Page 13 - 1962-06

I tiuT.c*<ioárá-Deva
Anul XIV. Nr. 2315
executarea lucrărilor
de v să fie mobilizate " m
toate forţele !
Aspectul oraşului Deva este
în continuă schimbare. In ulti­
mii ani au fost alocate impor­
tante fonduri pentru construc­
ţia de locuinţe. Numai in noul
centru al oraşului au fost date
in folosinţă un total de 320
apartamente în blocuri, un ci­
nematograf,- o mare suprafaţă
de spaţii comerciale şi altele. Şi
in acest an au fost alocate im­
portante fonduri pentru conti­
nuarea lucrărilor. Astfel, în cen­
trul oraşului se găsesc in con­
strucţie 5 blocuri cu un total de
192 apartamente. De asemenea
sini planificate ___________ _
să se încea-
pă lucrările Ia C o nstructori
încă 86 apar­
tamente pentru
______ş__i __c__o_n_ stru cţii
Trustul minier. = = = = = = = =
Pînă la sîîrşitul anului este pre­ servire s-au făcut o serie de mo­
văzut să mai fie atacate noi lu­ dificări la zidăria interioară,
crări de blocuri în valoare de
circa 5 milioane lei, construc­
ţii care vor fi continuate in anul
1963.
In aceşti ani atît proiectan­
tul (D.S.Â.P.C. Deva) cit şi con­
structorul (şantierul nr. 1
T.R.C.H.) şi beneficiarul (Sfa­
tul popular orăşenesc Deva) au
acumulat o bună experienţă. Ca
urmare au existat condiţii ca
munca să se desfăşoare mai or­
ganizat, intr-un ritm mai sus­
ţinut, să se realizeze lucrări nu­
mai de bună calitate. Care este
însă situaţia pe şantierul nr. 1
T.R.C.H. Deva după 5 luni de
activitate ? O analiză sumară
ne arată că sarcinile de plan
nu au fost îndeplinite în între­
gime. Dacă la planul valoric oa­
recum lucrurile stau mai bine,
la planul fizic rămînerea în ur­
mă este destul de mare.
Soluţiile date să Sie
definitive
Este foarte adevărat că între­
gul colectiv de muncă al
D.S.Â.P.C. Deva a obţinut în ul­
timul timp indici calitativi su-
Schimb de experienţă
Luni '4 iunie a.c., a avut loc
la Petroşani o consfătuire or­
ganizată de Consiliul regional
al sindicatelor Hunedoara-Deva
pe tema îmbunătăţirii organi­
zării întrecerii socialiste în ex­
ploatările miniere din regiune.
Au participat activişti de la
consiliile locale ale sindicate­
lor din Petroşani. Brad. Alba
Iulia, Deva, Hunedoara şi Ilia,
conducători ai exploatărilor mi­
niere, precum şi mineri fruntaşi
n producţie de la exploatările
miniere din Valea Jiului.
, In cursul dimineţii, delegaţii fruntaşilor in producţie etc.
Rui curi de masă plastică
De ia începutul anului şi pînă
în prezent la Prepa-raţia Petri-
la au fost făcute 74 propuneri
de inovaţii. Una dintre ele, pro­
pusă de curind, este confecţio­
narea rulourilor de bandă din
tuburi de masă plastică, a ingi­
nerului loan Niţă. Aplicarea ei
aduce mari avantaje. In primul
rlnd, permite înlocuirea unor inovaţii, se evoluează la peste
apreciabile cantităţi de metal cu 55.000- lei.
material mult mai ieftin şi mai
uşor de prelucrat — masa plas­
sry v o o o o O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C /O ' O O O O O O O O c Dar. această muncă plină de
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOcOO
OCooOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOO OOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOO^
Marţi 5 iunie 1962
periori în proiectare. Aparta­
mentele, proiectate aici oferă
confort locatarilor, sint realiza­
te la un preţ de cost redus. Cu
toate acestea în elaborarea pro­
iectelor se ivesc o serie de nea­
junsuri. In multe cazuri proiec­
tanţii „uită“ unele lucruri de
amănunt. Astfel, la blocurile din
centrul oraşului Deva au fost
făcute modificări după ce aces­
tea au fost date în folosinţă.
