Page 15 - 1962-06

Nr. 2313
VIAŢĂ DE PARTID
De pe acum să ne îngrijim
de sfrîngerea recoltei
Bunul gospodar nu Iasă niciodată
treaba ce-o poate face astăzi, pe mîi-
ne. Acest lucru l-au înţeles şi îl fac şi
comuniştii din cadrul gospodăriei de
stat din Apoldul de Sus. încă de pe
acum ei se gîndesc şi se străduiesc
să realizeze tot ceea ce trebuie făcut
pentru a se asigura în acest an condi­
ţiile cele mai bune în vederea obţinerii
unei producţii sporite, strîngerii unor
recolte mari în hambare. In această
privinţă s-au desfăşurat şi discuţiile în
recenta adunare lărgită a organizaţiei
de bază din această gospodărie de stat.
După ce au ascultat raportul prezentat
de tov. Ion Truţă, directorul gospodă­
riei, numeroşi membri, candidaţi de
partid şi tovarăşi din activul fără de
partid s-au înscris la cuvînt. Din ra­
portul prezentat şi din discuţiile purta­
te în această adunare de partid s-a
desprins lim .pede ideea: ce trebuie să
se mai facă pentru a se obţine o re­
coltă bogată de grîu, orz, mazăre, po­
rumb, struguri etc. şi pentru ca aceste
produse să fie recoltate şi păstrate cu
grijă, fără nici o pierdere.
Organizaţia de partid a apreciat că
în acest an colectivul gospodăriei de
stat din Apoldul de Sus a muncit cu
multă răspundere. întreaga suprafaţă
prevăzută a fost însămînţafă la vreme
şi în condiţii optime. Pe ogoarele gos­
podăriei, culturile de cîmp au crescut
viguroase. Rod bogat se aşteaptă să se
realizeze şi în sectorul viti-pomîcol.
Din viile gospodăriei, bine întreţinute,
se presupune că se va obţine în acest
an o producţie de struguri mult mai
mare decît s-a prevăzut. Organizaţia
de partid a apreciat ca bună iniţiativa^
luată de a se semăna culturi interca­
late în scopul asigurării bazei furajere.
Lucrările în cîmp, în livezi, în vii
etc. sint însă acum în plină desfăşurare.
Bine spunea în adunarea organiza­
ţiei de partid tov. Viore! Şandru, in­
ginerul şef al gospodăriei. Dacă vom
iăsa cîteva zile să năpădească buruie­
nile, rodul muncii noastre nu va mai
fi tot atît de bogat. De aceea el a şi
propus să nu se înlîrzie nici o zi cu
executarea lucrărilor de întreţinere şi
în acest scop să se folosească toate
forţele existente în gospodăria de stat.
La rîndui său tov. Petru Viniş, din
activul fără de partid, Mihai Schorsten,
membru de partid şi alţii aii făcut de
asemenea propuneri valoroase pentru
intensificarea lucrărilor de întreţinere
a culturilor.
In centrul dezbaterilor au stat de
asemenea rezolvarea problemelor im­
puse . de organizarea şi desfăşurarea
campaniei de recoltat. In acest scop
comuniştii, întreaga organizaţie, s-au
străduit să stabilească măsurile cele
mai eficace care, aplicate îti viaţă, să
ducă la stringerea recoltei din acest
an în condiţiile cele mai optime.
Liiînd în discuţie problemele privind
In Valea Jiului
Cetăţenii îşi
înfrumuseţează
oraşele
înfrumuseţarea localităţilor din Va­
lea Jiului constituie una din princi­
palele preocupări ale sfaturilor popu­
lare de aici. Un aport deosebit în
numea de înfrumuseţare şi-au adus
deputaţii şi comitetele de cetăţeni,
care au depus o muncă susţinută cu
alegătorii, mobilizîndu-i la acţiuni dc
muncă patriotică. In întrecere au fost
antrenaţi peste 152.756 dc cetăţeni,
care au prestat GOS.41'4 orc dc muncă
patriotică. Astfel, cetăţenii, mobilizaţi
de deputaţi, au reamenajat parcuri şi
spaţii verzi pe o suprafaţă dc 14 ha.,
au plantat 2.650 bucăţi arbori deco­
rativi, 2.680 bucăţi trandafiri şi 2.LS0
bucăţi dc arbuşti decorativi. In frun­
tea acestor acţiuni se situează depu­
taţii Doţiu Avram şi Crainic lim a din
T.upcni. David Traian din Aninoasa.
