Page 12 - 1962-06
P. 12
« . '4 DRUMUL SOCIALISM ULUI Nr. 2314
ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE Ş T IR I V iz ita în f a r a n o a s tr ă
a u n o r p e r s o n a lită ţi a le B is e ric ii
o rto d o x e ru s e
Tratativele d e dezarmare Greviştii din Spania !şi impun voinţa Preşedintele Consiliului de Mi A fost de faţă I. K. Jegalin,
niştri al R. P. Romine Ion ambasadorul Uniunii Sovietice
de la Geneva ® Patronii sînt nevoiţi să cedeze ® Izbucnesc Gheorghe Maurer a primit slm- Ia Bucureşti.
noi focare de grevă bătă dimineaţa pe patriarhul
GENEVA (Agerpres). — tului stipulaţia cu privire la interzi Moscovei şi a toată Rusia, Ale- Cu acest prilej, preşedintele
/ La cea de-a 47-a şedinţă plenară a cerea armei nucleare. MADRID 2 (Agerpres).---- cere, din dorinţa de a ascunde po unde au intrat în grevă peste 4.000 xei, şi pe ierarhii şi preoţii Bi Consiliului de Miniştri, l<E»Hjr
Comitetului celor 18 pentru dezarmare Ştirile sosite de la Madrid arată că porului spaniol amploarea mişcării dc muncitori agricoli din provincia Gheorghe Maurer, a înmuiat
au continuat lucrările în legătură cu Reprezentantul sovietic a spus că în ciuda marilor greutăţi ale luptei greviste şi consecinţele sale. Jerez. 1.000 de alţi muncitori agricoli sericii ortodoxe ruse care îl în patriarhului Alexei Ordinul'
proiectul de tratat privind dezarmarea această poziţie a Statelor Unite se greviste, dat fiind interzicerea greve au declarat grevă la Puentc Genii soţesc în vizita pe care o face „Steaua Republicii Populare R o-
generali şi totală. explică prin aceea că ele caută să lor de către legislaţia fascistă a lui Aceste succese însufleţesc pc oame (provincia Cordoba). Ziarul aminteşte în ţara noastră: Nicodim, arhi mîne“ clasa I, conferit de Con
menţină arma nucleară ca forţă de Franco, în numeroase întreprinderi din nii muncii spanioli la continuarea cu că în primele 15 zile ale lunii aprilie episcopul de Iaroslav şi Rostov, siliul de Stat al R. P. Romine.
Reprezentantul Indiei s-a referit în intimidare împotriva popoarelor. Spania greviştii obţin succese însem hotărîre a luptei lor. Izbucnesc focare muncitorii agricoli din Jerez au făcut episcopul Ioasaf al Viniţei. arhi
deosebi la necesitatea interzicerii şi nate. noi de greve, se organizează greve greve în doua reprize şi au obţinut ri mandritul Pitirim, inspector la Cei prezenţi s-au Întreţinut
distrugerii cit mai grabnice a armei V. A. Zorin s-a referit în încheiere In regiunile Barcelona şi Catalonia parţiale şi greve ale „braţelor încru dicarea salariilor cu 25 pînă la 50%. apoi cordial.
nucleare şi a celorlalte tipuri de arme la divergenţele în ce priveşte aborda muncitorii de la întreprinderile dc cişate“. In toate zonele „latifundiare" din En- Academia Teologică din Zagorsk-
de exterminare în masă. rea de către părţi a problemei contro mase plastice i-au obligat pe patroni daluzia şi Estramadura (unde 862 dc Moscova şi redactorul revistei ?
