Page 11 - 1962-06

Nr. 2314 m uD R V M V u s m smu lui ţrag; ar

3ff2RS2

lllWlíimSm¦lmüi !! ' v Asigurăm animalelor

•IIP furaje în cantităţi

WMm MÉüííí suficiente

îmi place mult să citesc pre- ducţie mare la ha. trebuie să Dezvoltarea efectivului de ani­
male şi continua creştere a pro­
sa şi de aceea, încă din 1950 respecţi cu stricteţe regulile i!!!! § § - » F ducţiei este o problemă care
stă permanent in atenţia colec­
cînd a luat fiinţă colectiva la agrotehnice. De aceea, am fost tiviştilor noştri. Din experienţă
proprie ne-am convins că aceas­
noi in Daia, citeam duminica mereu printre colectiviştii care t tă ramură este aducătoare de
mari venituri băneşti. Numai
ţăranilor articole apărute cu lucrau la semănat. La începutul prin contractări cu statul am 4 IUNIE 1962 Gîntă orchestra de muzică populară a
obţinut anul trecut un venit de PROGRAMUL I : 5.10 Emisiunea Filarmonicii de Stat din (Bluj ; 15,05
.privire la problemele agricole. campaniei le-am vorbit colecti- peste 140.000 lei. De aceea, ne­ pentru s a te : Despre coacerea cerea­ Muzică uşoară de compozitorii sovie­
am propus ca in acest an să lelor ; 5,40 Muzică uşoară interpre­ tici Boris Karamîşev şi David Pritz-
Ii lămuream de ce este necesar viştilor despre im portanţa In­ sporim numărul bovinelor la 200 tată de iniei form aţii; 6,25 Valsuri dc kcr; 16,15 Vorbeşte Moscova; 16,15
capete din care 70 vaci şi ju- estradă; 7,10 „Cîntec şi voie bună“ Jocuri populare romîneşti; 17,15 Gîn-
să muncim pămîntul în comun crărilor agricole în această pe- ninci, al porcinelor la 81 cape­ — program de muzică populară ro- tă orchestra dc mandoline a sindica­
te iar al ovinelor la peste 500 tnînească; 7,30 Sfatul medicului: Ce tului G.F.R. Roman ; 17,30 Prietenă
nriţind că aceasta este singu- rioadă, despre calitatea lucră- capete. sînt distrofiile şi cum pot ti preve­ noastră cartea ; 19,00 Almanah ştiin­
nite; 7,45 Melodii distractive; 8,30 ţific; 19,20 Muzică populară romî-
ra calc de a ne scoate sărăcia rilor etc. Folosind calculul, Tot in acest an vom vinde Muzică populară romînească ; 9,00 Ti­ liească ; 19,40 Noi înregistrări de miy
statului 65.000 litri lapte, 18.250 nereţea ne e d ra g ă ; 10,30 Muzică dc zică uşoară realizate în studiouri^
din casă. Aşa am început mun- le-am arătat ce avantaje reali- kg. carne, 700 kg. lină, şi alte estradă; 12,00 Buchet de melodii dc noastre; 20,15 Romanţe de R ah m aw j
produse provenite din sectorul muzică uşoară; 12,30 Melodii popu­ nov; 20,30 Noapte bună, copii: „A
ca^ de agitator. Mai tîrziu, nu- zează gospodăria şi colectiviş- zootehnic, care ne vor aduce lare romîncşti din diferite regiuni ale fost odată o locomotivă“ — poveste
un venit de 241.830 lei. ţării; 11,00 Muzică dc estradă; 14,30 franceză; 21,15 Tribuna radio; 21,25
măvul agitatorilor a crescut tot tii dacă sc obţine o producţie Din folclorul popoarelor; 23,15 Con­
Creşterea numărului de ani­ PE N T R U 24 ORE cert de muzică-uşoară.
mai mult. Datorită sprijinului sporită la fiecare hectar, male şi a producţiei lor depin­ Vreme schimbătoare cu cerul mai
de şi de felul cum acestea sînt mult noros. Vor cădea ploi slabe lo­ PROGRAMUL II : 13,00 Jocuri
primit din partea organizaţiei Pe chnp, am observat însă că hrănite. In acest scop s-a ho- cale. Temperatura staţionară, va fi cu­ populare romîneşti ; 13,22 Concert de
tărit extinderea suprafeţelor prinsă ziua între 22 şi 27 grade, iar muzică uşoară; 14,30 Melodii de es­
de partid, au crescut şi posibi- colectivistele Maria Diac, Pa- cultivate cu furaje. Astfel, cu noaptea între 6 şi 12 grade. Vînt po­ tradă ; 15,30 Muzică populară din ţări
porumb siloz s-a însămînţat su­ trivit cu intensificări din vest. socialiste; 16,30 Valsuri din operete",
lităţile noastre de orientare. raschiva Ignat, Dochiţa Pîţan prafaţa de 25 ha., de pe care se PENTRU URMĂTOARELE 17.00 Muzică uşoară ; 18,05 Muzică din
va obţine o producţie de peste opere ; 18,40 Solişti instrumentişti de
Munca pe care o desfăşurăm şi Anuţa Dan, neglijau respec- 50 tone la ha , cu borceag 20 3 ZILE muzică populară romînească; 19,40
