Page 1 - 1962-06
P. 1
-luneíloara-Deva \
PnVLVTARt UlN TOATE TARILE, UNIŢI-VA! C u p lan u l în d e p lin it ritm ic şi la to ţi indicii
in interiorul ziarului R ăm înerea in urm ă
trebuie recu p erată
N. I'IRCOB: De ce nu se res
pectă graficul de executare a con La i.F. Haţeg lucrează oameni ini toată atenţia aprovizionării cu măr
strucţiilor zootehnice ? moşi, pricepuţi- Anul trecui, colectivul furi a punctelor dc lucru mai depăr
acestei întreprinderi a obţinut succese tate. E adevărat însă că nici condu
ARON CRI STEA : O nouă pro care l-au situat intre unităţile frun cerea întreprinderii nu a insistat su
moţie de meseriaşi .de mină
mul sBcialismiiliii Prof.CLEMENTECONSTANTIN:
O fază raională şi cîtevă învăţă
minte (pag. 2-a).
PETRE FARCAŞIU: Mai multă taşe ale Direcţiei regionale a economiei ficient în această problemă... Şi apoi.
atenţie şi respect faţă de călători. forestiere. nici spaţiul locativ în sectoare nu-i
Anuí XIV. Nr. 2312 Vineri 1 Iunie 1962 4 pagini 20 bani A. NIGULESCU : „Cărbune mult, Anul acesta in schimb, la Haţeg au folosit raţional.
dar şi buni“ (pag. 3-a).
fost înregistrate rezultate slabe. L a . Aşadar încă un motiv... care nu mo
slîrşitul a patru luni de muncă, bi- tivează.
: lanţul activităţii forestierilor indică he- Există şi alte cauze pentru care ia
reaîîzarea planului de producţie, a I.F. Haţeg s-a înregistrat o serioasă
productivităţii muncii şi a preţului de
1 1UNIE ZIUA INTERNAŢIONALĂ (L) cost. Dc fapt, Ia preţui de cost s-a în rămînere in urmă. Utilajele nu au o
registrat o depăşire de 541.000 lei, iar folosire raţională. De ce? Pentru că au
lipsit cărăuşii, pentru că unii maiştri
productivitatea muncii a fost realizată
A COPILULUI La şcoala de ca • doar, în proporţie de 92 la sută. de exploatare nu întreţin şi nu folo--
lificare a I.G.S. sesc bine utilajele, peniru că lipseşte
..Copii sînt flo pitaliste, este si Hunedoara se pre Gum se explică acest insucces? personalul calificat. Să analizăm aceste
gătesc sute de vii Discutind despre această chestiune justificări.
rile vieţii“ — (Ir. MAGDALENA CODREA tuaţia din Italia tori constructori. cu diverşi factori de răspundere de la
spunea marele întreprindere, afli o mulţime de „mo Lipsa cărăuşilor se daforeşte în mare
scriitor Maxim membră în Comitetul regional —ţară cu tradi IN FOTO: Co tive", care mai dc care mai „argu parte conducerii întreprinderii. Şi iată
ţională cultură. munistul Zacea Ion, mentate“. In general se dă vina pe na de ce. E drept câ s-au făcut contracte
Gorki. Ei sînt al femeilor Statistica oficia explică unui grup tură.- „Anul acesta am avut o iarnă . cu diverse gospodării agricole colecti
de elevi sudori c- capricioasă — ne spunea tov. inginer ve pentru închirierea atelajelor. Trebuie
bucuria sufletului lă arată că, in eclrici şi autogeni şef. Ea ne-a dat ¦mult de furcă“. In- precizat însă că s-au încheiat con-
modul dc îmbinare • discutabil, iarna n-a fost uşoară şi ca traefe cu gospodării din alie regiuni.