lului şi a Organizaţiei Naţiunilor să le satisfacă o importantă revendi Asemenea greve au cuprins, dc pil- proprietari posedă fiecare peste 250 dc Patriarhiei Moscovei, Protoie-
Delegatul american a încercat să care — dublarea salariilor. Dc ase 'dă, scrie ziarul „L’Humanite“, toate în hectare), muncitorii agricoli ccr ridi reul A. Ostapov, docent la 'Aca In cursul dimineţii de sîm-
Unite. menea muncitorii de la turnătoriile treprinderile industriale din provinci carea salariilor cu peste 50 la sută. demia Teologică din Zagorsk- bătă patriarhul Alexei al Mos
fundamenteze poziţia S.U.A. care îm El a arătat că Uniunea Sovietică se societăţii „Fundiciones Suner“ situate ile Biscaya şi Guipúzcoa. In urma acestei situaţii, proprietarii Moscova, D. A. Ostapov, pre covei şi a toată Rusia a depus
piedică să se pună de acord unele în apropiere de Barcelona cit şi texti- de pămînt din aceste regiuni recurg şedinte adjunct al Consiliului la cimitirul Ghencea din Capi
prevederi importante din proiectul de situează pe poziţia întăririi O.N.U. ca liştii de la ţesâtoriile întreprinderii Acelaşi ziar relatează că la Barce Ia o serie întreagă de măsuri. Ei în Economic al Patriarhiei Mosco tală o coroană de flori Ia mor-
tratat. organizaţie pentru dezvoltarea colabo „Textil Suns“ au smuls patronilor ri lona oamenii muncii de la întreprin cearcă să angajeze copii în vîrstă dc vei, protodiaconul V. V. Pro- mintul dr. Petru Groza unde a
rării între state şi pentru menţinerea dicarea salariilor. derile ce-şi reiau lucrul, pe măsură 12-14 ani pentru 35 dc pesetas pe zi. chimnov, ieromonahul Platon, fost rostită o rugăciune.
V. A. Zorin a făcut apoi o analiză păcii, iar poziţia S.U.A., dimpotrivă, ce obţin satisfacerea revendicărilor lor B. S. Kudinkin. şeful Protoco
a proiectului de lucru al primului ca este îndreptată spre subminarea şi evi Muncitorii de la şantierele navale şi după ctîeva zile încetează din nou Ca urmare a acţiunilor hotărîte ale lului din Departamentul Aface La solemnitate au luat parte
pitol din tratatul cu privire la dezar tarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale societăţii „Empresa Nacional Ba să mai lucreze, cerînd satisfacerea rilor Externe Bisericeşti al Pa patriarhul Justinian Marina al
marea generală şi totală. a organului său principal, răspunză san“ situate în nord-vestul Spaniei ca unor revendicări mai importante. Nu muncitorilor agricoli din aceste re triarhiei Moscovei, dr. A. V. Bisericii ortodoxe romine. ie
tor pentru menţinerea şi întărirea păcii şi muncitorii de la societatea „Frigo- mărul muncitorilor care acţionează în Alexeev. rarhi şi preoţi ai Bisericii or
Acest proiect, a declarat el, reflectă — Consiliul de Securitate. rificos Industriales de Galicia“ au ob acest fel este evaluat la peste 50.000. giuni, proprietarii de pămînt nu au todoxe ruse şi ai Bisericii orto
într-o anumită măsură acordul reali ţinut prin luptă grevistă lichidarea La primire au participat Emil doxe romine.
zat între delegaţiile U.R.S.S. şi S.U.A. înainte de închiderea şedinţei ple deosebirilor zonale de salarii, datorită „L’Humanite“ relatează, dc aseme putut să-şi pună în aplicare acest plan Bodnăraş, vicepreşedinte al Con
în urma unor tratative îndelungate. nare. reprezentantul R.A.U.. care a cărora situaţia lor materială era mult nea, că profunde frămîntări domnesc siliului de Miniştri, Cornelii! Au fost prezenţi şeful cere
Din păcate, proiectul prezentat cu prezidat această şedinţă, a amintit mai rea decît în alta regiuni ale şi în unele regiuni agricole ale Llaniei, ruşinos. Mânescu, ministrul Afacerilor monialului de Stat, Dionisie Io-
membrilor Comitetului de propunerea ţării. Externe, Dumitru Dogaru, se nescu şi secretarul general al
prinde şi o serie de prevederi asupra delegatului Nigeriei prezentată Ia una =®S7 cretar general al Departamen Departamentului Cultelor de pe
cărora nu s-a căzut de acord. din şedinţele precedente, de a se în In provincia Galicia, muncitorii dc tului Cultelor de pe lingă Con lîngă Consiliul de Miniştri, Du
trerupe pe o lună lucrările comitetu la uzina „Sanjurjo“ din oraşul por Birmania protestează împotriva aventurilor siliul de Miniştri. mitru Dogaru.