La blocul A şi C, de pildă,
s-au „scăpat“ din vedere unele
copertine. Acest lucru denotă
lipsă de răspundere, de grijă şi
-............. atenţie faţă de
elaborarea pro-
iectelor. in acest
fel se explică
_____________ şi de ce la ma-
" gazinul cu auto­
după ce lucrarea fusese execu­
tată.
Invăţînd din greşelile comi­
se, se aştepta ca la noile blocuri
asemenea deficienţe să nu se
mai repete. Ori din păcate ele
au continuat. La blocurile nr. 5
şi 4. de pildă, a fost nevoie de
mult prea mult timp în vede­
rea soluţionării devierii canalu­
lui apelor fluviale. Din această
cauză lucrările au rămas în u r­
mă cu aproape o lună de zile.
Mult a întirziat şi soluţionarea
fundaţiei la blocul 5 (mai bine
de o lună de zile). Mai mult
chiar, la blocul 3, d.in cauza
lipsei de răspundere în muncă,
cota a fost dată de proiectant
cu circa 17 cm. mai jos, ceea
ce a necesitat cheltuieli supli­
mentare. Asemenea cheltuieli
s-au făcut şi la blocurile 2. 3, 4,
unde s-a dat soluţie de modifi­
carea faţadei laterale după ce
aceasta a fost ridicată com­
plet în roşu. Tot atît de adevă­
rat este şi faptul că proiectanţii
(Continuare in pag. 3-a)
din alte localităţi au vizitat o
serie de exploatări miniere, unde
au efectuat schimburi de expe­
rienţă în ce priveşte organiza­
rea şi urmărirea întrecerii so­
cialiste. După-amiază, pe mar­
ginea unui referat prezentat de
Consiliul local al sindicatelor
Petroşani, s-au purtat discuţii
pe teme ca : stabilirea obiecti­
velor în întrecere, asigurarea
condiţiilor tehnico-materiale iii
scopul îndeplinirii angajamen
telor, ţinerea evidenţei rezulta
telor in întrecere, stimularea
rar
tică. Apoi, prin reducerea greu­
tăţii pieselor la aproape juma
tate, se reduce implicit consu
mul de energie electrică. In
plus, se elimină pericolul de
spintecare a henzii prin bloca
rea clemenţilor uzaţi sau sparţi.
Economiile antecalculate, ce
se obţin prin aplicarea acestei
tt. CONSTANTIN
corespondent
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IfNtŢI-VĂ
Inovatorii ing.
llic Dumitru, strun­
garii! I' r a 11 c i s c
Ilorvalh şi sudorul
Emil furai tic la
depoul C.E.R. 7 c-
iuş au făcut, de
curind o nouă ino­
vaţie : „Presă au­
tomată pentru de-
sicrunslant“. Pune­
rea vi funcţiune a
acestei prese va
conduce la spori­
rea considerabilă a
productivităţii mun­
cii.
In folo : Cei 3
’novatori verifi-
cind noua presă.
La întreţinerea culturilor
Brigadă fruntaşă
pe gospodărie
Anul acesta colectiviştii din oraşul
Oraştic au cultivat printre • altele: 230
lui. cu porumb, din care 20 lui. des­
tinate producerii a cîte 5.000 kg. boabe
la hectar, 40 ha. cu porumb' pentru si­
loz, 12 ha. cu tloarea-soarelui, 30 ha.
cu cartofi etc.
Mobilizaţi de organizaţia de partid
(secretar loan Stricatu), colectiviştii
au ieşit la timp şi în marc număr la
întreţinerea acestei culturi. Drept re­
zultat, încă din 20 mai ei au termi­
nal praşila I-a la porumbul pentru
5.000 kg. la ha., la cartofi şi fioarea-
soarelui.
La 1 iunie, brigada condusă
dc Nistor fraian, terminase praşiia
t-a pe toata suprafaţa cu porumb ce
revenea brigăzii (105 ha). Aceeaşi bri­
gadă a aplicat pînă la I iunie şi pra­
şila doua pe o suprafaţă dc 6 ha. cu
tloarea-soarelui şi 10 ha. cu porumb.