fiecărui om cinstit. Pentru a le ultimii 10 ani, mortalitatea in prin sudură în atare acesta c un moiiv ca realizările Se apreciază că în regiunea noastră
apăra viaţa şi pentru ca pe chi rîndurile copiilor italieni s-a du unghi a fermelor să fi fost mai mici decît cele din nu se pricep oamenii ta cărăuşie în
pul lor să înflorească mereu blat, 30 la sută din copiii de pentru acoperişul .anul trecut.'N um ai'că, motivul acesia m unţi!! Fireşte, atela jele din alte re
zimbetul, milioane de oameni de vîrstă şcolară nu pot frecventa unei hale. nu poate să justifice întreaga rămî- giuni vin mai greu, ba uneori nu vin,
pe glob luptă azi pentru pace, şcoala rămînînd analfabeţi, nere în urmă. Dc fapt/ chiar inginerul fiindcă e departe. Şi aceasta in vreme
împotriva primejdiei unui răz 300.000 de copii sint vagabonzi , şef al întreprinderii spunea mai tîrziu ce o parte dîn atelajele din regiu
boi atomic. In lume cresc şi se şi trăiesc din cerşit. Guvernul că „ne facem vinovaţi că nu ne-atn nea noastră stau nefolosite. Găci orice
întăresc tot mai mult forţele ca nu se îngrijeşte să creeze co
pabile să stăvilească pericolul piilor posibilităţi de educaţie şi orientat bine în ce priveşte pregătirea s-ar spune,, sînt şi Ia noi oameni care
de război, să-i înfrîneze pe duş instruire. In schimb, in ţară
manii păcii şi să le impună sînt răspîndite o serie de publi condiţiilor peniru realizarea planului sc pricep ,ia cărăuşie.
în acest an. Am crezut că vom avea Să vedem ce-i cu lipsa personalu-
coexistenţa paşnică. Schimbările caţii americane, cu caracter aceleaşi. condiţii atmosferice ca anul , lui calificat. întreprinderea a fost do^
petrecute în raportul de forţe pe
plan mondial prin întărirea la imoral şi dăunător. In fiecare ¦trecut 1“. , ¦ tată — bineînţeles, la cerere cu
gărului socialist, au creat o ba
ză trainică pentru înfăptuirea săptămînă apar 6.000.000 de noi Fără disşuţic această afirmaţie eli- , n o i, fierăstraie „Drujba". In schimb
visului, pe care «e veacuri îl
nutreşte omenirea, o societate exemplare de reviste in care • mină orice comentariu. acestea stau nefolosite peniru că...
fără războaie, fără arme. afacerismul şi desfriul sint ri Se mai motivează nerealizarea pia . n-are cine să ic manipuleze. Dar de
Azi, cinci sărbătorim Ziua In ce nu s-au pregătit oamenii ? E aşa
dicate în slavă. Ca rezultat: în Atenţie sporităexecutării lucrărilornului prin ¦fluctuaţia personalului. Şi de greu ? Doar şi Ia Haţeg sînt ingi-
ternaţională a Copilului, ne afir de întreţinere a culturilor aşa este: există fluctuaţie. Oamenii , nori care cunosc, bine aceste utilaje
măm solidaritatea cu lupta po fiecare an, peste 20.000 de ti vin, lucrează un timp şi apoi pleacă. şi deci se putea organiza pe plan lo
poarelor din lumea întreagă pen cal un curs de calificare. Se pare însă
tru apărarea vieţii copiilor. neri italieni, minori, sint aduşi Cum e şi normal asemenea situaţii
creează greutăţi în activitatea între . că s-a aşteptat să rezolve D.R.E.F.-ul
In ţara noastră, ca şi în ce pe banca acuzaţilor pentru de prinderii. Dar de ce există fluctua
lelalte ţări ale lagărului socia licte şi crime săvirşite sub in
list, copilăria este ocrotită cu
dragoste şi grijă. Pentru feri fluenţa romanelor poliţiste şi
cirea copiilor, statele socialiste a vieţii pe care le.o hărăzeşte ţie în rîndurile muncitorilor? Pen această problemă. Numai că rezolvarea