Tn cursul tratativelor cu delegaţia lui. tuar Viego au determinat administra nucleare ale S. U. A .
americană, a spus în continuare repre ţia să le sporească salariile. Au fost de faţă patriarhul Bi *
zentantul sovietic, am stăruit cu per Intrucît nici un membru al comite RANOOON 2 (Agerpres). — Kenneuy in care protestează împotriva sericii ortodoxe romine Justi-
severenţă ca textul care ar îi adoptat tului n-a obiectat împotriva acestei Acestea sînt doar cîteva din succe Ea 1 iunie reprezentanţii Consiliu reluării experienţelor cu arma nucleară nian Marina, mitropolitul Mol La amiază, secretarul general
de comun acord să Cuprindă prevederi propuneri, s-a holărit ca Comitetul ce sele obţinute dc muncitorii grevişti lui birnian de luptă pentru dezarmare de către Statele Unite. dovei si Sucevei Justin Moises- al Departamentului C u ltelo r de
precise şi clare cu privire la inter lor 18 state pentru dezarmare să-şi spanioli, succese pc care guvernul au făcut o vizită ambasadorului ame cu, mitropolitul Olteniei Firmi- pe lingă Consiliul de Miniştri,
zicerea şi lichidarea armei nucleare de întrerupă lucrările pe perioada 15 !li rican la Rangoon şi i-au întnînat o Noi, se spune în scrisoare, în nu lian Marin, Nicolae Corneanu, D. Dogaru, a oferit la restau
exterminare în masă. nie—16 iulie. franchist caută «ă la treacă sub tă scrisoare pentru preşedintele S.U.A., mele poporului birman protestăm in rantul Athenee Palace, o macă
mod hotărît împotriva experienţelor mitropolitul Banatului, episco in cinstea patriarhului Mosco
Iu ciuda tuturor eforturilor noastre, Următoarea şedinţă plenară a comi nucleare efectuate de S.U.A. in Ocea pul rA’ntim Tîrgovişteanul, vicar vei şi a toată Rusia şi a înso
delegaţia S.U.A. a refuzat să includă tetului va avea loc la 4 iunie. nul Pacific. Aceste explozii nucleare ţitorilor săi.
în proiectul primului capitol al trata sporesc pericolul unui război atomic. patriarhal, episcopul Teoctist
Au luat parte Patriarhul Jus-
Lucrările plenarei In scrisoare se exprimă îngrijorarea Botoşeneanul, vicar patriarhal,
C. C. al P. C. Francez tînian Marina şi toţi membrii
diaconul Nicolae Nicolaescu, pro
sinodului Bisericii ortodoxe ro-
rectorul Institutului Teologic
mine, şefi ai cultelor din R. P.
ortodox din Bucureşti.
Romînă, prof. M. Ghelmcgeanu,
La primire a luat parte de
membru al Comitetului naţional
asemenea, acad. prof. dr. N. Gh.
pentru apărarea păcii din R. P.
Lupu. membru al Consiliului na
Romînă şi alte personalităţi.
ţional bisericesc şi al Comitetu
'Au participat D. K. Zvonkov,
lui naţional pentru apărarea
prim-secretar şi A. M. Alexeev,
păcii. _
secretar al Ambasadei U.R.S.S.
în Bucureşti.
(Agerpres).
PARIS 2 (Agerpres). — mici de către altele mai mari iau fi în legătură cu situaţia din Asia de Miting antirăzboinic la Tokio
In suburbia pariziană Bezons s-au inţă uriaşe trusturi şi monopoluri, pro sud-est, în special, în legătură cu şti
desfăşurat lucrările plenarei C.C. al cesul de concentrare se accentuează rile apărute În presă din care rezultă TOKIO 2 (Agerpres). — lozinci a avut ioc Ia 1 iunie în par-
Partidului Comunist Francez. Plenara şi mai mult. că trupele americane dislocate în Tai- „Să înceteze agresiunea americană cui Ilibia din Tokio un mare miting
a discutat raportul lui Georges Frisch- landa sînt înzestrate cu arma atomică in Inrlochina", „Să se pună capăt ex organizat din iniţiativa P.C. din ,1a-
rr.ann, membru al Biroului Politic al Capitalul străin pătrunde tot mai cu o rază de acţiune de la 50 la 100 perienţelor cu arma nucleară efectua ponia, şi Uniunii Tineretului Democral
P.G. Francez, cu privire la situaţia mult în economia naţională. Penetra de mile. Noi, se spune în scrisoare, te de S.U.A. in Oceanul Pacific", „Pro din. Japonia. La miting au participai
economică şi socială şi la lupta clasei ţia capitalului american se desfăşoară am aflat cu regret că persoane oficiale testăm împotriva creării bazelor pentru mai multe mii de persoane din capi
muncitoare, precum şi raportul lui într-un ritm mult accelerat, iar capi din S.U.A. au cerut ca trupele ameri rachete în regiunea Kanto“, „Să fie tală şi din regiunile învecinate.