Prin munca depusă, dintre membrii
brigăzii (declarată fruntaşă pe gos­
podărie), s-au evidenţiat colectivistele Apoi. s-a trecut la aplicarea lucrări­ Sabin .şi Ileana Viorcl a lui Petru,
!¦'lorica Oraşa 11, Maria Dragau, Valeria lor cu sapa rotativă şi la prăşitul me­ amîndouă din brigada I-a, iar din
Vcsa, Maria Zgirdca ctc.
L. ROM ULUS re din cele 200 cultivate cu această
corespondent
S í u d h iOOO rsz><>OOOOO
X Ne aflăm in pragul încheierii
x anului şcolar. Elevii, şi mai
* ales cei din clasele a Vil-a şi
5! a XI-c, trăiesc zile de febrilă
5 pregătire. Examenele de absol-
S vire, admitere şi maturitate că a venit vorba de vacanţă... cut. vă aşteaptă !
X bat la uşă. Dorinţa fierbinte a Doriţi s-o petreceţi la mun­
5 fiecăruia este să se prezinte
> in faţa comisiilor examinaloa-
> re cit mai bine pregătit. Min-
X gea. paletele de ping-pong ori
X bicicleta au rămas cu totul
? de-o parte. Principala preocu-
^ pare a şcolarilor este studiul.
5 Un studiu atent, intens, pasio-
5 nat.. Materia predată in cursul
anilor de şcoală trebuie temei­
nic însuşită. în grup ori in­
dividual. elevii recapitulează
lecţiile, participă la consulta­
ţii şi meditaţii. îşi completea­ minunatele meleaguri ale re­
ză notiţele, discută, exersează. giunii noastre. Aveţi această
Desigur că toate aceste pre­
gătiri nu sint deloc uşoare.
4 pagini 20 bani
Zoresc praşiia porumbului
Hofărîţi sa obţină producţii tot mai
mari de cereale, colectiviştii din sa­
tul Cistei, raionul Alba, au fost prin­
tre primii din raion care au trecut la
întreţinerea culturilor dc păioase şi
!irăşifoare. Mobilizaţi de către orga
nizaţia de partid, zilnic participă ia
lucru peste 250 de colectivişti. Folo­
sind fiecare oră buna dc lucru în
cimp, după aplicarea lucrărilor cu sapa
rotativa s-a trecut la pruşitul meca­
nic şi manual al porumbiiIni. Astfel,
pină acum, pe 170 ha. din cele ISO
Muncesc cu bune rezultate
Colectiviştii ’ilîn salul 'Şibof. raio­ plaşilă la cartofii floai ea-soâi ctui şi
nul Oraştic, au dobindil o bună. expe­
rienţă în ceea cc priveşte sporirea
producţiei de cereale Ia hectar. Cu
sprijinul permanent al mecanizatorilor,
colectiviştii dc aici au făcut însămîn-
ţărilc tuturor culturilor in condiţii
agrotehnice optime. După aceea, ime­
diat cc plantele au răsărit, s-a tre­
cut la întreţinerea culturilor. Conco­
mitent cu pi ivi tul şi grapa tul păioa-
sclor, au lost grăpatc şi prăşitoarele.
canic al porumbului. Pînă azi au (ost biigada a doua, \vram Iancu si loan
prăşite mecanic şi manual 150 hecta­ Pcnescu.
plantă. Totodată s-a terminat prima
oam ula
eforturi, va aduce după sine o tele la întreprinderi, şi gospo­ o
răsplată binemeritată: rezul­
tate dintre cele mai frumoase
la examene şi o vacanţă cit
se poate de plăcută. Şi. pentru
te. elevi ? Ori poate pe litora­
lul însorit al Mării Negre ?
Anul acesta sint amenajate
pentru voi un număr sporit
de tabere in cele mai pitoreşti
localităţi Numai din şcolile
regiunii noastre vor pleca să-şi
petreacă vacanţa Ia munte şi
la mare 1.600 elevi.
Mulţi dintre voi insă veţi
dori să cunoaşteţi mai bine
posibilitate deoarece in cadrul
regiunii Hunedoara vor fi
amenajaie 0 tabere şcolare.