Vlaicu Petru din Vulcan, Rozsa Ru-
dclf din Pclriin. Arhip Maria şi Cim-
peanu Maria din cartierul Livczcni.
CONSTANTIN BADUŢA
corespondent
^=======mm
Sarcinile de plan pot fi realizate
mai repede şi mai bine
Secţia maşini unelte de la
U. M, Ougir este în plină dez­
voltare. Ea are sarcina de a fa­
brica noi tipuri de maşini mo­
derne de marc productivitate
c a : freza universală moderni­
zată, maşina de rectificat inte­
rior, maşina de ascuţit scule,
maşina de frezat dantură, ma­
şina de rectificat plan cu co­
menzi hidraulice etc. Pentru a
putea realiza aceste tipuri de
maşini este nevoie de mărirea
suprafeţei de producţie şi dc
maşini moderne de mare randa­
ment pentru uzinarea pieselor,
Avînd în vedere acest lucru con­
ducerea uzinei, îndrumată de
comitetul de partid, a luat mă­
suri pentru a crea condiţii cit
mai bune de lucru colectivului
secţiei noastre. In acest scop
s-aii luat măsuri pentru extin­
derea secţiei prin amenajarea
unei noi hale unde se face uzi­
narea pieselor mici, uşoare.
Totodată secţia noastră a fost
dotată, în acest an, cu o maşi­
desfăşurarea lucrărilor de reparare şi
revizuire a întregului parc de maşini
şi tractoare necesare în campania de
recoltare, organizaţia de partid a sta­
bilit termene de execuţie a acestor lu­
crări şi răspunderi concrete în acea-
s.a direcţie pentru membrii şi candi­
daţii de partid. Multă preocupare au
dovedit comuniştii din această organi­
zaţie pentru asigurarea spaţiilor de in-
magazinare a cerealelor. Pe baza pro­
punerilor făcute de către tovarăşii Du-
inifru Oprinescu, Constantin Cacovea-
nu, membri de partid. Gheorghe Şte­
fani, din activul fără de partid şi al­
ţii, s-a prevăzut să se freacă de în­
dată la repararea şi dezinfectarea unor
magazii dc cereale, la crearea unor noi
spaţii de înmagazinare. Propuneri bune
s au făcut şi în vederea asigurării ne­
cesarului de furaje pentru hrana ani­
malelor (sector unde se mai constată
încă unele greutăţi) organizarea mai
bună a muncii în brigăzi şi echipe etc.
In lumina dezbaterilor acestor pro­
bleme, organizaţia de partid a elaborat
apoi o hotărîre.
Iniţiativa luată de organizaţia dc
partid din gospodăria de stat din
Apoldul de Sus de a discuta probleme
privind măsurile care trebuie luate în
vederea bunei organizări şi desfăşu­
rări a campaniei agricole de vară este
valoroasă. Acest lucru trebuie să-l facă
toate organizaţiile de partid din G.A.S., umed cu uscat şi alimentarea
G.A.G. şi S.M.T.-uri. De pe acum este
necesar să se stabilească în mod con­
cret ce trebuie să se facă în această
campanie şi să se treacă cu toată răs­
punderea la definitivarea pregătirilor
în acest scop. Campania de recoltare
să ne găsească cit mai bine pregătiţi.
Pe ogoare, pe ariile de treieriş, maşi­
nile vor trebui să funcţioneze din plin.
