Page 10 - 1962-06

paw. 2
M oskvlci, Volga:
Z a p o r o je ţ 1962
Gele tuni cunoscute turisme sovietice
— „Moskvici“ şi „Volga“, vor fi îm­
bunătăţite mai ales în ce priveşte as­
pectul şi mici (letalii tehnice. Presa so­ inovaţiile la această maşină.
vietică a publicat unele detalii privind
pregătirea noului model „Moskvici- llKl“,
a cărui fabricaţie în serie va începe în
cea de-a doua jumătate a acestui an.
Ca aspect s-a îmbunătăţit din nou gri­
lajul de protecţie al radiatorului; oglin­ fortabilă, care faţă de cea de piuă acum
da din spate a fost mutată pe aripă, iar
pereţii interiori ai portierii sîut tapi­
saţi cu material plastic ce poate fi uşor
spălat. Noi sîut şi volanul şi coloana
de direcţie. Pirghia luminilor de direc­
ţie nu va mai fi în spate, la capul vo­
lanului, ci va fi aşezată la fel ca la
maşina cehoslovacă „Octavia“, pe par­
tea stingă în coloana de direcţie. S-a
întărit şi suspensia roţilor din faţă,
maşina a fost echipată cu un nou amor­
tizor telescopic, şi a fost perfecţionată
şi axa din spate.
IN FOTO: Primele automobile „Zaporojeţ“, produse la
uzinele „Kommunar“ clin oraşul Zaporojie (R.S.S. Ucraineană).
Realizări importante ale medicinii
clasice chineze şi coreene
Medicina clasică chineză cu­ glez care a descoperit în seco­
noaşte in prezent o deosebită lul al XVII-lea sistemul circu­
creştere a popularităţii in între­
gul F.xtrem Orient. Această re­
naştere este deosebit de impre­
sionantă in R. P. Chineză,
R.P.D. Coreeană şi în Japonia.
In China. Academia centrală
de medicină din Pekin a impri­
mat 110.000 eonii ale unei plan­
şe indicind punctele corpului
omenesc unde acupunctura pare
să fie eficace. In felul acesta
este posibil ca fiecare medic
chinez să fi primit o copie a
acestei planşe. Viitorul apropi­
at va arăta dacă chinezii vor
renunţa la sulfamide, antibio­
tice şi la restul arsenalului chi-
mio-terapic în favoarea acu­
punctura.
De curind, Kim Ir Sen, pre­
şedintele Consiliului de Miniş­
tri al R. P. D. Coreene, a anun­
ţat că savanţii, din Phenian au
icscoperit un nou sistem regu­
lator în organism, deosebit da
sistemele nervoase, sanguin şi
limfatic. La 21 februarie, o re­
vistă săptăminaUi engleză a
publicat această ştire, sublini­
ind că savanţii coreeni situea­
ză această descoperire la ace­
eaşi importanţă cu aceea a lui
William Harvey, savantul en­
Un maestru
al microcaligrafiei
Artistul caligraf La jos Elimaiin din
Moliacs, R.P. Ungară, în vîrstă de 53
de ani, se ocupă de 3d de ani de o
artă ciudată — scrisul miniatură, iii a
scris dc mină o carte de '13 dc pagini
într-un format de 17/17 mm. conţi-
nînd drama fausfiană a Iui Imre Ma-
dach „Tragedia omului“ — lucrare care'
cuprinde 31.000 de cuvinte şi 160.028
litere. El (rage liniile Invizibile cn
ochiul liber, fără să folosească o lupă
sau ochelari, cu un creion muiat în
cerneală pe care îl ascute după fiecare
a treia literă.
O performanţă rară o constituie scrie­
rea pc versoul unui singur timbru poş­
ta! a istoriei filatelici ungare in '2.000
dc litere.
In prezent Lajos Elunann îşi pro­
pune să copieze înlr-o „carte" de 5'5
nun. cuvîntarea rostită de N. S Finiş-
ciov în 1960 la Budapesta.