Aici vor veni la odihnă 3.400
elevi din şcolile regiunii noa­
stre. Apoi. vă stau la ind emirul
excursiile şi drumeţiile, vizi-
1 IN FOTO: Profesorul dc
istoric Ovidiu Popeseu de
la Şcoala medie serală din
Hunedoara ajutind un grup
dc elevi ai clasei a Xl-a A
care se pregătesc pentru
examenul dc maturitate.
Ieri la prinz au plecat
pentru a-şi petrece vacan­
ta pe litoral 175 elevi din
Hunedoara şi Petroşani.
Iaiă-i in gara Simeria, in
clipa punerii trenului in
mişcare, lulndu-şi rămas
bun de la rude .şi prieteni.
® Sport (pag. 2-a) ;
@ Via(a ele p a rtid : Dc
pe acum să ne îngrijim
de stringerea recoltei (pag.
3-a) ;
@ Declaraţia guvernului
sovietic cu privire la ex­
ploziile nucleare america­
ne la mare altitudine
(pag. 4-a)
cultivate cu această planta s-a aplicat
praşila manuală, lotodata s-a aplicat
praşiia a Il-a pe cele 25 ha. cultivate
cu sfeclă dc zahăr şi a fost executat
al doilea săpat la pepiniera dc viţă
care ocupa .0 suprafaţa dc 6 ha. Bri­
gada a treia- condusă de Iacoh Do-
hirtă se situează în fruntea celorlalte
în ceea ce priveşte 'cantitatea şi cali­
tatea lucrărilor efectuate.
N. TOViCA
coresoondeut
sfecla furajeră.
Acum, după cc mai iutii s-a lucrat
cu atelajele, s-a. început praşila a
doua !a floareă-soarclui pe cele 20 ha.
Dc asemenea, s-a plantat tutunul, iar
pe suprafaţa de pe care s-a recoltat
secara furajeră pentru masă verde,
s-a semănat porumb pentru siloz. Cele
mai bune rezultate la întreţinerea cul­
turilor prăşitoarc le-au obţinut colec­
tiviştii din echipele conduse dc furj
N. TE OKI N tar al Comitetului raional de Marii Adunări Naţionale.
corespondent
oooooooooooo
O tov. loan Cîmpeanu, preşedintele
o Comitetului executiv al sfatului
o popular raional, a dat citire de­
o privire la constituirea consiliu­
dării agricole colective organi­ e lui agricol raional. In urma pre-
zate de fiecare şcoală. Vacanţa c
deci. cu tot ce are ea mai plă­ $
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOO >0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ^
HI H n
........... m m m m m
Manifestări consacrate
comemorării iii I. L Cínglale
Comcmorăm ăl) de ani dc la în celaren din viată a lui Ion Luca Ca- ^
túndale, murele seriilor al jmfiornlui nostru, lată. !>c scurt, citeua. din rna-
JJnifcslărili cc au tivul şi vor avea loc în regiunea noastră, manifestări in-
ţ chinuit' memoriei genialului clasic.
^ In ziua de 9 iunie Teatrul ca şi bibliotecile raionale vor
f de stat „Valea Jiului" din Pe- expune vitrine omagiale în­
f troşani prezintă in premieră chinate marelui nostru dra­
piesa „Năpasta" intr-o distri- maturg. Tot în cadrul biblio­
tecilor se vor organiza seri li­
i buţic valoroasă. terare „Caragiale“.
J?
In cursul acestei săptămini •k
Teatrul de estradă din Deva Echipa de teatru a sindi­
şl Teatrul de păpuşi din Al­ catului sanitar din Brad pre­
ba Iulia vor prezenta monta­ zintă in turneu prin regiunea
je din opera lui I. L. Cara- noastră piesa „O noapte fur­
tunoasă.“. Spectacolele care
giale.
au avut loc vină acum s-au
In cadrul fazei regionale a bucurat de succes. Aceeaşi
celui de-al IlI-lea Festival piesă este prezentată şi de
casa de cultură din Orăştie.
bienal de teatru „I: L. Cara­
giale“, la Alba Iulia. cămi­ k
nul ciutura! din Petreşti a Staţiile de radiolicăre din
prezentat, montajul literar localităţile regiunii, vor pre­
„Sub biciul, lui Caragiale“ iar zenta. in emisiuni expuneri
echipa de teatru a salariaţi­ despre viaţa şi opera lui 1 . L.
lor de la G.A.S. Apoldul de Caragiale. 7Artişti amatori din
Sus piesa „Năpasta“. localităţile respective vor in­
terpreta fragmente din ope­
? ra marelui nostru clasic.