Paul Courtieu, membru al C. C. al talul vest-german se instalează în spe cane să folosească, cu titlu experimen retrocedată Okinawa" — sub aceste
P. C. Francez, cu privire la munca cial în regiunile răsăritene ale ţării. tal, arma atomică într-un război lo
educativă în partid. Plenara a adoptat cal in Asia de sud-est.
rezoluţii pe marginea problemelor dis Trecînd la problema situaţiei oame
cutate. nilor muncii, raportorul a arătat ca
din 1957, potrivit datelor oficiale, pre
turile au crescut cu 30 la sută, iar
In raportul prezentat, ,G. Frischmann potrivit datelor furnizate de organi S c u r te ştiri © S c u r te ştiri © S c u r te ştiri
a arătat că actuala situaţie din Fran zaţiile sindicale, cu 47 Ia sută. Po
ţa este caracterizată prin creşterea pe vara principală a impozitelor apasă MOSCOVA. La 2 Iunie N. S. ciova, şi de Viktoria Brejneva, WASHINGTON. Comisia pentru
ricolului fascist şi avîntul considera pe umerii oamenilor muncii a căror Hruşciov l-a primit la Kremlin soţia preşedintelui Prezidiului energia atomică a S.U.A. a decla
bil al luptei greviste. putere de cumpărare a scăzut în me pe generalul Kong Le, preşedin Sovietului Suprem al U.R.S.S. rat că la 1 iunie S.U.A. au efec
die cu 6-10 la sută faţă dc 1957. In tele Consiliului militar suprem tuat în statul Nevada o nouă ex
In ţară, a spus în continuare rapor Franţa se menţine cea mai lungă săp- al Laosului, şi pe ceilalţi mem TOKIO. Aproximativ 100 de plozie nucleară subterană — a
torul, există suficiente forţe pentru a tămînă de lucru din Europa occiden bri ai delegaţiei militare lao- reprezentanţi ai 55 de organi 35-a din actuala serie de expe
o izbăvi de ruşinea şi cruzimea unui tală. Pentru a o scoate la capăt nu ţiene care se află la Moscova. rienţe nucleare subterane ame
regim fascist. Este necesar ca aceste meroşi oameni ai muncii sînt nevoiţi Cu acest prilej a avut Ioc o con zaţii comerciale şi industriale ricane.
ferţe să se unească şi să întreprindă să lucreze 56-60 de ore pe săptămînă. vorbire care s-a desfăşurat în
acţiuni hotărîte şi puternice pentru a tr-o atmosferă de caldă priete din Japonia s-au întrunit la 1 PRAGa. Biroul F.D.I.F., care
zdrobi complotul campionilor fascis Toate acestea, a subliniat raporto nie. iunie într-un miting Ia Tokio, s-a întrunit la Praga în zilele
mului, colonialismului şi războiului, rul, îndeamnă clasa muncitoare să pentru a face cunoscută dorinţa de 28 mai — 1 iunie, a dat p u
pentru a obţine arestarea imediată şi ducă o luptă economică dîrză, care MOSCOVA. In palatul Con insistentă a oamenilor ide afa blicităţii o declaraţie în care
sancţionarea tuturor asasinilor, înde s-a intensificat în mod deosebit şi greselor din Kremlin a avut ceri din Japonia de a extinde sprijină cu căldură Congresul
părtarea elementelor subversive care s-a extins în ultima lună. Trăsătura loc un mare miting al priete mondial pentru dezarmare ge
s-au strecurat în armată, poliţie, apa caracteristică a grevelor o constituie niei tineretului cuban şi sovie comerţul cu ţările lagărului so nerală şi pace care va avea loc
ratul de stat şi organele de presă, res unitatea dc acţiune stabilită la faţa tic Ia care au participat 5.000 cialist. la Moscova.