^a4ag-j.p«Bagn^^
„Volga" nouă, îmbunătăţită, urmea­
ză să aibă 210 piese noi — dar acestea
reprezintă tot ce s-a putut afla despre
Cele mai multe modificări apar la
cel mai tîuăr membru al familiei au-
tomobile'or sovietice „Zaporojeţ“. Aces­
ta va avea o caroserie nouă, mai con­
este mult mai aspectuoasă. Noua caro­
serie va fi ;u 390 mm. mai lungă, cu
100 mm. mai largă şi cu 15 mm. mai
joasă ca la modelul anterior. Se îmbu­
nătăţesc şi calităţile ei aerodinamice.
Spaţiul pentru pasageri va fi mult mai
comod decît piuă acum şi se lărgeşte
şi spaţiul pentru bagaje. Canapelele
vor putea fi adaptate ca paturi. Se
schimbă şi motorul; puterea sa va creş­
te de la 22 Q.P. la 2ii—28 G.P. Proto­
tipul maşinii este în prezent supus pro­
belor. Fabricarea în serie a noului mo­
del se prevede pentru anul 19111.
- se pot. vedea schitele
lator.
Descoperitorul noii teorii his-
tologice şi fiziologice este dr.
Kim Ben Han. profesor la Co­
legiul de medicină din Phe­
nian, care afirmă că. acest sis­
tem nou s-ar afla sub piele
şi ar urma o linie bine pre­
cizată. Acest sistem, care ar
avea o funcţie regulatorie asu­
pra viscerelor, ar fi constituit
¦— după părerea savantului co­
reean — din fine structuri tu-
bulare şi caracteristicile sale
bioelectrice s-ar deosebi , de
acelea ale sistemului nervos şi
ale sistemului limfatic, lucru
dovedit de anumite experienţe
efectuate cu ajutorul unui cu­ cultivat şi recoltat ca şi griul.
rent electric de slabă intensitate. Lisunov a început prin a cul­ de puternice. După părerea se-
Avantajul acestei descoperiri
pare a fi justificarea importan­
ţei. vechii terapeutici chineze a
acupunctura şi „triumful meto­
dei dialecticii istorice“, după mică şi produce cîte trei ştiuleţi. un ha. să ajungă la 500.000.
cum precizează un săptămînal Anul viitor selecţionatovul va Atunci nu va mai fi nevoie de
care apare la Tokio.
MM
llarilon Albegov,
conducătorul brigă­
zii pentru cultivarea
porumbului dintr-un
colhoz din R.S.S.
Autonomă Osetimă
de nord, a obţinut
ştiuleţi de porumb
în greutale de un
kilogram. Recolta la
hectar pe pămîntu-
rile colhozului său
a fost de 190 chin­
tale boabe.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2314
^1vatg^•3F^^?c!?g^s^yT•t: «es?
EmSnescy şi plaiurile
oooooooo Hunedoarei oooooc*OO
In pribegia sa prin (ară, luceafă­ tru poporul care a dat pe Horia o
rul poeziei romîneşti a poposit în este adeziunea sa şi cuvinhil de ^
repetate rînduri în multe localităfi apărare a ţăranilor, cuvint pe a n e O
din Transilvania şi Banat. Eminescu îl rosteşte în 1884. 'fntfl ^
Primul contact cu poporul din s-a alăturat cu entuziasm aniversa- ^
Cunoaşteţi avionul „Tu-124 ? părţile Ardealului este datat din iii unui veac dc la răscoala lui <>
1866 evul lînărul Eminescu, trecînd Horia. X
Carpafii, se îndrepta pe jos către Din anii studenţiei. Eminescu îşi X
Flota aeriană, a U.R.S.S. a Blaj unde avea intenţia să-şi con­ schiţa mai multe lucrări, eu Iernă O
fost înzestrată cu noul tip de tinue studiile liceale. Doi ani mai
avioane „T U -1 2 4 fa b rica te în dacică. Proiectul unui poem epic a X
prezent în serie.