Biblioteca regională Deva
Sesiuni ale sfaturilor
populare raionale
Zilele trecute, Intr-un cadru sărbătoresc, s-au desfăşurat lu­
crările sesiunilor sfaturilor populare raionale Orăştie, Alba şi
Sebeş. Sesiunile şi-au desfăşurat lucrările in lumina sarcinilor
reieşite cu ocazia sesiunii extraordinare a Marii Adunări Na­
ţionale privind întărirea econom ico-organizatorică a sectorului
socialist al agriculturii. Iată ci teva aspecte.
A lb a Iulia secţiilor consiliului agricol raio­
nal s-au făcut numeroase pro­
O atmosferă de mare entu­ puneri. Printre cei care au luat
ziasm a dominat in zilele de parte la discuţii au fost şi tov.
30-31 mai, in sala Casei raio­ ing. Maria Laseu de la G.A.C.
nale de cultură unde s-au des­ Tartăria, ing. 'Aurel Ghigu de Ia
făşurat lucrările sesiunii Sfatu­ G.A.C. Vaidei şi alţii. Toţi par­
lui popular raional Alba. La lu­ ticipanţii Ia sesiune şi-au ma­
ci ări au participat 62 deputaţi nifestat deplina lor aprobare
raionali şi un mare număr de faţă de măsurile luate privind
invitaţi. Raportul cu privire la întărirea necontenită a sectoru­
lucrările sesiunii extraordinare a lui socialist al agriculturii.
Marii Adunări Naţionale consa­
crat încheierii colectivizării agri­ Sebeş
culturii şi sarcinile ce revin ra­
ionului 'Alba a fost prezentat de In zilele de 29-30 mai a avut.
Ioc Ia Sebeş sesiunea sfatului
tov. ştefan Boureanu, prim-se- popular raional. Deputaţii pre­
cretar al Comitetului raional de zenţi, ca şi invitaţii, au ascul­
partid Alba. In continuare, tov. tat raportul prezentat de tov.
George Homoşteanu, prim-se­
Grigore Mureşan, preşedintele cretar al Comitetului raional al
Comitetului executiv al Sfatului P.M.R. Sebeş. A atras atenţia în
mod deosebit partea din raport
popular raional Alba, a dat ci­ care se referea la sarcinile ce
revin raionului Sebeş pentru în­
tire deciziei privind constitui­ tărirea sectorului socialist al
rea consiliului agricol raional. agriculturii. Tov. Mircea Biriş,
preşedintele Comitetului execu­
Cu acest prilej tov. ing. Aurel tiv al Sfatului popular raional,
a dat citire apoi Deciziei co­
Petrovici, preşedintele consiliu­ mitetului executiv cu privire la
lui agricol raional, a prezentat
planul de măsuri pentru întă­
rirea economico-organizatorică
a G.A.C. din raionul Alba. La
discuţii au luat parte mulţi de­ constituirea consiliului agricol
putaţi şi invitaţi care au venit raional, iar tov. ing. Nicolae
cu propuneri preţioase. Albu, preşedintele consiliului
agricol raional, a prezentat pla­
O răştie
nul de măsuri pentru înfăptui­
Raportul prezentat de tov. rea sarcinilor ce decurg din ho-
Alexandru Şuluţiu, prim-secre­ târîrile sesiunii extraordinare a
partid Orăştie a fost ascultat k
cu multă atenţie de către nu-
I meroşi deputaţi şi invitaţi pre­ La sesiunile sfaturilor popu­
zenţi la sesiunea Sfatului popu­ lare raionale Alba, Orăştie şi
Sebeş, în tot timpul lucrărilor
lar raional Orăştie. După aceea a existat o atmosferă de mare
entuziasm. Cu acest prilej un
număr important de tovarăşi au
ciziei comitetului executiv cu iost decoraţi cu ordine şi me­
dalii. In cinstea participanţilor
la sesiuni au fost prezentate
zentării planului de măsuri ale programe artistice.
o