Pentru aceasta se impun luarea celor
mai eficace măsuri în vederea execu­
tării reparaţiilor şi reviziilor în cele
mai bune condiţiuni. Rodul muncii de­
puse pe ogoare să fie preţuit. De aceea
este bine să se ştie de pe acum unde
se vor înmagazina cerealele, în ce con­
diţii, pentru a nu se pierde nimic din
ceea ce s-a recoltat. Pornind astfel la
drum, in vara acestui an treburile vor
merge bine, întreaga recoltă va ii strîn- mentat stâlpii prin participare Ia mun­ precum şi cetăţenii Vcsa Ioachim, Fi-
să în condiţiile cele mai bune, va îi în­ pentru susţinerea lămpilor s-au exe-
magazinată şi păstrată cu grijă, cu
răspundere. In această acţiune de pre­
gătire, de desfăşurare a campaniei agri­
cole de vară sint chemaţi să acţioneze
în primul rind comuniştii.
GH. CAL1MESCU5*
La turnătoria ăe lingotie-
j. re a Uzinei „Victoria“ Că-
i lan lucrează şi echipa 'de
1 formatori condusă de Iuliu
5 Chijner. In luna aprilie ea
\ şi-a depăşit planul de pro-
ţ ducţie cu 10 la sută, fără
[ a înregistra nici un rebut.
nă de frezat dantură, patru ma­
şini de frezat portale pentru
piese mari, grele, patru strun­
guri revolvere, două strunguri
de copiat, o freză verticală,
şapte freze U.M.C., o maşină de
rectificat ştifturi cilindrice şi
conice şi urmează să primească
şi alte maşini.
Montarea maşinilor în noua
hală este în plină desfăşurare şi
se va termina în circa zece zile.
Munca a fost astfel organizată
incit pe măsură ce maşinile sint
instalate ele să şi înceapă să lu­
creze pentru a nu se întrerupe
desfăşurarea ritmică a procesu­
lui tehnologic de uzinare a pie­
selor. Colectivul secţiei noastre
are deci create condiţii pentru
mai buna desfăşurare a muncii
şi ca urmare sarcinile de plan
se pot realiza mai repede şi mai
bine.
ing. TEODOR JOiSlAN
din colectivul subrjedacţiei
voluntare de la U. M. Guglr
La Uzina de preparare — Gurabarza
Inovaţii eficien te
Printre inovatorii de la uzina
de preparare — Gurabarza care
au dus o muncă asiduă în sco­
pul introducerii tehnicii noi se
numără şi inginerul Keill Ott-
mar, care a propus inovaţia
„îmbunătăţirea descărcării, de­
pozitării şi încărcării minereu­
lui umed în staţia de presfăr-
mare Barza“. Prin aplicarea
acestei inovaţii s-au creat pro­
cesului tehnologic o seamă de
îmbunătăţiri c a : posibilitatea
golirii ritmice a minereului
umed prin culbutare în silozu­
rile destinate depozitării; se în­
lătură prinderea minereului
umed de pereţii silozurilor ; se
asigură o încărcare normală a
corfelor de îunicular şi deci o
ritmicitate a în cărcării; se în­
lătură posibilitatea de îngheţa­
re a minereului umed în silo­
zuri prin golirea ritmică a aces­
tuia.
Inovaţia aduce, de asemenea,
o serie de avantaje ca: obţine­
rea unui minereu umed cu dia­
metru mediu mai mic şi bine
omogenizat, prin aceasta se
creează posibilitatea prelucrării
minereului umed la notaţii, fapt
ce aduce cu sine — prin’randa­
mentul ridicat al acestora faţă
de şteampuri — creşterea can­
tităţii de metal. Prin amesteca­
rea uniformă a minereului
Iui s-a obţinut un sort omogen
cu care se poate asigura func­
ţionarea normală şi a bateriilor
de şteampuri, fapt ce nu era
asigurat în cazul alimentării cu
minereu umed. In fine, reduce­
rea diametrului mediu al mine­
reului umed la antezdrobitor a
creat posibilitatea prelucrării
unor cantităţi mai mari de mi­
nereu, relativ cu aceleaşi chel­
Seară de odihnă pentru fruntaşii în produefie
La clubul muncitoresc din Cu-
gir a avut loc simbătă după-
amiază — 3 iunie a.c. — o sea­
ră de odihnă pentru fruntaşii în
producţie de la tJ.M.C. la care
şi-au dat concursul corul, or­
iţsa tivă lă u d a b ila
Sfatul popular al comunei Ghclar
a luat iniţiativa de a introduce pe
străzi iluminatul fluorescent. Pînă în
prezent pc strada principală au fost
săpate gropile pentru plantarea stîl-
pilor dc beton, s-au plantat şi ci­
că patriotică a localnicilor. Suporţii
In timpul liber
Tot mai mulţi oameni ai mun­
cii din regiunea noastră, folo­
sind serviciul de turism O.N.T.