tîrziu, Eminescu va însoţi ca su- rămas sub forma „Planul lui Dr- <>
Cel ce aterizează pentru pri­
ma oară cu acest avion are im ­ flcur trupa lui Pascaly care, aşa cehal“ în care la ciulul 8 Emines- o
presia că maşina „este paraşu­ cum arăta „Familia" lui losif Vul­
tată pe pistă.“. Avionul se o- cu prevedea „lupta ultimei eetăti'. ^
preşte aproape imediat, după ce
roţile sale au atins pălmuitul, can, urma ca bl decursul verii să Unde versuri din ciulul 4, nc re- O
ceea ce este cu totul neobiş­ se deplaseze dc la Braşov în tur­
nuit la un avion cu reacţie. dau aspecte zguduitoare din eroice-
Iată cum explică acest lucru neu la Făgăraş, Sibiu, Arad, Timi­ Ic lupte purtate dc daci: ^
rAleksei Rahovski. pilotul unui
avion de acest tip. şoara. Plimhîndu-şi paşii prin amin­ „Focul prin fereşti pătrunde... o
Aripile lui „Tu-124“ sini pre­ titele localităţi, se înţelege că Emi­ ochii lor vorbesc şi tac ^
văzute cu dispozitive speciale,
care îi permit să aterizeze la nescu a trecut şi poposit şi pe pă- .Vor mai binc-o vmiaoţaărtesclcavruă-n. tă. o0O*
viteze egale cu cele ale avioa­ de cît o
nelor obişnuite, deşi. „TU-124“ mîntul Hunedoarei. Cunoscătorii şi
este unul din avioanele comer­
ciale cele mai rapide din lu­ cercetătorii vieţii lui Eminescu, dar Muntele-şi aruncă-n nouri sîngele ^
me. FA posedă atit la aterizare,
deşi relativ mici, ele silit lotuşi cc in culori pastel. Aparatele O mai ales prietenii şi contemporanii, dc foc şi lavă O
cit şi în zbor o manevrabilitate foarte puternice. Aparatul poa­ d-e condiţionare a aerului cre­ în amintirile lor despre poet con-
te, de pildă, să decoleze, să ează în interiorul avionului un Frînt stejarul cadc-n vale după VX
şi stabilitate excepţională, la toa­ zboare şi să aterizeze acţionat adevărat microclimat.
de o singură turbină. Piloţii X firmă acest fapt. Pasiunea (le a-şi cel din urmă Dac“. oOboooo
te vitezele — de la cele mai spun în glumă că motoarele „TU-124“ poate decola şi. ate­ (voi. 5, pag. 123). ooooooo
riza pe furtună, zăpadă sau îmbogăţi experienţa, curiozitatea Tot între proiectele nclcrminotc
mici piuă la cele supersonice. slut atit. de solide incit chiar ploaie, poate zbura pe orice se numără şi poemul dramatic „Dc-
dacă sint lovite puternic cu un vîrslci celor 16 ani şi sinceritatea ccbal“. Cunoscuta poezie „llugă-
..TU-124“ are o formă aerodi­ ciocan continuă să. funcţioneze. timp. giunca unui dac" este de aseme­
Cu avionul „TU-124“ s-au inimii sale înflăcărate îl delermi- nea extrasă din lucrarea drama­
namică ideală şi produce im ­ Prin aspectul său exterior 0 nu pc Eminescu ca in timpul scurt tică dc mare amploare „Gemenii',
avionul seamănă cu „TU-104“, efectuat pină în prezent multe X cil. a stat la Blaj să sa abată şi o altă „dramă nelerminată“ care
presia că este confecţionat din- zboruri de probă, cu care pri­ 0 pină la Alba lulia. Vasile Domşa,
este însă de două ori mai mic lej au fost verificate calităţile O care a locuit la Orăşlie, cunoschi-
tr-o singură piesă. Avionul are — poate transporta numai 44 de exploatare a aparatului. Ma­
de persoane şi nu 100 ca avio­ şinile au parcurs traseele pe ^ du-l pe Eminescu dc la Blaj, metr- avea ca prolog versurile „Saimis"
două motoare cu reacţie conce­ nul „TU-104“. Are însă un sa­ O luriseşle în amintirile sale că l-a
lon confortabil în care fotoliile, care urmează să le deservească,
pute după un principiu n o u : covoarele, plafonul, difuzoarele O văzut pe poet la Alba lulia „ascul- (după unii prescurtare de la Sar-
şi alte piese de interior sint deocamdată fără călători la
excutate din materiale sinteti- $ tind cu mult interes şedinţa care misegcluza). De altfel nu este sin­
bord. Piloţii au verificat apa­
o se ţinea acolo“ iar seara l-a găsit gura localitate din regiunea noas­
ratele la toate regimurile, în
X singur fie o bancă din promenadă, tră pe care o găsim amintită în
toate condiţiile meterologice, le- 0 dubă adunare. In drum spre casă
$ îl îiitîlneşle pe malul Mureşului, opera poetului. In privinţa numi­
au „obişnuit“ cu aerodromuri­ ^ lingă Mihalţ, pe unde trecea brudi-
0 na şi apoi merg împreună acasă rilor de origină dacică, Eminescu
le. In acelaşi timp au fost in­
este de părere că asemenea numiri
struite echipajele, care trebuie
există pretutindeni. „Astfel, în
^ în Bnccnlca Grînoasa. munţii romîneşti ai Transilvaniei,
^ Din pclegrinările poetului prin găsim Zlalna", (Eminescu — Scri­
vu i O Transilvania se desprinde preocu- eri politice şi literare, voi. I. 190.>.