hectare, iar cu ovăz 15 hectare. „Ghid muzical“ (reluare); 20,20 Tineri
azi este cu mult mai fructuoa- tarea sfatului primit din par- In cultură ascunsă s-au însă­ Vreme noroasă cu temperatura sta­ inlcrprcţi de muzică populară romî-'
mînţat 30 ha. trifoi. ţionară. nească : cîntăreaţa Arteniza Rejan şi
să decit in anii .................................................. tea agronomului: acordeonistul Sile Ungureanu.
Vom acorda toată atenţia şi
trecuţi. Exean- distanţa între recoltării furajelor în perioade­ BULETINE DE ŞTIRI SI RADIO­
le cele mai optime pentru ca JURNALE : 5,00; 6,00; 7,00; 10,00
buie să concre- Tribuna agitatorului. b u T h K ru ™ G.A.S. !Apolăul de sus, raionul Sebeş, regiunea Hunedoara. acestea să nu-şi piardă din 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 20,00
IN FOTO: După recoltarea secarei masă verde, se însă- unităţile nutritive. 22,00; 23,52 (programul I ) ; 12,00
tizăm ceea ce ----------- -------------------------------era respectată, minţează cultura dublă de porumb siloz (Foto — Agerpres: 14.00 ; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
le vorbim colec- ~: ' 1 ¦ N. BONDAR). Datorită măsurilor luate, gos­ gramul II).
fiind sau prea podăria noastră colectivă va
tiviştilor, le întîlnim, de aseme­ mare sau boabele erau arunca­ avea asigurată întreaga cantita­
nea, la tot pasul. te de furaje necesară hrănirii
te prea des. Le-am arătat prac­ animalelor pînă la recolta anu­
Cei din partea Sebeşului ştiu lui viitor.
cum era comuna Daia în trecut. tic cum trebuie să facă, demon- Propunerilor făcute de muncitori
Sărăcia şi mizeria erau însoţi­ ing. VIŢĂ VIOLA
torii permanenţi ai ţăranului. strîndu-le că dacă regulile agro­ în consfătuirile de prodwcfie—-
In prezent avem un cămin cul­ tehnice nu vor fi respectate, nu din postul de corespondenţi
tural care satisface pe deplin toată afenfía
vom realiza producţia planifica­ voluntari din G.A.C.
cerinţele comunei, o şcoală ele­ tă. Acest exemplu l-am folosit (Urmare din pag. l-a) zolvare şi cine răspunde de acest g UZINELE | \; ŞCOALA
mentară nouă etc. Dar acestea şi în faţa altor colectivişti pen­ lucru. ,,7 Noiembrie“ PROFESIONALĂ
nu sînt singurele realizări. Noi, nu înseamnă că şi alte pro­ o METALURGICE g
cei din Daia, ne mîndrim cu tru a nu face aceeaşi greşeală. puneri trebuie rezolvate în- Propunerile cu privire la pro­ DE MECANICI
gospodăria colectivă care devi­ Acum, colectiviştii desfăşoară o tr-un timp tot atit de îndelun­ tecţia muncii să fie aduse la cu­ g CHIMICE ZLAÎMA g AGRICOLI
gat. Cu toate că încă. din luna noştinţa serviciului „Protecţia
ne tot mai puternică. Dacă as­ muncă susţinută în vederea în­ aprilie s-a propus confecţiona- muncii“ în scopul rezolvării si­ o0
tăzi am ajuns să fim fericiţi, treţinerii culturilor. Numai cele ea unei scări metalice la ma­ gure a acestora în termenul sta­
să trăim în chip nou, socialist, două brigăzi au plivit peste 200 caraua magnet, această proble­ bilit. g raionul A lb a ,
ha. cu grîu, iar 8 ha. cu butaşi mă a rămas în... „curs de re­
aceasta se dat’oreşte părintelui de sfeclă, şi peste 140 ha. cu zolvare“. Comitetul sindicatului pe uzi­
nostru drag, partidul. El ne nă va trebui să-şi intensifice
conduce pe drumul luminos porumb au fost prăşite. De Comitetul de secţie sindicală şi munca de urmărire a modului
care îl străbatem cu mîndrie şi aceeaşi îngrijire se bucură lo­ conducerea secţiei trebuie să dea cum sînt traduse în viaţă pro­
siguranţa îndeplinirii sarcinilor tul de 200 ha. de pe care se curs rezolvării acestei propu­ punerile muncitorilor făcute in
ce ne revin. preconizează a se obţine 5.000 neri şi să ia măsurile cores­ consfătuirile de producţie şi, în
kg. porumb boabe la ha. şi ce­ punzătoare pentru înfăptuirea colaborare cu conducerea uzinei,
la timp a propunerilor făcute să asigure înfăptuirea acelor
lelalte culturi. Sînt hotărît să în consfătuirile de producţie.
desfăşor o muncă permanentă propuneri care depăşesc posibi­
lităţile secţiilor.
La realizarea obiectivelor care de agitaţie în rîndul colecti­ 0 regiunea Hunedoara g