pectarea deplină şi necondiţionată a locului. de tineri şi tinere din Moscova,
acordurilor de la Evian. precum şi 1.000 de tineri ţărani ROMA. La 2 iunie Italia a
Raportorul a expus apoi programul cubani care au căpătat în şco sărbătorit ziua republicii. Cu
Analizînd situaţia economică şi so de restabilire şi reînnoire a democra lile sovietice diplome de meca
cială a ţării, Frischmann a subliniat ţiei în. ţară şi a arătat că P.C. Fran nizatori în agricultură. La mi acest prilej la Roma a avut loc
că afacerile marilor întreprinderi ca cez este dispus să ducă tratative cu o paradă militară.i4*
pitaliste sînt în floare, veniturile lor toţi republicanii şi democraţii care
au sporit considerabil. Prin fuziona caută o ieşire din impasul în care se P asăre de p ra d ă d easu p ra Asiei de sud-est UN REGE FĂRĂ NOROC
rea sau absorbirea întreprinderilor mai află ţara. (Desen din „Les Nonvelles de Moscou)
tingul prieteniei tineretului cu j Prinţul de Monaco a fostă vedetă a Holi- tei, el a servit doar
ban şi sovietic N. S. Hruşciov, fost pină azi nedreptă- wood-ului, ei şi fiica
Cr onica evenimentelor săptămînii preşedintele Consiliului de Mi unui multimilionar ir pe marii capitalişti.
niştri al U.R.S.S., a rostit o cu- \ ţit. Dintre toate cape- landez) precum şi de
vîntare. i lele încoronate ale Iti- o prea cucernică faţă El însuşi financiar şi
4 mii. lui i se spunea cel bisericească, preotul ca
MOSCOVA. Jos colonialismul I F mai des „rege de ope tolic Francis Tuckcr, industriaş, devine insă
Libertate lui Antoine Gizenga ! duhovnicul şi .,consi
Adevăratele cauze genţe, sînt examinate numai divergen care ar aduce Angliei avantajele eco triva unui asemenea guvern El îşi — sub aceste lozinci a avut Ioc retă", pc socoteala lui lierul tehnic" al prin uit concurent. Drept
ţe provenind ţlin disputa pentru o si nomice ale participării la Piaţa comu pe-mite să se ridice în felul acesta la 1 iunie la Universitatea prie se făceau cele mai ne cipelui care (ciudat) care cercurile econo
ale neînţelegerilor tuaţie mai avantajoasă .in cadrul alian nă, împletite cu o poziţie preferenţială împotriva recomandărilor făcute de teniei popoarelor „Patrice Lu- sărate bancuri. Princi este american. Consu
ţei atlantice, nu din modalităţi dife la Washington, în detrimentul poziţiei Conferinţa de la Geneva pentru că a mumba“ un miting aî profeso pele Rainer al treilea. lul american la Nis- mice franceze au în
Primul ministru al Angliei, Macmi- rite de abordare a problemelor dezar fianceze“. primit asigurări că va fi susţinui de rilor şi studenţilor de la această i jignit, a hotărît să sa, mister Dale, l-a.
llan, îşi peirece acest sfirşit de săp- mării şi relaţiilor Est-Vest. Statele Unite. instituţie internaţională de în- j joace tare fi să for- încurajat şi el pe in- cepui presiunile. Du
tămînă în vizită Ia preşedintele Fran Actuala luptă din cadrul N.A.T.O. văţămînt. t ţeze norocul. Regele
ţei, generalul de Gaulle. Intrucit con Unul dintre principalele subiecte dis vizează două obiective şi anume pre r ruletei se săturase de PAMFLET pă certuri îngrozitoa
vorbirile lor au un caracter semioficial, cutate la Paris este Piaţa comună, pri ponderenţa economică şi preponderen MOSCOVA. La 1 iunie, doam ? rolul său. La drept
nu a fost anunţată' în prealabil lista vită sub prisma repercusiunilor pe care ţa politică, adică în fapt unul singur: na Hartini Sukarno, soţia pre \ vorbind, la această nc- • ¦IISIIIBIIISI(DfilCHM40« t re, în caic primul m i
temelor de discuţie. In comentariile lor, le-ar avea intrarea Angliei în acest hegemonia pe care Statele Unite sint şedintelui Republicii Indonezia, ă mulţumire a principe
ziariştii occidentali emit presupunerea organism economic. Cum poate contri pe cale să o piardă şi principalii lor a sosit la Moscova intr-o vizi lui llainer a contri treprinzătorul princi nistru al Monaco-n-
că la Chateau de Ghamps se vorbeşte bui ea cel mai bine la întărirea NAT.O. aliaţi din Europa vor, fiecare in parte, tă neoficială. La aeroportul buit foarte mult, nu pe.