^ parca stăruitoare pentru valorifica­ pag. 404).
Scoală de viitori să cunoască la perfecţie noul şi rea creaţiei populare. O bună jpur- Alături de toii oamenii muncii
5 tip ăe avion. care iubesc şi apreciază la justa
S® te din poeziile culese dc poci, deşi valoare creaţia lui Eminescu, ca­
cosmonauţi •A,tş ^ 'ii-^ ' Orarul de zbor al. avioanelor nu sini datate şi nici localizate, drele didactice şi elevii (lin legiu­
„TU-124“ a şi fost stabilit. In O prin limba lor dialectală uşor la nea noastră, au un motiv în plus
primul rină, ele vor face legătu­ L putem recunoaşte ca fiind culese
O din Transilvania. Nu în puţine cîn-
Cu im nu in urmă, ră sas de lot mingea cosmonauţilor. Viitorii ra intre Moscova şi Leningrad. tccc din acestea se amintesc loca- pentru această îndreptăţită preţuire.
înlr-o :i însorită (le dc baschet. Nu este călători cosmici trebu­ Tallin şi Vilnius¦ şi in sfirşit $ lilăti, oameni şi fapte proprii me­ Eminescu la timpul lui a luptat pen­
aprilie, elevul lolca însă an simplu jac de ie să (nnmiseă nu nu­ Volgograd, Gorki, Kazan, Bri- ii li ngurilor Hunedoarei, ca în versa­ tru ca ..fiecare elev să se instruezr
Minacv de Iu şcoala iinlrcnamenl ci urni. mai teoria şi practi­ ansk, Ulianovsk, Uostov. ţi rUc: în limba sa maternă". In această
medie din sulul Gjutsk din lecţiile obişnuite ca zborului, ci trebuie In genere, avioanele „TU-124“ ^ „Mă dusei la Barigrad direcţie Eminescu arăta că intre
u aflai, ca de altfel caic au loc în fie­ să fie /- .'/cinici, agili. O Allai grîu ncsccerat instituţiile care au păşii primele
întreaga omenire, des­ care vineri Ia şcoala vor fi folosite pe liniile locale spre a realiza acest dczide’ it se O
pre zborul primului ..Timirul cosmonaut“ In curbul elevii şco­ a căror lungime nu depăşesc Tăiai ruja so; rclu; numără şi şcoala normală (lin Dc- %
cosmonaut, al consă­ al cărei preşedinte de lii vor avea o unifor­ 2.000 km. Din capătul hatului“. va. „Se făcuse începutul în Deva 2
teanului său lini Un­ onoare este lari Ga- mă proprie: cămaşc In creaţia cminisccană. cîteva te­ cu cursul paralel" tlbidem lot). In -,
garia. Să devină şi d garin. dc culoarea cerului, Fibrele de sficlă vor me importante care l-au frămîntat articolul scris de poet în 1876 se ţ
cosmonaut, să condu­ iar pe mînccă — em­ înlocui beromi u i pe poet. încă din tinerele nu silit dădeau şi alte informaţii în legă­
că o navă cosmică — Această şcoală este blema şcolii asemănă­ deloc străine tocurilor şi evenimen­ tură cu „preparandia" (lin Deva
acest lucru i se părea foarte ţinură. Ea a toare cu insigna dc telor (lin Hunedoara. Cadrul social
limbului Minacv un fost înfiinţată cu lotul cosmonaut. în care şi arin străvechilor plaiuri ale lup­
recent, la 12 aprilie, neapărat va fi inclusă ii lor lui Decelai, floria, lancu,
vis irealizabil. De cu prilejul aniversării şi o rachetă. Elevii Un panou de ,') cm. din fibre dc sticlă l-an ademenit pe poet. Sub ten- la care Eminescu semnala unele
atunci a trecui un an. primului zbor al omu-, îşi«vw ypclr.ccQ-vara in poale înlocui construcţia unui zid de einilClI impresiilor acumulate în pe­ grave abateri.