Carpaţi şi alte mijloace,_orga­
nizează excursii în diferite lo­
calităţi din regiune şi din ţară,
cu scopul de a le cunoaşte şi de
a-şi petrece intr-un mod plăcut
timpul liber.
Duminică, 50 de oameni ai
muncii din oraşul Hunedoara
au fost intr-o excursie pe ruta
Păltiniş-Sibiu, alţi 70 şi-au pe­
trecut duminica la cabanele din
munţii Retezat, iar peste 40 au'
fost cu autocarul la Cluj. De
asemenea, un grup de muncitori
şi funcţionari din combinatul
siderurgic au făcut o excursie
la Baişa, raionul Orăştie.
Tot duminică, peste 30 de
motociclişti din Petroşani au
plecat cu motociclete proprii
într-o excursie de o zi spre Po­
iana Narciselor, vizitînd pe tra ­
seu oraşele Sibiu şi Făgăraş.
Alţi' 30 au. plecat la Piteşti. De
asemenea 60 de muncitori au
vizitat cabanele din Retezat.
Oraşele Deva şi Hunedoara şi
staţiunea balneară Geoagiu-Băi
au fost vizitate în aceeaşi zi de
un grup de peste 70 tovarăşi de
la Comitetul raional de partid
Timişoara.
ir
Ieri, 4 iunie, un grup de tu ­
rişti, format din 46 de persoane
din Republica Populară Ungară,
care sint într-o excursie prin
ţara noastră, au fost oaspeţii
siderurgiştilor hunedbreni şi ai
oraşului Deva.
DRVMUL 'SÜCmUSMUim
tuieli, creîndu-se prin aceasta
însemnate economii la preţul
de cost.
Această inovaţie aduce o eco­
nomie anuală de 41.215 lei.
Inovaţia „Exploatarea şi tran ­
sportul nisipurilor din halda
Bunei prin hidromecanizare“ a
fost propusă de inovatorii ioan
Stan, Walter Acoş şi Lean
Marcu.
Aplicind această inovaţie, s-a
ajuns la următoarele rezultate ;
prelucrarea a 52.813 tone de ni­
sipuri din halda „Bunei“ : s-a
redus preţul de transport al ni­
sipurilor din halda „Bunei“ de
aproape trei o r i ; s-a creat po­
sibilitatea exploatării şl prepa­
rării în mod normal a nisipuri­
lor din halda „Bunei“, lucru ce
nu s-ar îi putut realiza în ca­
zul exploatării cu camioane sau
benzi.
Prin aplicarea inovaţiei se
realizează o economie de 41.542
lei.
O altă inovaţie aplicată este
„Mecanizarea formării diguri­
lor la bazinul de decantare Ro­
vina cu ajutorul screperuiui“,
propusă de inovatorii Morar
Francisc şi Lazar Gheorghe.
Prin aplicarea acestei inovaţii
munca brută a fost eliminată,
iar timpul de lucru scurtat. Din
calculele efectuate a reieşit ca
economia realizată pe an de
funcţionare se ridică la 26.913
lei.
Acestea sint doar cîteva din­
tre inovaţiile aplicate în anul
în curs la uzina de preparare
din Gurabarza. Valoarea lor
este deosebită însă, ceea ce do­
vedeşte din plin hărnicia şi pri-
ceperea inovatorilor.
SUSAN MIHAI
tehnician
chestra, soliştii vocali şi alte
formaţii artistice. Au participat
sute de fruntaşi împreună cu
familiile lor care au petrecut o
seară plăcută.
cutat pc plan local cu sprijinul ex­
ploatării miniere din Ghclar. La
această frumoasă acţiune care se va
termina în cursul acestei luni, s-au
evidenţiat deputatul Popa Alexandru
limon Vasile şi Goştian Aron.