şi le propun colectiviştii, tre­ viştilor pentru ca în acest an

buie să ne aducem contribuţia să obţinem recolte mai bogate

şi noi, agitatorii. In această pri­ la fiecare ha. de teren cultivat. f ANGAJEAZĂ: | de pe lingă S.M.T.

măvară, un loc important l-a Pentru a realiza aceasta, stu­ g în condiţiile fi. C. M. g Alba Iulia
g 1063i 1961 în ce pri- |
ocupat în activitatea mea ca diez materiale din presă, ..Mun­ c veşte stagiul, studiul g ANGAJEAZA:
§ şi remuneraţia, ur- o
agitator, larga popularizare a ca de partid“, „Carnetul agita­ S maiorul personal: o în condiţiile H.C.M. 1063/
go
documentelor sesiunii extraor­ torului“, folosesc preţioasele în­ La mecanica 1961 privind salarizarea,
1 ® âneperi clîimişti 8
dinare a Marii Adunări Naţio­ văţăminte ce s-au desprins din m inginer mecanic 8 studiile şi vechimea în
9 inginer energetic |
nale, care reprezintă un bogat marele sfat al ţării. Trebuie să Şi muncitorii de la secţia me­ muncă, următorul perso- „
canică au făcut in consfătuirile C e r e r ile se adresează g
izvor de învăţăminte. In faţa arăt însă, im portanţa ce o are de producţie ţinute de la înce­ direct conducerii g nai perm anent: (
putul anului un număr de 33
colectiviştilor din brigăzile a în munca noastră legătura per­ g Uzinelor metalurgice 8
propuneri din care au fost re­ chimice Zlatna g
I-a şi a II-a de cimp, am citit manentă cu organizaţia de zolvate 28 iar 3 sînt în curs de Issgineri mecanici
rezolvare. Nu mai pot fi însă
aproape toate capitolele din Ra­ partid, sprijinul şi îndrumarea amînate cele două propuneri cu (pregătiţi în ramura agri­
privire la confecţionarea a două culturii)
portul prezentat de tovarăşul pe care le primim din partea mandrine pentru găurit de la
Maiştri de conducere
Gheorghe Gheorghiu-Dej la re­ biroului organizaţiei de partid. 1-8 mm. şi confecţionarea a două
garnituri de conuri morse. Aces­
centa sesiune. Apoi m-am oprit Instruirile care se fac oeriodic tea sint lucrări pe deplin rea­ a tractoarelor
îndelung asupra sarcinilor con­ ne ajută în muncă, călăuzindu-
crete care le au de îndeplinit ne activitatea spre rezolvarea lizabile şi pot fi executate în- Cererile se adresează di- f?
cele două brigăzi. In campania sarcinilor celor mai actuale. tr-un timp ce nu depăşeşte o rect conducerii S.M.T. Al­
agricolă de primăvară colecti­ Organizînd convorbiri colective, lună ele zile. Se cere însă mai ba Iulia, str. Tudor Vladi-
viştii au întimpinat greutăţi stînd de vorbă cu fiecare co­ mirescu nr. 61.
privind efectuarea lucrărilor lectivist în parte, împărtăşind multă preocupare in această pri­
agricole din cauza timpului ne­ experienţa bună acumulată de vinţă din partea comitetului de (pentru informaţii tele­
favorabil; De aceea, pentru a nu o brigadă şi celorlalte brigăzi, secţie sindicală şi a conducerii fon 259).
pierde nici o zi bună de lucru, mobilizînd pe fiecare colecti­ administrative a secţiei.
de a termina la timp lucrările vist la înfăptuirea sarcinilor OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
din campania agricolă, noi, agi­ trasate de organizaţia de partid,
tatorii, îndrumaţi de organiza­ vom contribui şi noi, agitato­ 5 Combinatul siderurgic Hunedoara
ţia de partid, am desfăşurat o rii, la obţinerea unor succese 505
vie muncă de agitaţie în rîndul mai mari. Prin rezolvarea la timp a tu ­
colectiviştilor pentru a ieşi cu turor propunerilor făcute de 1 ANUNŢĂ f
toate forţele la semănat. Se ştie DAMIAN NICOLAE muncitori în consfătuirile de
producţie, comitetele sindicale g
colectivist din G.A.G. Daia şi conducerile administrative ale
secţiilor se achită de una dintre 5 Ţinerea unui concurs pentr u ocuparea posturilor de maiştri
însă că pentru a obţine o pro- raionul Sebeş cele mai importante sarcini ce
le stau în faţă iar organiza­ gin următoar specialităţi:

ţiile de partid au datoria să Echipa de teatru a clubului mun cilorcsc din Cugir face repetiţie la o 5 * 3 maiştri cocsari, 14 maiştri de schimb, g
ui mărească îndeaproape această nouă piesă: „Oameni care tac“ de Al. Voilin.
Campioană regională problemă, să acorde sprijinul 10 maiştri lăcătuşi, 2 maiştri turnare, 9
necesar acolo unde este nevoie. IN FOTO: Un aspect din tabloul 6. 1(1 maiştri mecanici, 1 maistru calcinator, A
Ar fi bine ca cel mult după 3 o
Vineri s-a disputat ultimul vedit a fi bine pregătită obţi- zile de la consfătuire, propune­ 10 maiştri electricieni, 1 maistru ajustaj,
meci din cadrul finalei campio­ nînd victorii atit in întilnirea rile făcute să fie afişate în sec­ 2 maiştri strungari, g
natului regional de fotbal la ju­ cu Jiul Petrila (3—1) cit şi în ţie cu indicaţiile: propunerea, 8 maiştri apaducteri, 2 maiştri sudori, „ g
niori. Fotbaliştii de la Corvinul meciul de vineri. Ea va reprezen. 6 maişti-i chimie,
Hunedoara au învins pe Meta­ ta regiunea noastră în faza in­ autorul acesteia, în ce scop a Acolo unde altădată 4 maiştri oţel ari, 4 maiştri încărcători g
lurgistul Cugir cu 6-0 devenind terregională. In meciul de joi, fost făcută, termen pentru re- 3 maiştri-macarale, g
astfel campioni regionali. 3 maiştri reparaţii-cup-
Jiul Petrila a învins Metalur­ 8 maiştri laminatori,
Echipa din Hunedoara s-a do gistul Cugir cu 3-2. ~~ 4 maiştri zidari, toare,
4 maiştri termo-tehnicieni,
~~a domnit 1 maistru reparat vagoane, 2 maiştri reparaţie-gaz, o
4 maiştri furnalişti,
1 maistru turhător-oţel, 1 maistru fenolaţii-furnal, g