........Pe. pereţii clasei lui hi Qospioş. Dar lidiărăv.-m corturi. Im beton gros de un metrii. Acest material rioada anilor, adolescentei. Emincs-
lotul se petrece nici preună cu diploma de minunat este rezistent la foc şi nu pu­ cu n plănuit un ciclu închinat lui Mihai Eminescu lăiiiliîr" ăjrfOpiat
unor construcţii de a- ca la o adevărată maturitate ci vor pri­ trezeşte. Tehnologia de producţie a lui floria. Criticul Ilarie Chcndi, pri­ plaiurilor hunedorene şi pentru alte
vioane, iar pe etajere şcoală de cosmonauţi. mi şi certificai al de este foarte productivă, iar procesul de mul care ne informează asupra a- motive. Amintim între acestea fap­
— modele de avioane. A fost întocmit un „Tîuăr cosmonaut". Iar tul că fratele său Maici a locuit <i>
Elevul de serviciu. A- program dc tnvăfŢi- după acera îi aşteap­ producţie este co mm. Ea a fost ela­ ccslor crca(ii spunea: „Din istoria după 1918 în Pian. lingă Alba tu- <s
nnlolii Minaev rapor­ mînl. eşalonat pe doi tă şcoala de aviatic, borată de Institutul unional de cercetări romiiiilor din Ardeal, l-a însufle­ Ha. Consemnăm apoi aelcvăml că A
tează : grupa este ga­ ani. Viitorii cosmona­ sau poale chiar o ade­ ştiinţifice în domeniul fibrelor de sticlă. ţii figura lui floria", exprimîncl între prietenii apropiaţi poetului. 6
ta peni iu lecţie. uţi, — acum elevi in vărată şcoală dc cos­ părerea că ciclul de poezii, Horia- mulţi au fost hunedoreni, mai toii X
clasele a IX-a şi a monauţi. In ce priveşte proprietăţile dc izola­ dclc, a „fost început în 1866 şi a din părţile Albei.
Profesorul dc fizică X-a. studiază con­ ţie termică şi fonică, fibrele de sticlă
I.ev Mihailovici Bcc- Prima şcoală a li-
palov, în trecut tehni­ strucţia avioanelor şi acrilor cosmonauţi a sint dc 20 de ori mai eficiente decit că­ rămas netei minat". Perpcssicius da­ In majoritate, aceştia şi-au fă- O
cian în domeniul avia­ rachetelor, funcţiona­ fost infiinţată în salul rămizile şi de trei ori mai eficiente de­ tează acest ciclu ca aparţinîhd ani­ cut îndatorirea dc cinste dc a spu- <ţ>
tici. acelaşi care cîrnl- rea aparatelor de natal al primului cît azbestul. Aceasta va permite ca pe­ lor 1867. Imaginea eroului căruia ne cile ceva despre Eminescu. Pe
iui r-a fost şi Iui Gn- bord. învaţă să sară cosmonaut. Poale că. reţii şi planşe-' clădirilor să fie mai poetul îi face apoteoza reiese din baza acestor mărturisiri şi a cer­
garin profesor, vorbeş­ cu paraşuta. Nu au foarte curbul, aseme­ uşoare, reduciiulu-.se cheltuielile pentru versuri ca acestea : cetărilor dc prestigiu, credem ră
te elevilor despre for­ nea şcoli vor deveni încălzit şi iiehidmdu-sc pierderile de este necesar ca in itinerarul emi­
ţa de ridicare a ari­ fost uitate nici nata- obişnuite, ca dc altfel căldură. „Horia pe un munte, falnic stă nescian să adăugăm şi plaiurile hu­
pei avionului. După tia. acrobaţia, ciclis­ şi profesiunea dc cos­ călare, nedorene.