BLAGA PAVEL
corespondent
Arctica îşi dezvăluie tainele
Sute de oameni de ştiinţă,
aviatori, tehnicieni de aviaţie şi
alţi specialişti participă la ex­
pediţia aeriană de mari latitu­
dini din anul acesta — „nord
14“. Niciodată pînă acum, omul
nu a pătruns atît de adine în
împărăţia \Arcticii, centrale. De
două luni, spre bazele ştiinţi­
fice situate pe banchiză se în­
dreaptă zilnic de pe aerodro­
murile continentale zeci de avi­
oane. Cu un astfel de avion a
sosit şi corespondentul agen­
ţiei de presă „Novosti“ la ba­
za din sectorul estic al expedi­
ţiei, situată pe acelaşi gheţar
cu staţia în derivă „Polul Nord
— 10“. La peste 1.000 de km. de
continent, printre sloiurile al­
băstrii, se ridică tabăra in care
locuiesc participanţii la expedi­
ţie.
De obicei, oamenilor de şti­
inţă nu le place să vorbească
despre rezultate, atîta timp cit
cercetările sint încă In curs. De
data aceasta, insă şeful expedi­
ţiei, cunoscutul cercetător po­
lar Nilcolai Volkov, a început să
ne vorbească în micul cort de
pe gheţar, tocmai despre rezul­
tate :
— Am izbutit să confirmăm
definitiv ipoteza că, în afară de
vlnturi şi curenţi, asupra înve­
lişului de gfieaţă al oceanului
m- 3
!n executarea luerărsibr de construcţii,
să fie mobilizate toate forţele!
(Urmare din pag. l-a) cru ce periclitează darea în fo­ unei macarale, lucrările s-au în­
losinţă a acestora. trerupt cîteva săptămîni, ca
nu au folosit la maximum spa­ apoi după ce aceasta a fost adu­
ţiul aferent noilor construcţii. Nu destul interes manifestă
siatul popular pentru asigura­ să să se constate că e stricată şi
Trebuie amintit de asemenea rea documentaţiei necesare lu­ pentru repararea ei s-au mai
că în darea unor soluţii de că­ crărilor în continuare, cu atît purtat încă 3 zile discuţii. In
tre D.S.A.P.C. nu a existat în mai mult cu cit unele dintre acest timp constructorii de la
rîndui proiectanţilor o concep­ aceste blocuri vor trebui date în
ţie unitară. Ca urmare s-au dat folosinţă în primul trimestru al acest bloc au făcut unele lucrări
dispoziţii contradictorii. Un ast­ anului viitor. fără importanţă, care puteau fi
fel de exemplu ni-1 oferă solu­ făcute de oameni cu mai puţi­
ţia balcoanelor Ia blocul 4, pen­ Deficienţele semnalate sint şi nă calificare. De asemenea la
tru cave s-a cheltuit în plus, (ca 0 urmare a faptului că în cadrul blocul 2 lucrează la tencuieli ex­
să se facă modificările) sume şedinţelor operative de coman­ terioare două echipe. Utilajul
de circa 15.000 lei, Legat de pro­ dament nu întotdeauna se stabi­ existent (un malaxor şi un bob)
blema economiilor trebuie amin­ lesc cele mai eficiente măsuri,
tit că D.S.A.P.C. nu a avut in iar cînd acestea se iau nu sint nu pot face faţă nevoilor echi­
vedere acest lucru cînd a pro­ urmărite cum se înfăptuiesc. pelor ; ca urmare acestea lucrea­
iectat iluminatul fluorescent la Este de dorit ca în viitor să
noile magazine, unde s-a făcut existe o mai mare preocupare. ză cu randament scăzut.
risipă de corpuri, fără a mai In acelaşi tirnp sfatul popular
adăuga şi aspectul urît ce-1 pre­ va trebui să ia nrnsuri de îm­ Faptul că unele echipe nu-şi
zintă. Vinovaţi de aceste lipsuri bunătăţirea activităţii I.G.O. realizează sarcinile de plan se
se fac, în primul rind arh. C. Deva în privinţa relaţiilor ce datoreşte şi slabei lor aprovi­
Florea şi arh. V. Perceac, care trebuie să existe între el şi zionări cu materiale. Zile în şir.