In parcul bălrîn de mai bine de huzur şi desfrîu, azi îşi refac să­ 1 maistru turnător piese 4 maiştri de întreţinere, g
150 de ani de la Săvîrşin, toiul nătatea muncitori, ingineri, tehni­ de oţel,
Calendarul lucrărilor agricole îndeamnă la odihnă, totul pulsea­ cieni şi funcţionari din toate col­ 1 maistru la pregătire a g
pe luna iunie ză de viaţă: Aici, alături de miile ţurile ţării,
de flori plantate pretutindeni în lingotierelor, g
aceasta primăvară sau cu vreun Vorbind despre sanatoriu este
an, doi în urmă, dăinuie copaci necesar a fi subliniate două aspec­ 1 maistru tîmplar. g
seculari, formînd o îmbinare ar­ te esenţiale şi anum e: faptul că
monioasă de culori şi vîrsle. Ală­ specialiştii de aici se străduiesc să Concursul va avea loc la sediul combinatului în zilele deg
turi de stejarii falnici, cu coroane aplice tratamente în pas cu cele
bogat împodobite, stînjeneii, gla- mai noi cuceriri ale ştiinţei şi gri­ 3 şi 4 iulie 1962. g
diolele sau lalelele sînt pitice, dar ja deosebită a întregului personal
prăşită şi săpălugitul pentru parcă tocmai acest contrast vine să faţă de cei ce sînt trimişi aici, > Cererile de înscriere pentru concurs se vor depune la se-g
distrugerea crustei şi a buru­ odihnească ochiul celui ce priveş­ spre reconfortare. Chiar de la so­
La cultura mare ienilor, răritul culturilor rădă- fie prin ancore. Se fac stropiri te acest colţ de natură cu vege­ sire ,orice om al muncii este im­ îdiul combinatului, serviciul de cadre, cu cel puţin 10 zile înainte g
cinoase, irigatul culturilor de împotriva rapănului moliei, vier­ taţie luxuriantă presionat de primirea caldă ce i se
In această lună, pe ogoare vărzoase, tomatelor, pătlăgele­ melui merelor şi perelor. Se re­ face, de politeţea medicilor şi a , de data ţinerii concursului, îm preună cu următoarele acte: 9
sînt de executat însemnate lu­ lor vinete, ardeilor, cepei de coltează cireşele, vişinile, căp­ In imensul parc, zilnic, zeci de personalului mediu sanitar. In acest
crări agricole. Datorită întâr­ apă, castraveţilor etc. Se fac ul­ şunile şi alte soiuri timpurii oameni ai muncii îşi găsesc clipe domeniu ar avea de învăţat per­ — Certificat de naştere tipR.P.R.(copie) g
zierii în efectuarea însămînţă- timele semănături pentru obţi­ cum sînt caisele, zmeura etc. de rcconforlare, plimbîndu-se pe sonalul unor spitale şi sanatorii.
«. rilor din primăvara acestui an, nerea răsadurilor de conopidă aleile înlortochiate sau privind lu­ Conducerea senatorului — director — Diplomă de absolvire (co pie) auneişcoli tehnice de mai- o
o serie de lucrări agricole se su­ şi gulii de toamnă. In vie ciul lacului în care li se reflectă dr. Arlhur Dan — precum şi toţi
prapun, ceea ce necesită efor­ imaginea. Pe ici pe colo apare medicii manifestă o grijă meticu­ ştri de specialitate sau a unei şcoli echivalente, saug
turi mai deosebite faţă de alţi Se recoltează mazărea şi fa­ In viile tinere se continuă stro­ cîte un pescar amator, dînd dova­ loasă faţă de tratamentul ce se