acera, pe terenul de monaut. că ele vor Noul material are perspective largi,
sport băieţii fac exer­ mul, voleiul şi nici apare în fiecare sat şi el va fi folosit cu succes la construcţii O coroana sura, munţilor se Prof. ION ILIESCU
ciţii la haltere. Shna- chiar „badminlon-ul" oraş din U.R.S.S.. navale, producţia de automobile, trans­ pare“. '
portul feroviar etc. (T.A.S.S.)
— sportul preferat al Dovadă a dragostei poetului pen-
Orăştie. ?
OOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOObOOOOOOOOOOOOOOO
Sos nou ^ de porumb cu c a l
excepţionale MOZAIC..• MOZAIC • MOZAIC
Cunoscutul selecţionator Uia
Lisunov, clin R.S.S. Moldoveneas­
că, lucrează la crearea unui nou a înălţimii plantelor pină cinci Microscop în stilou necunoscută. Pentru aceste lucrări i s-a Conveior lung
soi de porumb care va putea fi acordat Iui N. Nevski, Premiul Lemn, de 50 km
ea va ajunge la un metru. Un La fabrica de produse optice din Po­ post-mortem.
asemenea soi de porumb nu va lonia s-a confecţionat uri microscop în- Un grup de oameni dc ştiinţă din
avea de suferit de pe urma vui­ ţr-un stilou. Tot aparatul eîntăreşte 20 Trafic la 450 metri Ural au ajuns la concluzia că trans­
gr. Un sistem de lentile asigură o mă­ portarea cărbunelui şi minereurilor din
turilor oricît ar fi acestea rire de 16 şi 32 de ori a obiectelor exa­ sub pămînt zona de unde sînt extrase, pc o distan­
minate. Microscopul este destinat pen­ ţă de zeci de kilometri, la punctele de
tru cercetarea structurii suprafeţelor Ea Combinatul dc potasiu din Wcr- consum, este mai economicoasă folosin-
prelucrate, a suprafeţelor pieselor tur­ ra (regiunea Suhl R. D. Germană), du-se benzile de conveior în locul căi­
tiva porumb al cărui cocean nu lecţionatorului pentru rezolva nate şi pentru observaţii biologice, de cel mai mare din Europa, a fost dat lor ferate.
este mai gros decît paiul griu­ rea deplină a acestei probleme pildă în horticultura şi apicultura. în folosinţă unul (lin cele mai vaste
lui. O asemenea plantă are ne­ vor trebui cîteva decenii. sisteme de transport şi circulaţie la o Oamenii de ştiinţă din Ural au pro­
voie de o suprafaţă nutritivă O electrocentrală .. , adîncime de 450 de metri în subte­ iectat primele convcioarc de aceM Ici
Viitorul soi de porumb va per­ ran. Căi de comunicaţie cu o lungime pentru transportarea cărbunelui de ia
mite ca numărul plantelor pe sub apă totalii (le 50 km. asigură circulaţia a mine Ia termocentralele din regim ca
aproximativ 400 de camioane, moto­ Geleabinsk. Lungimea conveioarclor
In apropiere dc oraşul Cerepove/. pe ciclete şi autoşcnilc pentru transpor­ variază între 10 şi 50 km.