nu precupeţesc nici un efo rt;
aceste vlăstare simt din plin regimul capitalist. Praşila l-a term inală la toate cu ltu rile Rezultate bune tru că întreprinderea nu depune su a venit cam tîrziu. Se va deschide
ficient interes pentru asigurarea ce un curs de calificare la Orăştie în
bucuriile copilăriei. în S.U.A., peste'un milion de Corespondentul nostru tov.FrUhn Ernest, ne informează eu Ia G.A.C. din Ruşi lor mai bune condiţii dc mun luna iunie, •care va avea o durată dc
Instruirea copiilor şi tineretu la trupul din Vingard aparţinător G.A.S. din Peireşti, au fost că şi de viaţă. La gurile de exploata trei luni. Prin urmare oamenii care
copii de vîrstă şcolară nu pot terminate lucrările de întreţinere la toate culturile. Pînă la Cu deosebită însufleţire mun re se desfăşoară c slabă muncă., poli vor fi calificaţi vor putea lucra abia
lui, ridicarea nivelului cultural data de 30 mai, aici s-a executat prima praşilă pe întreaga cesc la executarea lucrărilor de tică de m asă; o carte, un ziar, o prin septembrie!
al întregului popor, pregătirea beneficia de dreptul la învăţă- suprafaţă cultivată cu sfeclă furajeră, iar pe cele 00 ha. cu întreţinere. a culturilor şi co audiţie muzicală, c greu de găsit aco
ştiinţifică, tehnică şi pregătirea porumb pentru boabe (30 ha. destinate producerii a cîte 5.000 lectiviştii din satul Ruşi. lo. Agitaţia vizuală îi de asemenea Aşadar sînt muife motive cu care
tură. în ţările coloniale şi de kg. boabe la ha.) şi 16 ha. eu porumb pentru siloz, s au făcut slabă. Şi aprovizionarea cu mărfuri se justifică nerealizarea planului. Se
pentru muncă a copiilor şi ti lucrări cu sapa rotativă şi cîte o praşilă manuală pe rînd. Participînd în mare număr la şi în special cu produse alimentare puteau obţine realizări frumoase, dacă
neretului, au constituit şi con pendente marea majoritate a lucru în eîmp, ei au reuşit să c deficitară. Anul acesta, de pildă, au s-ar fi depus suficientă străduinţă, daca
stituie un obiectiv important al în vie (26 ha. pe rod şi 14 ha. plantaţie nouă), s-a execu plivească griul de pe 107 ha. şi lipsit în rnuifc rînduri zarzavaturile, toţi inginerii, ar fi lucrai mai mult
populaţiei este analfabetă, une tat sapa mare şi prima praşilă, iar de ieri s-a început stro pînă la 20 mai să aplice prima preparatele proaspete de carne. Or, sc la gura dc exploatare şi mai puţin
politicii partidului şi guvernu pitul. praşilă pe toate cele 10 ha. cu ştie că asemenea produse se, găsesc Ia sediu. Prea tîrziu nu-i nici -actim.
lui nostru. ori chiar peste 90 la sută. cartofi. De la data amintită.s-a în oraşele regiunii noastre, în depo Dc fapt, în ultimul timp se lucrează
Bune rezultate la efectuarea lucrărilor dc întreţinere s-au început praşila porumbului, lu zite . Singure însă nu pof ajunge la mai bine. In orice caz condiţii pen
Documentele Congresului al Acestea sînt numai cîteva obţinut şi la G.A.C. din aceeaşi localitate. Pînă la data amin crare executată pînă acum pe forestieri. De acestea, vinovate se fac tru recupererea rămîncrii în urniă exis*
tită, colectiviştii de aici au executat prima praşilă pe întreaga mai bine de 20 ha. tă. Numai că ele trebuie folosite ra
III-lea al P.M.R. prevăd sarcini exemple din viaţa de mizerie a suprafaţă cultivată cu cartofi, floarea-soarelui, sfeclă furajeră şi organele cooperaţiei dc consum care ţional, cu pricepere.