ani. Principala lucrare agricolă solea verde, varza şi conopida pitul, legatul lăstarilor şi pra- dă de răbdare şi privind cu jind aplică fiecărui bolnav, studiind par­ alte acte din care să rezulte că la data de 1 iulie 1956, g
în această lună este continua­ timpurie, gulioarele, cartofii şilele (de cîte ori se formează la peştii jucăuşi care se zbenguie, ticularităţile şi evoluţia bolii, schim-
rea întreţinerii culturilor. Ast­ timpurii şi primele pătlăgele crusta sau se îmburuienează). dar care — veşnicul ghinion! — bînd tratamentul de la caz la caz. candidatul a avut 12 ani vechime în funcţia de maistru, g
fel, se va continua cu executa­ roşii, obţinute în culturile fă­ In via pe rod se face al doilea nu arată prea multă predispoziţie
rea praşilei a doua şi a treia la cute pe iocuri adăpostite. Tot­ legat şi primul copilit, cînd co- să guste din momeala ce li se în­ Administraţia (administrator Iov. — Autobiografia g
prăsitoare, iar la unele culturi odată, se recoltează culturile pilii au 5-6 internoduri, ciupin- tinde. losif Leş) se preocupă continuu de
şi cu praşila a patra. făcute în răsadniţe: castrave­ du-se la 5-6 frunze. Totodată se hrana bolnavilor, pentru ca aceas­ — Certificat medical g
ţii, dovleceii, pătlăgelele roşii şi fac stropirile cu zeamă borde- Aşa e azi în parcul de la Să- ta să fie adecvată şi consistentă,
In luna iunie, se recoltează pătlăgelele vinete. Suprafeţele leză împotriva manei. Aceasta, vîrşiu. care de fapt formează unul desfăşoară o muncă intensă pentru Cererile care nu vor fi in soţite de acte nu se iau in con- g
rapiţa, orzul de toamnă, mază­ de pe care s-a făcut recoltatul pentru a fi de folos, trebuie din cete mai însemnate sanatorii înfrumuseţarea parcului, pentru crea­
rea, iar pe la sfîrşitul lunii, în se ară şi se pregătesc pentru preparată cu multă grijă, astfel climatice din regiunea Banat. Dar rea de condiţii cit mai bune celor >siderare. oo
cazul cînd acesta a ajuns la culturile următoare. Se plantea­ incit concentraţia ei să nu de­ nu întotdeauna a fost astfel. Par­ ce se recreară aici. Intr-o convor­
pîrgă, se începe recoltatul griu­ ză varza de toamnă, conopida, păşească 1 la sută, adică zea­ cul, împreună cu castelul, cu un bire Iov. losif Leş arăta că in cu­ Combinatul siderurgic Hunedoara
lui de toamnă. Pentru reuşita varza roşie, ţelina etc. Se sea­ ma se va prepara din 100 litri secol şi jumătate în urmă, apar­ rbul va intra în funcţie un nou mai angajează de urgenţă:
acestor munci este necesară o mănă fasole şi castraveţi pen­ apă, 1 kg. de piatră vînătă şi ţineau unui conte, iar apoi a de­ pavilion bine utilat. De aesemenea,
temeinică pregătire a tuturor tru toamnă. Răsadniţele rămase 0,5 kg. de var nestins. Varul venit proprietatea lirăpăreţei mo­ se vor lua măsuri pentru crearea¦ ® 20 tehnicieni I,
uneltelor şi maşinilor agricole acum libere, se strîng, se cură­ trebuie să se stingă separat în narhii, transformîndu-se într-un loc unor condiţii mai bune desfăşură­