în special despre problemele asupra şi la accelerarea cursei înarmărilor ? să o moştenească. Din acest punct de „Generalul Nosavan. scrie ziarul Vnukovo ea a fost întîmpinată alit propriul măriei lui (care, după cum
lată principala întrebare pe care şi-o vedere, actualele contradicţii interoc Britanic „Guardian“, este un om în de N. S. Hruşciov, de Nina Hruş- , sale dezgust, cit nein- Şi, in Monaco au
cărora poziţiile Angliei şi Franţei di pun promotorii acestui organism eco cidentale sint ireductibile. Va dobîndi căpăţînat. El mai crede probabil, şi 4 semnatul fapt cu ru început să apară în se ştie, este numit de
feră. Se va ajunge oare la o tranzac nomic. Nu mai puţin importantă este cîştig de cauză partenerul care va este poate încurajat să creadă pe un Campionatul leta... nu mai aducea treprinderi industria
ţie în cadrul căreia să se schimbe asen preocuparea diverşilor parteneri actuali izbuti să reziste mai multă vreme pre chiul său, primul ministru a! Tailan- venituri. le. Fabrici care îşi tri guvernul francez) a
timentul Franţei Ia intrarea Angliei în sau eventuali de a-şi asigura propriile siunilor celorlalţi şi să-şi impună con dei învecinate, că dacă va persista mondial de fotbal mit mărfurile clan
Piaţa comună contra promisiunii en interese economice şi financiare în diţiile în detrimentul lor. destul de multă vreme în refuzul său Capitaliştii din în destin în Franţa, în fost pălmuit la miez
gleze de a împărtăşi Franţei secrete dauna celorlalţi şi în dauna ţărilor de a forma un guvern naţional, va pu REZULTA, TE.LE •DE .S1MBÂTA treaga lume, ocupaţi
atomice ? Cei mai mulţi dintre obser neinefuse în Piaţa comună. Se ştie că Întrevederea „prietenească“ de Gau- tea forţa împărţirea Laosului“. R. S. Cehoslovacă — Brazi cii afaceri, nu-şi maţ treprinderi bancare de noapte dc princi
pentru a-şi „plăti“ biletul de intrare Ile-Macmillan este un episod al aces $ puteau permite să care (folosind experi
vatorii care îşi pun această întrebare tei lupte pentru putere şi pentru avan Idee3 împărţirii Laosului revine in lia 0—0 ; Uruguay — Iugosla i vină la Monte Carto enţa jucătorilor de pele Rainer, cearta a
nu cred că ea va primi un răspuns în Piaţa comună, Anglia s-a arătat taje economice. sistent in comentariile ziarelor ameri via 1—3 (1—2) ; italia — Chile f pentru un simplu joc
afirmativ. In orice caz, un lucru este dispusă să sacrifice cu generozitate cane care au legături cu Departamen 0—2 (0—0) ; Argentina — An > de noroc. înfiinţaseră bacara) fac cele mai ajuns la soluţii cla
sig u r: primul ministru britanic nu Laosul Ia ora tul de Stat al S.U.A. Străduindu-se glia 1—3 (0—2). cazinouri la ei acasă. năstruşnice şi suspec
vine Ia preşedintele Franţei cu inten interesele membrilor Conttnonwealthu- unor noi tratative sâ deprindă publicul cu ea, Tad Szulc Si afacerile principa te operaţii financiare. sice, cunoscute de
ţia de a-1 face pe acesta din urmă să lui. Pierderea tarifelor preferenţiale în scrie în „New York Times“ că „preşe Astăzi au loc următoarele me lului Monaco, carc-şi
relaţiile cu .Marea Britanie va fi pri Pentru săptămînă viitoare este pre dintele Kennedy va trebui să hotărască c iu ri: Columbia — U. R. S. S. trăgea temelia venitu Bucuros de întorsătu toate ţaţele mahalale