(70 ha.) şi pe 120 ha. cu porumb. De asemenea, pe 49 ha. cu Rezultate din cele mai bune uneori, din comoditate, nu acordă
grandioase şi de mare răspun copiilor din ţările capitaliste. viţă de vie s-a executat sapa mare. la efectuarea lucrărilor de în Ing. N. ANDRONACHE
dere pentru educaţia tinerei ge treţinere a culturilor au obţinut
Cîte suferinţi nu poartă în ini colectivistele Victoria Danciu.
Saveta Bîrceanu, Tiberia Dum-
mile lor părinţii acestor . copii, buleu si Sofia Vîtca, toate din
şi cită deosebire există între
viaţa acestora şi a copiilor din
ţările socialiste; ‘'
Iată de ce, copiii noştri tre
buie să înveţe încă din primii
ani ai vieţii să preţuiască şi să
respecte munca. O dată cu pri
mele noţiuni despre viaţă, tre
buie să afle cit de frumoasă, cit F ier v e c h i p e n tru oţel nou
de bogată e ţa ţa noastră.
neraţii. In vederea traducerii în .Copiii noştri trebuie să ciihoa- Prin munca depusă la executarea acestor lucrări, ăiău'ev^’; ^ - ‘'etii^jja fci6itffitiSă"j‘>diî"'coîhiIh1stă* .ATial- Wtcut tiriiiTit dîn :'Valea Jîn*""' sc şi "în "'acest- ari: F in a ' acum fierul
viaţă a acestor prevederi se scă trecutul de luptă al poporu
creează condiţii tot mai bune ca denţiat colectiviştii Ioan Similie, Gheorghe Baciu, Io,an Todea Jica Fctroiescu. Iui au expediat oţelăriilor 3,000 tone vechi predat I.C.M.-uluî de tineri se
educaţia tineretului să se ridi lui, să ştie că dacă viaţa lor se
ce la nivelul cerinţelor socie deosebeşte de copilăria tristă, si Ioan Tonea, din brigada condusă de Ioan Ceteanu. ELENA BĂLŢEANU fier vechi. Muncind cu avînt sporit ei aproximează la 1.000 tone. 1
tăţii noastre, să corespundă sar plină de umilinţe şi lipsuri a
corespondentă au reuşit să obţină realizări frurnoa- A. MATEI (corespondent) ;
părinţilor lor. aceasta se dato-
Pe ogoarele G.A.S. din Sîntămăria
cinilor desăvirşirii construcţiei reşte luptei neobosite a parti Iu săptămînă care a două stropiri împotriva mai scăzută, lucrătorii de FURNALUL MVA F O S T O
dului care a .ştiut să conducă
socialismului şi trecerii la con poporul pe drumul socialismu trecut, lucrările de între dăunătorilor. In prezent la G.A.S. Sîntămăria au
struirea treptată a comunismu
lui. lui. ţinere a culturilor la se .ucrează la prăşitttl ce însilozat peste 40 tone se
Pentru a asigura o generaţie
In familia unui om al mun G.A.S. din Sîntămăria lor 130 ha. cultivate cu cară masă verde. De ne
cii, naşterea copilului este un sănătoasă, pregătită pentru via
eveniment mare şi îmbucurător. ţă, e necesară o muncă plină s-au desfăşurat din plin. porumb pentru siloz. Pra locul de unde s-a recoltat Furnalele din secţia nr. 1 a Com la fata locului au sosit secretarul In ajutorul lui au venit şi lăcătuşii
Pe cele 130 ha. cu porumb şila mecanică s-a făcut
Femeia mamă este înconjurată de răbdare şi dragoste. Acea pentru boabe s-a executat pe întreaga suprafaţă, iar secara furajeră (13 ha.), binatului siderurgic Hunedoara îşi organizaţiei de bază, şeful secţiei din echipa condusă de tovarăşul
de grija şi atenţia permanentă stă muncă începe cu îngrijirea praşila mecanică şi ma cea manuală pe 90 ha. s-a însămînţat porumb
sănătăţii copilului, cu deprin nuală. Aceleaşi lucrări furajer în amestec cu continuau în mod obişnuit moşul. De furnale, maiştri, muncitori de la în Gheorghe Guman.