au condus lucrările de proiec­ constructori, cit şi în ce priveşte formaţii de zidari, fierari-beto-
tare pentru oraşul Deva. răspunderea ce trebuie să o ai­ nişti şi parchetari au stat din
bă faţă de sarcinile de plan. lipsă de materiale. Conducerea
Fără îndoială că în viitor ase­
menea deficienţe pot fi înlătu­ Sint încă posibilităţi şantierului în loc să ia măsuri
rate. Pentru aceasta este însă operative s-a mulţumit să sesi­
necesar ca în rindurile proiec­ nefoiosite zeze trustul, aşteptând ca acesta
tanţilor să se întărească spiritul să-i rezolve problemele curente:
răspunderii fată de muncă. De Constructorii şantierului rir.
acest lucru va trebui să se preo­ 1 T.R.C.H. Deva au pornit la Deşi de multă vreme în ca­
cupe mai mult atît conducerea realizarea sarcinilor de plan mai drul şantierului se vorbeşte dc
administrativă cit mai ales or­ hotărîţi. încă de la începutul schimbul II, acesta nu a fost
ganizaţia de partid şi comitetul anului s-a întocmit un plan de încă organizat. Doar o singură
sindical din cadrul D.S.A.P.C. măsuri care prevedea o serie de brigadă, cea a tov. Ioan Roşi-
Deva. obiective importante pentru im­ toru a trecut să lucreze la zi­
pulsionarea ritmului, îmbunătă­ dăria. blocului 5 în două schim­
O muncă mai ţirea organizării muncii şi a ca­ buri. Pe şantier sint însă largi
lităţii lucrărilor, reducerea pre­ posibilităţi ca şi alte echipe sa
substanţială ţului de cost. Măsuri importan­ treacă la munca în'două schim­
te au fost luate şi pe linia orga­ buri. Aceasta cu atît mai mult,
Beneficiarul lucrărilor de con­ nizaţiei de partid. cu cit şi în planul de măsuri
strucţii din oraşul Deva, sfatul
popular orăşenesc, şi-a îmbună­ Dar măsurile preconizate în tehnioo-organizatoric s-a prevă­
tăţit mult activitatea în această cadrul şantierului nu au fost u r­ zut un asemenea obiectiv.
direcţie. In primul rind au fost mărite cu perseverenţă şi din
luate măsuri pentru urmărirea această cauză s-au semnalat o Nici in ce priveşte calitatea
operativă a modului în care sint serie de deficienţe în muncă. lucrărilor nu s-a făcut totul. La
îndeplinite sarcinile de plan. Acestea au făcut ca şantierul unele blocuri ea lasă incă de do­
Pentru aceasta săptămânal au (ing. şef O. Ovaviţeanu) să nu- rit. La blocul 2, de pildă, pere­
loc Ia Comitetul executiv şedin­ şi realizeze sarcinile de plan pe tele exterior la etajul II a fost
ţe operative de analiză a pla­ primele cinci luni ale anului de­ turnat bombat, din cauză că
nului. In acest scop. la îndru­ cît în proporţie de circa 90 Ia cofrajul nu s-a fixat bine. De
marea comitetului orăşenesc de sută. E drept, că aşa cum am asemenea, după montarea p ar­
partid a fost organizat un co­ arătat, in parte această nerea- chetului la acest bloc s-au făcut
mandament de construcţii. De lizare a fost influenţată de une­ lucrări de zidărie interioare, .iar
asemenea s-a întărit în bună le greutăţi create de proiectant în camere s-au depus cantităţi
măsură şi răspunderea dirigin- şi beneficiar. Dar aceasta nu mari de moloz. Tot aici calori­
ţilor de şantier. justifică deficienţele proprii ale ferele se vopsesc în camere pe
constructorilor. parchet, pătîndu-1.
