H M i l É i l IH i 'itm e rn sm S E S i
:x\A , O"¦- - H: ?iXT '¦' 'ţ ţ V «Sx?-.'" L -
> ' : ¦' I
-- .v V i
1 I i i 1 * 1 II
, o' • N:
*'
\