a statului. Codul Muncii asigu derea unor bune obiceiuri, cil s-ati executat şi pe 30 Pentru a completa hra mazăre.
ră mamei şi copilului asistenţă controlul permanent al activi sus dc pe platforma de încărcare, treţinere. Condiţiile în care trebuia Greu, dar reparaţia, a fost exe
medicală şi spitalizare gratuită. tăţii lui.
minereul introdus in furnale trecea să sc muncească pentru înlăturarea cutată într-un minimum de timp,
Cînd vorbim despre ocrotirea Părinţi, arătaţi copiilor voş
mamei şi copilului, privim ca tri tot ce se construieşte pen ha. cultivate cu .cartofi, na animalelor atunci cînd F. P. prin cuvă, pîhtece, etalaj şi apoi defecţiunilor ivite erau grele: se aşa cum nimeni nu sa aştepta. Oa
sele de naştere, spitalele pen tru prezentul şi viitorul lor, po-
tru copii, parcurile însorite, ta vestiţi-le trecutul şi ajutaţi-i să cărora li s-au făcut şi producţia de iarbă va fi corespondent ajuns în zona de topire lua .,naş cerea să se lucreze la temperatură menii au reuşit sa înlocuiască discul
berele, palatele şi casele pio
nierilor, tot ceea ce s-a realizat înţeleagă că sînt cetăţeni ai erei sm tere“ fonta ce se scurgea încet, in- înaltă. înlr-o atmosfera îmbibată da ars de la. şuberul cauperului nr. 12
comunismului, in care viaţa şi
in ţara noastră în anii regi viitorul lor este plin de fericire. ccl in creuzet. Totul se desfăşura gaz, la marc înălţime. Asemenea în circa 20 de minute. Furnalele au
mului democrat popular pentru
cei mai mici şi mai iubiţi ce Sub conducerea partidului înainte de termen normal. Furnalele funcţionau din greutăţi nu au împiedicat insă pe primit, apoi. din plin aerul cald ne
tăţeni ai ţării. nostru, Înrolaţi în marele front
al păcii în frunte cu Uniunea plin... oameni să ia hotărîrea şi să treacă. cesar bunei lor funcţionări.
In regiunea noastră au fo:L Sovietică, să facem totul ca să
create un număr de 43 case de zădărnicim planurile celor ce Desfăşurind larg întrecerea trecerea cu celelalte sectoare. Dc la canperttl nr. 12 sc anunţă de îndată la înlăturarea defecţiunii. Colectivul secţiei de întreţinere,
naştere cu peste 160 de paturi, vor să înăbuşe pacea in lume. socialistă, colectivul sectorului Cele mai bune rezultate au
8 maternităţi cu un număr de Apărînd pacea, apărăm viaţa însă un deranjament. Unul dintre Comunistul Mihai Biemel, s-a urcat avînd în frunte pe comunişti, dove
de exploatare Oaşa din cadrul fost obţinute la parchetul Gin-
I. F. Sebeş a raportat îndepli gerle în cadrul căruia indicii de discurile şuberului acestui cauper a ca curaj sus pc conductă. A început dind îndrăzneală, abnegaţie în înde
ni, .a planului de producţie pe utilizare a masei lemnoase la
luna mai cu 10 zile mai devreme. fag au crescut cu 22 la sută fost ars. Din această cauză se pier repararea. A lucrat o vreme dar ga plinirea sarcinilor, a înregistrat in
Prin obţinerea acestui impor faţă de plan.