Apoi comitetul executiv al sfa­
tului popular a manifestat mai Pe şantier de pildă, organiza­ Lipsuri s-au manifestat şi în
multă preocupare pentru asigu­ rea muncii nu s-a ridicat la reducerea preţului de cost. După
rarea ia timp a documentaţiei nivelul sarcinilor. Ca urmare, '4 luni de activitate şantierul
şi deschiderea finanţării lucră­ există un număr destul de ma­ avea înregistrată o pierdere de
rilor. re de echipe care nu-şi reali­ 154.000 lei. Pierderile provin din
zează sarcinile de plan în fie­ lipsa de grijă pentru depozita­
Ceea ce s-a făcut însă pînă care lună. Numai în aprilie, 19 rea şi manipularea materialelor,
aici nu este suficient. Da­ echipe de constructori din cele din slabul simţ gospodăresc al
torită unor deficienţe în mun­ 47 au rămas mult sub sarcini­ unor meşteri şi echipe. Pe şan­
tier stau depozitate cantităţi
mari de balast şi nisip, ciment
etc. la fiecare bloc. Se face incă
o mare risipă de materiale. Apoi
nici utilajele existente nu sint
folosite în mod raţional. Aceste
că, comitetul executiv al sfatu­ le de plan. In general în sinul deficienţe sint cu atît mai grave
lui popular (vicepreşedinte cu acestor echipe există multă in­ cu cit în planul de măsuri teh-
probleme de construcţii A. Po- disciplină, sint multe absenţe nico-organizatorice era prevă­
povici), a cieat unele neajun­ nemotivate. De asemenea, este zută înfiinţarea unei staţii cen­
suri în munca şantierului. Aces­ slabă şi îndrumarea tehnică din trale de beton şi mortar, lucru
ta nu a studiat bine proiectele, partea unor ingineri şi meşteri. ce se amină de aproape 6 luni
nu a manifestat exigenţă la ca­ Deşi a dovedit că are capacitate de zile.
de muncă. ing. Matei Apeltauer, •Pentru toate deficienţele de
litatea lor.
şeful lotului, îşi rezervă puţin
Din lipsa unei mai mari ope­ timp pentru organizarea şi apro­ mai sus, organele în drept vor
rativităţi în munca sfatului vizionarea echipelor, folosind trebui să tragă serios la răspun­
popular o serie de lucrări au orele de program uneori fără dere pe cei vinovaţi.
rost. Cam în acelaşi fel pro­
fost întîrziate. Kşa, spre exem­ cedează şi meşterul Fr. Modi. Faptul că şantierul a reuşit in
plu, a fost nevoie de luni de De aceea lucrările încredinţate lvma aprilie şi mai să obţină in­
zile de discuţii pentru a se gă­ lui (magazinele) întirzie in mod dici superiori lunilor anterioa-
si cine trebuie să facă demolă­ nejustificat. re, demonsti-ează că aici sint
rile clădirilor vechi. Din aceas­
tă cauză lucrările la blocul 1 A O asemenea muncă dusă la forţe suficiente pentru realiza­
întâmplare, fără o organizare de
şi 1 B. deşi puteau fi începute perspectivă, face ca productivi­ rea sarcinilor de plan. Conduce­
încă în luna februarie, cînd a
sosit documentaţia, s-au înce­ rea şantierului, organizaţia de
partid şi comitetul sindicatului
put de-abia în a doua jumătate tatea muncii să fie scăzută. vor trebui să desfăşoare însă o
a lunii mai. Tot datorită fap­ Despre ce productivitate poate muncă mai susţinută, mai orga­
tului că nu s-au luat măsuri li vorba de pildă la construc­ nizată. Să facă în aşa fel incit
decit în ultimele zile pentru de­ torii care lucrează la reparaţia să întărească răspunderea per­
molarea clădirilor din spatele capitală a poligrafiei din Deva, sonală a fiecărui muncitor, teh­
noilor blocuri, care s-au amînat unde o lucrare de circa 300.000 nician şi inginer în parte. Fie­
mereu de aproape o lună, nu
au putut fi începute lucrările de Iei durează de 4 luni de zile. In care să se simtă deopotrivă de
canalizare, instalaţii de încălzi­ acest sens este concludent şi un mobilizat la realizarea ritmică
re şl apă la blocurile 2 şi 3, lu­ alt caz. La blocul 5, din lipsa a planului.