ce vor fi folosite în acest scop. ţă şi se depozitează în locurile 50 litri apă, iar piatra vînătă de huzur şi desfrîu. Un ţăran în rii sportului: s-au comandat două • 10 tehnicieni II,
de păstrare. vîrslă din localitate îşi aminteşte bărci de la Reghin, se va amenaja
Pentru asigurarea bazei fu­ se va topi în restul de 50 litri cu jale da timpurile cînd „majes- un teren de volei şi tenis de cîmp, ® 30 şoferi,
rajere, se coseşte a doua oară In livadă tăţilc lor“ treceau în goană nebu­ se vor da în folosinţă două mese
lucerna şi trifoiul, se recoltea­ apă. Amestecul se va face înr nă iu maşini elegante, neluînd în dr tenis etc. ® 50 paznici,
ză bprceagul şi se începe recol­ In livezile de pomi se execu­ seamă nimic din ce aveau în fa­
tarea fineţelor naturale. tă în această lună o nouă în- inte de stropit'. ţă sau în jur, de chefurile prelun­ Zi de zi prin grija partidului » 5 dactilografe.
grăşare suplimentară a pomi­ gite, de htmnia feerică ce învă­ şi guvernului, prin spiritul de răs­
O lucrare importantă, ce tre­ lor şi se dau îngrijirile necesa­ In sectorul zootehnic luia castelul, pe cînd în sat era pundere cu care munceşte persona­ < Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul organi-<>
buie începută încă din această re culturilor intercalate. La po­ beznă, neştiinţă. Acele timpuri însă lul de aici, sunătorul de la Săvîr­
lună, pe măsura recoltării pă- Se începe înţărcarea purceilor au trecut. Razele calde ale soarelui şin devine tot mai modern, mai 'zarea muncii şi la serviciul personal din Combinatul siderurgicg
ioaselor, este executarea de cit mii tineri se face ciupirea lăs­ şi a mieilor. Animalele de mun­ luminează acum pentru cei mulţi. fiumos, oferind condiţii optime dc
mai multe arături de vară. Se că, după terminarea lucrărilor reconfortare celor trimişi aici. ^Hunedoara. g
începe treieratul rapiţei, orzu- tarilor pentru formarea coroa­ agricole de primăvară, se trec Acolo unde altădată era numai
lui de toamnă şi a mazărei. la refacere şi la păşunat. Tre­ V. ’AD RIAN fooóoo0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
nei, iar la cei maturi, în special buie terminat tunsul oilor exe-
In gi adina de legume cutîndu-se în acelaşi timp îm­ ÎNTREPRINDEREA de industrie l o c a l a
la piersici şi caişi, se fac tăie­ băierea lor împotriva scabiei.
Pentru obţinerea unor legume „VASILE RQAITĂ“ HAŢEG
de calitate superioară, în aceas­ rile în verde. Puii se scot pentru toată ziua
tă lună se continuă cu lucrările afară, la iarbă, iar porcii de ANGAJEAZĂ DE U R G E N ŢĂ :
de îngrijire a acestor culturi, La pomii cu rod bogat se sus­ peste trei luni trebuie vacci­
naţi contra pestei şi rujeţului. — un tehnician I mecanic
ţin* ramurile fie prin propte, - un tehnician I C. T. C. în s p e c ia li­

tatea tîm plărie.
j Angajarea se va face cu respectarea condiţiilor j

prevăzute în anexa 4 la H,C.M. 1053—1960. \
-W.~W._W~W j