riul Schsna, se construieşte o hidio- tul minerilor şi al materialelor. Vehi­
proceda la reducerea treptată cultivarea intre rînduri, de folo­ ccntrulă neobişnuită. Clădirea ei va culele pot circula cu o viteză dc 25 Impozitele şi muzica
sirea ierbicidelor, iar recoltele fi instalată în baraj, sub prizele de hm. pe oră
apă. In sala maşinilor nu vor exista Pentru milioane dc americani a 've­
"SSS vor spori de cîteva ori. hidrogeneratoare, ci numai mecanisme­ Tren cu etaj nit momentul cind trebuie să-şi plă­
le şi aparatura auxiliară. Generatorul, tească impozitele anuale. Dc daţi
Lisunov face experienţe şi în ca şi turbina se vor afla sub apă. Recent, în R.P. Ghineză, un tren de aceasta, însă, perceptorii s-au linia­
vederea sporirii greutăţii ştiule- pasageri compus din 12 vagoane cu etaj rii să le facă această obligaţie a v a
Descifrarea unei noi a efectuat primul drum. Viteza maximă mai plăcută: nu numai ai Iu circum­
ţiIov. Anul acesta el va obţine a trenului a fost dc HO km./li. Noile scripţiile fiscale difuzoarele transmit
pagini de istorie vagoane sînt puţin mai largi şi mai muzică uşoară, dar fiecare perceptor a
coceni ale căror boabe cîntăresc lungi decît cele obişnuite. Ele sînt pre­ primii un volum dc povestiri şi anec­
La începutul secolului s-a vorbit văzute cu încălzire electrică, iluminare dote despre impozite. Scopul acestei
pină la 500 gr. Un asemenea h i­ mult de descoperirea dc către călătorul m ăsuri: să smulgă un zîmbet dc pe
rus Kozlov, în pustiul Gobi, a ruinelor reglabilă, legătură telefonică, compar­ fala' contribuabilului obligat, să se des­
brid va putea produce pină la „oraşului mori“ din Khara-Khoto, ca­ timente confortabile pentru bagaje, ven­ partă de banii săi.
pitala vechiului stat Tangiit, distrus tilatoare etc.
30 t. boabe la ha. Lucrările în de către hoardele lui Gingis Han la în­ Celuloză din rumeguş
ceputul secolului al Xlll-lea. Sub o co­ Ziar luminos
această direcţie vor fi termina­ lină de nisip a fost descoperită o enor-i La fabrica dc celuloză din locali­
te peste ciţiva ani. mă bibliotecă de manuscrise şi chiar Colaboratorii laboratorului Institutu­ tatea Klucze (R. P. Polonă) a lost
cărţi imprimate, scrisă într-o limbă şi lui ungar de electroautomatică au con­ elaborată de curind o metodă dc fa­
cu caraciere necunoscute. Vreme înde­ struit un ziar luminos de un tip nou. bricare a celulozei din rumeguş care
lungată acest scris n-a putut fi desci­ Pentru confecţionarea sa este nevoie nu diferă mult dc cea obţinută din
„ P e r l a b i e l o r u s ă “* frat. Insă, cu puţină vreme în urmă, dc 10-12.000 transistoare şi diode. Zia- lemn. Cu toate că este dc o calitate
ntl transmite texte latine, arabe, ciri- mai inferioară celuloza din rume­
după 13 ani de muncă încordată, sa­ lice, scrise cu ieroglife şi arată imagi­ guş posedă totuşi rezistenţa cerută de
Selecţionatorul Serghei Tih- vantul sovietic Nikolai Nevski a reuşit nea oricăror obiecte. Acest ziar lumi­ normele în vigoare. Fabricarea celu­
lcov a denumit noul soi de să descifreze scrisul acestui popor dis nos electronic va fi demonstrat la lozei clin rumeguş, va permite să se
porumb obţinut de el „Per­ părut şi să descopere o cultură veche, 'Tirgul industrial dc la Budapesta şi economisească mari cantităţi de ma­
dezvoltată şi originală, aproape complet la expoziţiile din străinătate. terial lemnos.
la bielorusă“. Noul soi dă pî-
nă la 90 chintale de grăunţe
la ha. şi se coace cu 50 de
zile mai devreme decit po­
rumbul obişnuit. Această din
urmă calitate este deosebit
de preţioasă pentru Bie-
lorusia, unde vara este scur­
tă şi nu suficient de căldu­
roasă.
„Perla bielorusă“ n-a fost
încă cultivată decît în cîteva
gospodării: în anul in curs ea
va fi insămlnţată pe o su­
prafaţă ele 750.000 ha.