adopte o poziţie mai flexibilă în pro ma „bineiacere" resimţită de aceste ţări văzută o nouă întrevedere a celor trei destul de curind dacă Statele Unite (grupa 1-a) ; R. F. Germană — rilor din jocul la ru ra lucrurilor, prinţul
blemele cu adevărat mari ale momen în cazul intrării Angliei în Piaţa co prinţi laoţieni. Care sînt perspectivele trebuie să se angajeze cu trupe pen Elveţia (grupa a H-a) ; Spa letă. începuseră să Rainer dă interviuri lor. Franţa, a anunţat
tului de faţă. Acest lucru a reieşit din mună. Sînt cunoscute motivele rezis tru apărarea Laosului“ şi anume „să-şi nia — Mexic (grupa a Hl-a) : P meargă prost. presei, trîmbiţînd „no
răspunsul negativ dat de Macmillan în tenţei opuse de Franţa faţă de adera ei ? Ultimele evenimente au dus la o amplaseze trupele în partea de sud a R. P. Bulgaria — R. P. Ungară ( Prinţul Rainer a ua politică“ a Mona principatul Monaco
Parlamentul britanic propunerilor unor rea Angliei. După cum scrie 7'arul Laosului... operaţie care ar echivala de (grupa a iV-a). t fost ajutai în înccr- co-ului.
cristalizare netă a poziţiilor părţilor: fapt cu o împărţire a Laosului“. J careu sa de a „schim că. pur şi simplu...
deputaţi laburişti care i-au cerut să vest-german „Die Welt", „Generalul de ba politica“ statului Ghinionistul principc
Gaulle nutreşte suspiciunea că preşe In timp ce primul ministru desemnat dc serenisshna sa so- se Pare că va scăpa ii va tăia lumina.
atragă atenţia preşedintelui de Gaulle dintele Kennedy insistă ca Anglia să Iie, principesa Gracc însă greu de titlul său
asupra necesităţii de a se duce trata intre în Piaţa comună numai pentru Suvamia Fumma şi conducătorul for (care nu este numai o dc rege de operetă. In primejdie dc a
că vrea sâ pună frîu tendinţelor spre Lumea e rea şi invi
tive pentru reglementarea paşnică a independenţă ale Europei occidentale ţelor patriotice Sufanuvong se menţin dioasă. Rege al rule rămîne pe întuneric,
problemei germane şi' propunerilor ca continentale. Acest lucru explică re
Anglia să ia iniţiativa încetării cursei la atitudinea conciliantă bine cunos de a lumina cazinoul
înarmării nucleare. zervele Franţei faţă de aceste planuri
cută şi preconizează în continuare crea cu luminări, maiesta
Aşadar, dacă se discută despre diver
rea unui guvern de coalijié, Fumi No- tea sa a (lat înapoi.
savan s-a pronunţat categoric împo- Conflictul se află
'deocamdată în acest
stadiu. Capitaliştii
francezi îşi îndreaptă
In acelaşi ziar, Jacques Nevard afir lacomi privirile spre
mă în mod categoric că nu este po 'domeniile principelui
sibil ca în Laos să intervină o solu Rainer. Iar majesta-
ţie politică „satisfăcătoare pentru Sta tca sa, cu pungi de
tele Unite“ chiar dacă va avea loc gheaţă la cap, se
noua conferinţă a celor trei prinţi plinge de trista soar
laoţieni. ,. tă a capetelor încoro
In lumina acestor noi pregătiri ame nate care, vor nu
ricane de sabotare a tratativelor din
Laos. perspectivele acestora sînt pen vor, sînt obligate să
tru moment puţin încurajatoare.
joace doar rolul de
actori de operetă.
FELICIA ANTIP P. D.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. 1eletun: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale V. f.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. - liparul: Întreprinderea Fon grafică „I Mai" - Deva.