tant succes, sectorul respectiv deau. cantităţi mari de aer cald. zul, temperatura înaltă nu i-att dat acest fel, un nou succes. Datorită
C. BODEA
Orice întîrziere, în înlăturarea aces pace. A coborît. Locul lui a fost muncii lor, furnalele au mers din
tui deranjament ducea la pierderi se însă luat de îndată da alt comunist: plin, s-a înlăturat orice posibilitate
rioase d in , producţia de metal. Tre loackim Tocaci. Şi el a continuat dc oprire sau reducere a mersului.
buiau deci luate măsuri, trebuia in să lucreze peniru schimbarea discu
tervenit urgent. Anunţaţi dc aceasta, lui. ars de la şuberul acestui cauper. GH. CALINESCU
506 paturi. copiilor noştri ! se situează pe primul loc în în corespondent
In vara anului 1961 au fost
trimişi din regiunea Hunedoa
ra Ia odihnă, in tabere, peste
.600 de copii. Sănătatea copii
lor in regiunea noastră este în
C O P I I Igrijită şi ocrotită de 74 medici
pediatri.
Grija neobosită a statului nos
tru se manifestă din plin şi în
crearea de condiţii tot mai bu NOŞTRI
ne de studiu copiilor de la ora
şe şi sate. Incepînd cu anul 1960
s-a introdus gratuitatea com *
pletă a manualelor şcolare pen F.
tru toţi elevii de la clasa a I-a i
pînă la clasa a Vil-a inclusiv. iii
In anul şcolar 1961 — 1962, va îi*.
loarea manualelor şcolare distri
buite gratuit elevilor din şcoli
le regiunii noastre se ridică la
peste 2.500.000 lei. !ii
Pentru dezvoltarea învăţămîn-
tului de toate gradele din re (i
giunea noastră s-au prevăzut
pentru anul 1962 alocaţii din bu
getul de stat de peste 109 mi K
lioane lei, cu 18,5% mai mult
îi*.decît în 1961, bursele studenţi
lor şi elevilor pe anul 1961 —
1962 se ridică la suma de aproa F Ca să crească-nvăpăiaţi
pe 4 milioane lei.
îţi
Nu acelaşi lucru se poate spu
ne despre viaţa şi soarta copii ifc
lor din ţările capitaliste şi co iii
loniale unde din nefericire mai i)t — Uite cine a ven it! Ursulache-i bosumflat, — Vrei de-acum să fii a mea? Macii trebue udaţi. :
sînt milioane de copii care în !ii Haideţi să-l vedem un pic ! Vai, de ce l-aţi supărat? Vezi, răţoiul Buburuz Asta ştie orişicine
că din leagănul copilăriei sînt iii — Ce frumos e... şi gătit... Cum mai ride către urs ? Şi o ştiu şi eu prea bine. !
sortiţi foamei şi mizeriei. iii — Dar ce mic e, vai, ce m ic ! Haide să-l chemăm încoace, Şi motanul, şi trompeta, Zugrăvit pe stropitoare (
Poate vrea ca să se joace. Toba, puii, bicicleta, ,Rîde tare bunul soare; i
In Spania franchistă, de exem $ Dar păpuşa Viorica ? Dacă-i mai stropesc niţel, \
plu, peste 3 milioane de copii i Ce drăguţă-i. mititica ! Şi-încă toate cite-or fi Macii-or ride-n zori la fel.
de vîrstă şcolară sînt lipsiţi de iii S-o întrebi încet, aşa: Ale voastre sînt, copii!
posibilitatea de a merge Ia scoală. . , Foto: I. TEREK
TEXT: GEORGE RADU
Ilustrativă, pentru ţările ca-
rz '-' Fî-' rg-Fii v gj f=n^ î-rv-rv f^-fs-f^-f^-f^-f^ - fz j