creat o situaţie periculoasă. Tre­
buia să evacuăm cit mai rapid
exercită o mare influenţă flu­ in mărirea perioadei de naviga­ oamenii şi utilajul. Nu era deloc
xul şi refluxul. Aparatele elec­ ţie în Arctica. Sarcina expediţiei simplu. „Polul Nord-8“ se afla
tronice extrem ăe sensibile pe de anul acesta constă in pă­ la peste 2.000 de km. de aero­
care le utilizăm ne-au permis trunderea mai adincă in proce­ dromurile noastre de pc conti­
să facem o descoperire intere­ sul formării gheţarilor, in le­ nent, în regiunea „polului inac-
santă: am stabilit că în afară ăe gile derivelor acestora şi ale cesibilităţii relative“. Dar între
mişcarea înainte (deriva) gheaţa schimbului ăe ape între Ocea­ litoral şi staţie a fost creat un
este supusă unor mişcări osci­ nele Pacific şi Atlantic. Am stu­ pod aerian, original, cu aero­
latorii care samănă cu valuri­ diat, de asemenea, structura at­ dromuri intermediare pe ban­
le seismice ale cutremurelor. Mă mosferică a Arcticii. In linii chizele oceanului. In numai ci-
refer, desigur, numai la rezul­ mari, planul de cercetări a fost teva zile, cercetătorii care ier­
tate preliminare. înfăptuit. Un mare merit în naseră la staţiune, precum şi-
această privinţă revine şi avia­ utilajele mai valoroase au fost
In afară de interesul pur şti­ torilor polari. Ei ne-au ajutat aduse la ţărm.
inţific, a continuat Volkov, re­ să alegem banchizele pentru ba­
zultatele actualei expediţii vor zele ştiinţifice, unde au tran­ încă in timpul expediţiei noas­
avea şi excepţionale aplicări sportat rapid toate cele necesa­ tre de mari latitudini s-a ho-
practice, în primul rină la al­ re. In timpul expediţiei, zeci de tărît ca în locul acesteia să fie
cătuirea prognozelor meterolo- avioane au fost transformate în Creată o nouă staţie „Polul
gtce pe o perioadă îndelungată laboratoare zburătoare pe care Nord-11“. Participanţii la aces­
— o lună, un an, cîţiva ani — le-am înzestrat cu aparataj şi ta expediţie au fost transpor­
şl aceasta nu numai pentru re­ instrumente ştiinţifice. Aceste taţi, tot cu ajutorul aviaţiei, la
giunile nordice ale planetei avioane-laborator cercetează din nord de insula Vrangliei. Se
noastre. După cum se ştie, Arc­ a.er învelişul de gheaţă al ocea­ prevede că banchiza pe care se
tica centrală exercită o mare nului, fac fotografii şi efectuea­ află cercetătorii va trece ca şi
influenţă asupra climei din ză cercetări aerologice. „Polul Nord-8“ prin partea de
Asia Centrală, Ucraina, regiu­ răsărit, puţin studiată, a Ocea-
nile din jurul Mării Negre. Al­ Mă întrebaţi dacă în timpul nului îngheţat de Nord.
cătuirea prognozelor pe perioa­ expediţiei noastre au avut loc
de îndelungate ar permite, de evenimente ieşite din comun ? De la insulele Prânz lozef p î­
exemplu, planificarea' agricultu­ Da. Printre acestea voi cita eva­ nă la strimtoarea Bering, in ju ­
rii în Siberia, Europa de noră. cuarea cercetătorilor care au rul Polului Nord expediţia par­
Canada, ţinînd seama de timpul curge un semicerc uriaş. Au
probabil. Rezolvarea definitivă iernat la staţia in derivă „Po­ fost strînse mari cantităţi de
a acestei probleme aparţine deo­ materiale ştiinţifice care îi vor
camdată viitorului. lul Nord-8“. La începutul lunii ajuta pe cercetătorii polari să
pătrundă şi mai adine în tai­
Principala sarcină care stă în martie, sub influenţa unui ci­
prezent în faţa ştiinţei constă nele Arcticii centrale.
clon, banchiza pe care se afla
OLEG MORSKOV
staţia a început să se rupă. S.-a
corespondent al agenţiei „Novosti“
Ia staţia în derivă „Polul Nord-10“